Raport al unui înalt funcționar de stat din Germania, despre giganticele pagube colaterale cauzate de Coronoia

Un raport devastator despre gestionarea de către guvernul german a crizei coronavirusului a făcut vâlvă în Germania.

Autorul acestui raport, Stephan Kohn (57 de ani), înalt consilier guvernamental, a declarat politica guvernului federal în pandemia Covid-19 drept un dezastru.

Funcționarul de stat german este referent de specialitate și conduce proiectul Reînnoirea strategiei naționale KRITIS, care se ocupă de infrastructuri critice în dificultate.

Kohn a publicat raportul său asupra măsurilor Corona ca document oficial al unității „Protecția infrastructurii critice”, una dintre cele șase unități din departamentul „Managementul crizelor și protecția civilă”.

În acest document vorbeşte despre „o falsă alarmă mondială”, numeşte statul „unul dintre cei mai mari producători de feke-news”, care în loc să prevină decesele, provoacă mult mai multe victime prin măsurile luate.

Acest document a fost adresat iniţial superiorilor săi și echipei de criză din Ministerul de Interne, fiind ulterior expediat și echipelor de criză din statele federale.

În raportul său, Stephan Kohn îl citează pe secretarul general al ONU, António Guterres, care vorbea despre un risc fundamental: „Punctele slabe și deficiențele de pregătire care au fost evidențiate de această pandemie, oferă informații despre cum ar putea arăta un atac bio-terorist – iar deficiențele ar putea să crească acest risc”.

După apariția publică a Documentului 93, Ministerul de Interne i-a dat lui Kohn interdicție de exercitare a atribuțiilor de serviciu, fiind deci suspendat din funcția deținută la Ministerul de Interne German.

Redăm în continuare câteva idei din raportul lui Kohn:

„Conform analizelor noastre, o deficiență gravă în Germania este lipsa unui sistem adecvat de analiză și evaluare a pericolelor în situații de criză. Fără o evaluare corectă a riscului, nu poate exista o planificare adecvată și eficientă a măsurilor. Până acum, de fapt politicul a avut șanse mult reduse de a lua decizii corecte. Probabil că noul virus nu a prezentat în niciun moment un risc pentru populație, care să fi depășit nivelul normal (cifra comparativă este rata obișnuită de deces în Germania). În principal, coronavirusul ucide oamenii care, statistic, mor anual, aceasta deoarece au ajuns la sfârșitul vieții, iar trupurile lor slăbite nu mai pot face față stresului zilnic aleatoriu (inclusiv cei aproximativ 150 de viruși știuți în prezent).”

„Pericolul Covid-19 a fost supraestimat”, consideră Kohn, scriind că sunt „nu mai mult de 250.000 de decese cauzate de Covid-19 la nivel mondial într-un sfert de an, față de 1,5 milioane de decese în timpul valului de gripă 2017/2018.”

„Daunele colaterale cauzate de criza Corona au devenit acum gigantice. O mare parte din aceste pagube vor deveni evidente doar în viitorul apropriat şi îndepărtat. Acest fapt nu mai poate fi prevenit, ci doar limitat”, scrie Kohn în raport.

„Rezistența sistemului global extrem de complex și puternic interdependent al infrastructurilor critice a scăzut. Societatea noastră trăieşte acum o vulnerabilitate crescută şi riscuri implicit mai mari ale infrastructurilor vitale. Aceasta poate avea consecinţe fatale, dacă apare o pandemie cu adevărat periculoasă, sau o altă ameninţare.

Măsurile de protecție ordonate de stat, precum și diversele activități sociale și inițiative concepute inițial pentru a proteja împotriva daunelor colaterale, dar pierzându-și acum toate semnificațiile, sunt încă în mare măsură în vigoare.”

„În 2018, în Germania au fost cca 17 milioane de spitalizări complete, iar cifra pacienților cu intervenție chirurgicală este, în medie, de 1,4 milioane de pacienți pe lună.
În martie și aprilie 2020, 90% din toate intervențiile chirurgicale necesare au fost amânate sau nu au fost efectuate, ceea ce înseamnă că 2,5 milioane de oameni nu au fost îngrijiți, ca urmare a măsurilor guvernamentale de criză Corona. Presupunerile experților variază de la cifre sub 5.000 și până la 125.000 de pacienți care au murit deja sau vor muri din cauza operației amânate”, se scrie în raport.

În raport se mai evidențiază efectele nefaste ale structurilor de îngrijire întrerupte sau limitate de dispozițiile guvernamentale, în cazul tratamentului de cancer, accident vascular cerebral sau atac de cord.

Se mai întrevede și creșterea numărului sinuciderilor (anterior, în medie, 9.000 pe an). Un motiv al acestei presupuse creșteri este deprecierea semnificativă, pe termen lung, a condițiilor de viață, ca răspuns la deprecierea economică. Este un fapt care devin critic pentru persoane instabile mental.

Închiderea frontierelor, reglementările de carantină, ca și interdicțiile de contact pot duce la psihoze, nevroze, angoase, tulburări obsesiv-compulsive, violență în familie, abuzuri asupra copiilor, ca și la un absenteism mai ridicat de la locul de muncă. Interdicțiile și limitele de contact (de exemplu prin constrângerea de a purta măști de față) pot duce la tulburări de comunicare, neînțelegeri și neîncredere.

Autorul precizează că rezultatul acestei analize a fost verificat de KM 4 pentru a fi plauzibil științific și, în esență, nu contrazice datele și evaluările de risc transmise de Institutul Robert Koch (RKI). Acest institut fondat în 1891 își are sediul la Berlin, aparține Ministerului Sănătății și este principala autoritate a guvernului federal, în domeniul supravegherii și prevenției bolilor.

Citiţi şi:

COVID-19. Dincolo de prostie, ce justificare aveți pentru panică?

Google monitorizează ilegal oamenii, din cauza COVID-19

yogaesoteric
26 iunie 2020