Psihologii au definit «inteligenţa spirituală». O nouă confirmare ştiinţifică a valorii spiritualităţii
de Angela Anghel
Inteligenţa spirituală, așa
cum o definesc psihologii,
este strâns legată de împlinirea unei nevoi profunde a finţei umane – accea de a simţi că totul are un rost. Dezvoltarea ei este însăşi garanţia sănătăţii psihice, spun psihologii. Ea reprezintă însă doar o modalitate de a reuni într-un cadru ştiinţific concepte pe care Yoga le cunoaşte şi le dezvoltă de milenii.
În prezent majoritatea oamenilor îşi cunosc coeficientul de inteligenţă, celebrul IQ. Angajarea în unele domenii de activitate este condiţionată de existenţa unui anumit nivel al IQ-ului. În curând, vom putea să ne calculăm şi coeficientul de inteligenţă spirituală (SQ), care ne va arăta ce calităţi spirituale mai avem de dezvoltat.
Psihologii spun că există mai multe tipuri de inteligenţă…
La începutul secolului XX psihologii au descoperit metode prin care să măsoare inteligenţa. Calcularea IQ-ului (coeficientul e inteligenţă) a devenit o adevărată modă. La acea vreme inteligenţa era privită doar ca o funcţie pur cognitivă a fiinţei umane. Viziunea ulterioară s-a îmbogăţit luând în considerarea şi planul verbal. În final, s-a ajuns ca inteligenţa să fie unanim definită de psihologi ca fiind „aptitudinea de a înţelege relaţiile care există între elementele unei situaţii şi de a te adapta în aşa fel încât să îţi realizezi propriile scopuri.” (1) O viziune destul de limitată, am putea spune.
În 1993, William Gardner a arătat că inteligenţa este mult mai mult. El a atras atenţia asupra multiplelor faţete ale inteligenţei, arătând că nu se poate vorbi doar despre inteligenţa cognitivă, ci şi despre:
– inteligenţă kinestezică – legată de conştientizarea corpului fizic, de un bun control asupra funcţiilor acestuia, de utilizarea lui diferenţiată şi nuanţată;
-inteligenţa muzicală – legată de conştientizarea sunetelor şi armoniilor;
-inteligenţa intrapersonală – conştientizarea propriilor trăiri şi gânduri şi controlul acestora;
-inteligenţa interpersonală – legată de modul de relaţionare cu ceilalţi şi de succesul social.
În 1995, Daniel Goleman şi- a popularizat cercetările privind inteligenţa emoţională şi a generat un nou curent în lumea psihologilor, şi în acelaşi timp o nouă obsesesie care a înlocuit calcularea IQ cu calcularea EQ-ului (coeficientul de inteligenţă emoţională). Acesta are la bază inteligenţa intrapersonală şi inteligenţa interpersonală şi presupune existenţa unor calităţi precum: abilitatea de a comunica şi mai a ales de a-i asculta pe ceilalţi, capacitatea de a accepta feed-back-ul lor, empatia, acceptarea unor puncte de vedere diferite.
Dar mai lipsea ceva, ce a fost completat de psihologia transpersoanală care a început să vorbească tot mai mult de inteligenţa spirituală. Astfel psihologia ca ştiinţă a ajuns să recunoască şi să studieze aspecte care sunt cunoscute şi mai ales trăite nemijlocit în practica Yoga de milenii.
Frances Vaughn,
doctor în pishologie, psihoterapeut cu 30 de ani de experienţă şi fost preşedinte al Asociaţiei Americane pentru Psihologie Transpersonală scria: „Lucrând ca psihoterapeut, convingerea mea este că inteligenţa spirituală deschide inima, luminează mintea şi inspiră sufletul, conectând psihicul uman individual la însuşi substratul de bază al fiinţei. Inteligenţa spirituală poate fi dezvoltată prin practică şi poate ajuta o persoană să distingă realitatea de iluzie. Ea se exprimă în orice cultură ca iubire, înţelpciune şi a fi în slujba celorlalţi” (2)
Un alt autor scrie despre inteligenţa spirituală în termenii următori: „dacă în cazul inteligenţei congnitive este vorba despre a gândi, în cazul inteligenţei emoţionale despre a simţi, în cazul inteligenţei spirituale este vorba despre a fi.” (3)
Semnele dezvoltării inteligenţei spirituale
Conceptul de inteligenţă spirituală, aşa cum este el conturat în psihologia transpersoanlă este foarte apropiat de cel de maturitate spirituală.
„Maturitatea spirituală ca o expresie a inteligenţei spirituale subsumează un anumit grad de maturitate emoţională şi morală ca şi un comportament etic. Maturitatea spirituală se exprimă prin înţelepciune şi acţiunea plină de compasiune în lume. Aşa cum o înţeleg eu, maturitatea spirituală implică înţelepciune şi compasiune, manifestată faţă de ceilalţi oameni indiferent de crez, sex, origine etnică, vârstă ca o formă de respect pentru orice formă de viaţă. Ea presupune şi un simţ al introspecţiei şi înţelegere bazată pe dorinţa de a recunoaşte iluziile, de a te detaşa de ceea ce este efemer şi a-ţi clarifica întrebările legate de libertatea existenţială şi de moarte. Ea implică conectarea vieţii interioare cu viaţa exterioară, cu acţiunile şi serviciul în slujba omenirii. A fi conştient de sine este esenţial pentru dezvoltarea maturităţii spirituale ” (2).
În acest moment nu există o definiţie general acceptată a inteligenţei spirituale. Frances Vaughn a reuşit să creioneze însă câteva aspecte de care ar trebui să ţinem seama în demersul definirii inteligenţei spirituale. Le-am sintetizat în continuare:
1) Intuiţie
2) Deschidere către cunoaşterea contemplativă
3) Capacitatea de a privi lucrurile din mai multe perspective, rafinarea percepţiilor
4) Libertate în gândire, reexaminarea credinţelor şi concepţiilor privind realitatea
5) Căutare şi practică spirituală
6) Discernământ
7) Viziune holistică
8) Respect pentru toate finţele, acceptarea diferenţelor
9) Capacitate de a iubi – a primi şi a dărui iubire
10) A te pune dezinteresat în slujba celorlalţi, bunătate, generozitate
11) Compasiune
12) Putere de a ierta
13) Sensibilitate estetică şi aprecierea frumuseţii
14) Umilinţă
15) Integritate, a-ţi conduce viaţa după valori spirituale şi a fi consecvent în respectarea lor
16) Înţelepciune
17) Cultivarea autenticităţii şi a conştiinţei de sine
18) Curaj
19) Pace interioară
20) Stăpânire de sine
Concluzia psihologilor transpersonalişti este una unanimă: a avea o viaţă spirituală şi a fi angrenat cu asiduitate într-o practică spirituală pe o cale autentică sunt garanţii ale sănătăţii psihologice şi ale împlinirii fiinţei umane. „Experienţele spirituale precum inspiraţia sunt asociate cu sentimente de claritate, conectare, deschidere şi energizare. Când cineva se simte inspirat, se simte revitalizat, reîmprospătat, reînnoit” (2)
Bibliografie:
(1)
Norbet Sillam -, Dicţionar de psihologie Larousse,Editura Univers enciclopedic, 1996, pagina 161
(2) Frances Vaughn – What is spiritual intelligence, http://francesvaughan.com/work1.htm
(3) McMullen B. – Cognitive Intelligence, revista StudentBMJ, 2002
yogaesoteric
aprilie 2006