Raport: «Educația sexuală», neeficientă și dăunătoare. Părinții au noi motive de opoziție la introducerea acestei «materii» în școlile publice
Un raport comandat de organizația americană Family Watch International afirmă că programele de educație sexuală în școlile publice nu sunt eficiente, iar unele au dus chiar la creșterea ratei sarcinilor la adolescență, la reducerea vârstei debutului sexual precum și la comportamente sexuale riscante.
Analiza, intitulată Re-examining the Evidence: School-Based Comprehensive Sex Education in the United States, (Re-examinarea dovezilor: Educația sexuală completă în școli în Statele Unite ale Americii) a fost realizată de Institute for Research and Evaluation (Institutul pentru Cercetare și Evaluare, IRE), o organizație independentă cu 25 de ani de experiență în evaluarea programelor de acest tip.
Documentul analizează în detaliu 60 dintre cele mai consistente studii peer-reviewed cu privire la 40 de programe de tip „educație sexuală completă” (comprehensive sex education, CSE) predate în școlile americane.
Raportul evaluează critic, în primul rând, două documente guvernamentale utilizate în evaluarea rezultatelor educației sexuale, emise de Agenția pentru Sănătate din SUA și de Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, precum și ghidul pentru educația privind sexualitatea al agenției ONU pentru Educație, Știință și Cultură – UNESCO, folosit în elaborarea de programe școlare.
Capitolul principal al raportului compară eficiența programelor de educație privind sexualitatea în ce privește abstinența, folosirea prezervativului, sarcina la adolescență, bolile cu transmitere sexuală (BTS) și subliniază efectele nefaste ale acestora.
Website-ul SexEdReport.org prezintă un sumar al rezultatelor nefaste înregistrate de programele de educație sexuală completă, astfel cum sunt redate în analiza IRE, sumar din care cităm:
– sarcina la adolescență: Doar una dintre cele 40 de curicule evaluate raportează o scădere a numărului sarcinilor la adolescență, și doar cu efect pe termen scurt;
– prevenirea îmbolnăvirilor cu BTS: Niciunul dintre programele de tip CSE evaluate nu a demonstrat o reducere a frecvenței bolilor cu transmitere sexuală și doar două programe au măsurat acest parametru esențial;
– abstinența: Cu toate că 4 din cele 60 de studii citate raportează o creștere cu 12 luni a abstinenței sexuale la adolescenți, 12 altele au găsit zero efecte benefice și un efect nefast;
– utilizarea consistentă a prezervativului: Niciuna din curiculele studiate nu a arătat vreo eficiență în stimularea folosirii constante a prezervativului la adolescenți. Un program a raportat efect pe termen lung, însă un studiu-replică făcut de evaluatori independenți a constatat că de fapt programul a crescut comportamentul sexual riscant;
– presupusul „beneficiu dual”: Zero programe de „educație sexuală completă” au demonstrat succes în atingerea așa-numitului (de către promotorii conceptului de educație sexuală completă) beneficiu dual – creșterea atât a abstinenței sexuale cât și a folosirii prezervativului, la aceeași populație școlară;
– efecte nefaste: Cinci dintre cele 40 de programe CSE evaluate de cele 60 de studii au produs efecte nefaste semnificative (creșterea ratei debutului sexual timpuriu, contacte sexuale recente sau sarcini) la populația-țintă sau la un subgrup substanțial de adolescenți.
Astfel de programe, consideră organizația Family Watch International (www.FamilyWatchInternational.org), ar fi mai bine intitulate „de îndoctrinare sexuală” decât „de educație” întrucât acesta este efectul lor – sexualizează copiii cu materiale grafice și activități de grup total nepotrivite.
Implicații la nivel internațional – inclusiv pentru România
Organizația Mondială a Sănătății și agențiile ONU, în special UNESCO, UNFPA (agenția pentru Populație) și chiar Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului se bazează în bună parte pe abordările, metodele și argumentele pe care raportul IRE le demonstrează ca fiind false, pentru a pretinde că programele școlare de educație sexuală completă ar fi eficiente. Aceste instituții fac presiuni asupra guvernelor statelor membre ale ONU pentru a introduce în programele școlare ore de „educație sexuală completă”, chiar sub forma unei discipline distincte.
După cum știți, în România nu există astfel de ore în școli, dar lupta pentru introducerea lor este una care durează de cel puțin 12-15 ani. Principalii susținători ai „educației sexuale” sunt aceleași structuri non-guvernamentale, cele mai multe legate financiar de rețeaua Soros Open Network, care se opun educației religioase în școli, prezenței simbolurilor religioase în școli precum și referendumului pentru revizuirea articolului 48 (1) din Constituția României în vederea protejării căsătoriei. Printre cele mai proeminente se numără ASUR – Asociația Secular-Umanistă; asociația „minorităților sexuale”, Accept; afiliata românească a rețelei de clinici de avort Planned Parenthood, Societatea de Educație Contraceptivă și Sexuală – SECS; Fundația Marie Stopes – afiliată rețelei de clinici de avorturi omonime etc.
Ce putem face? „Să lucrăm cât mai este ziuă”
„Educația sexuală” este o nouă ideologie pe care emisarii ei sunt trimiși să o „propovăduiască” în statele lumii. Principiile care stau la baza elaborării programelor școlare de acest fel sunt elaborate în liniile utopiștilor sexuali ai Școlii de la Frankfurt precum Wilhelm Reich sau Herbert Marcuse, despre care am mai vorbit în alte articole, care sunt solid documentate.
Acest experiment, care a început în SUA și a acaparat încet-încet Occidentul, acum se infiltrează și în România.
Pentru a reuși să ne protejăm copiii este necesar să învățăm din experiența celor care s-au confruntat și se confruntă de zeci de ani cu „educația sexuală” și să acționăm (de exemplu, Croația). Dacă noi nu ne vom apăra copiii, statul cu siguranță nu o va face.
Este important, așadar, ca fiecare să îşi ia în serios rolul de părinte și să conștientizăm drepturile și obligațiile pe care le avem în ceea ce privește educația copiilor. La fel de important este să ne coordonăm eforturile și pe cât posibil să formăm comunități care să acţioneze susţinut pentru educația copiilor și pentru ca statul, dacă nu ia măsuri pentru ocrotirea copiilor, cel puțin să nu contribuie la pervertirea lor.
Să lucrăm cât mai este ziuă, căci „vine noaptea, când nimeni nu mai poate să lucreze”! (Ioan 9:4)
Citiţi şi:
Documentar tulburător: Educația sexuală – Războiul împotriva copilăriei
CEDO refuză părinților dreptul de a-și educa copiii în ce privește viața intima
yogaesoteric
13 februarie 2020