Război climatic?! Șeful meteorologilor: «dacă te uiţi la hărţile pe iulie şi august, te apucă frica!»

Apar fenomene meteo extreme!

Viscol în plină primăvară şi chiar ninsori în mijlocul verii, perioade lungi de secetă severă în toiul cărora apar furtuni violente cu grindină mare cât un ou de găină, tornade şi ploi torenţiale. Toate s-au întâmplat deja în România şi asta ne aşteaptă şi în continuare. Este avertismentul oficial al meteorologilor.

15 judeţe din România au fost în luna aprilie 2017 sub cod portocaliu de vânt şi ninsori puternice. Meteorologii recunosc că au înregistrat recorduri de frig pentru această perioadă. La Miercurea Ciuc, pe 22 aprilie dimineaţa au fost minus 9 grade Celsius, cea mai redusă temperatură înregistrată pentru această zi din 1969 încoace. Asta, după ce cu mai puţin de o săptămână înainte au fost temperaturi de peste 20 de grade Celsius la amiază. Acest episod de vreme severă a lovit toată Europa, din estul Franţei până în Rusia, însă la noi a fost accentuat de un ciclon mediteranean, mai spun meteorologii.

Raluca Nodea cultivă căpşuni în Polovragi, jud. Gorj. Este revoltată că Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) nu a anunţat din timp valul de frig din ultimele zile, care a distrus o bună parte din recoltele producătorilor români de fructe şi legume.

Urmează o vară extremă!

Americanii au spus clar, încă de anul trecut, că ne confruntăm, până la sfârşitul lunii aprilie, cu La Niña, fenomenul opus lui El Niño. Asta înseamnă frig, îngheţ, zăpezi. Când se termină La Niña, vin căldurile, cu care am mai avut de-a face. Grindina ce a fost anticipată pentru lunile mai şi iunie se pare că se va produce.

După ultimul val de frig din aprilie, o să urmeze o vară extremă. Dacă vă uitați pe prognozele făcute de Centrul European pentru prognoze de la Redding, Anglia, o să vedeţi că o să fie cantităţi mari de apă pornite din senin. Vara sunt cu atât mai periculoase. Este nevoie de tehnologie, de stații meteo și ca ANM-ul să își facă treaba, pentru a putea proteja culturile agricole, a spus pentru AGROINFO Raluca Nodea.

„Iniţial m-am gândit că e război climatic, ruşii dădură cu ceva. Când colo, e şi la nemţi şi la alţii, deci nu au numai cu noi”, a mai spus Raluca Nodea.

Florinela Georgescu, directorul ANM, afirmă că avem nevoie de o reţea meteorologică puternică, ca să ne dăm seama în ce lume trăim.

Război geoclimatic: Statele care au tehnici şi tehnologii de control al mediului înconjurător. Cum funcţionează?

De război geoclimatic vorbeşte, însă, foarte serios, generalul Emil Streinu, specialist în radiolocaţie. Acesta a avertizat că astfel de episoade vor fi tot mai dese. Streinu spune, cu convingere, că sunt folosite tehnici şi tehnologii de control al mediului înconjurător de către statele dezvoltate, pentru a câştiga un avantaj economic şi arată către Rusia, care ar răspunde prin astfel de metode embargoului impus de Uniunea Europeană.

Streinu vorbeşte despre un „arsenal neconvenţional de modificare a climei”. „… se lucrează electronic, cu instalaţii de mare putere, prin încălzirea puternică a atmosferei şi modificarea permeabilităţii electrice a picăturii de ploaie şi a fulgului. (…) Acum avem o zăpadă lucrată electronic. Sunt folosite căderi de precipitaţii pe teatrele de operaţiuni militare şi pentru avantaje economice”, a spus Streinu la RTV.

Acesta susţine că SUA, China, Rusia, Ucraina, Serbia, Norvegia, Germania, Iranul, dar şi Suedia ar deţine şi folosi tehnici şi tehnologii de control a mediului înconjurător pentru interese geopolitice şi economice.

Ion Sandu, preşedintele Societăţii Meteorologice Române: „iulie, august şi septembrie vor fi catastrofale pentru agricultură în fiecare an!”

Meteorologii nu neagă aceste teorii, dar sunt rezervaţi să le discute. Ei se bazează pe măsurători şi prognoze. Război climatic sau furia naturii, oricum consecinţele vor fi devastatoare. Cel mai îngrijorător este mesajul preşedintelui Societăţii Meteorologice Române, Ion Sandu, fostul director general al ANM. Sandu şi-a dat demisia în decembrie 2016, în semn de protest faţă de intenţia guvernului de a privatiza ANM.

„Sub limbaj diplomatic se spune că în 2016 a fost mai cald decât în 2015 şi că, ultimii 20 de ani, în fiecare an a fost din ce în ce mai cald. Ce trebuie să înţelegem din asta? Violenţa fenomenelor meteo extreme este în creştere şi va fi atât de frecventă în viitor, încât şi oamenii politici şi populaţia trebuie să se îngrijoreze şi să ia măsuri de reducere a impactului.

Am condus ANM 15 ani. În ultimii 10 ani putem transmite mesajul că iulie, august şi septembrie pentru agricultură vor fi catastrofale în fiecare an. Perioadele bune, normale, vor fi rare. (…) Din informaţiile existente, aceste luni s-ar putea să fie o secetă atât de puternică încât culturile de primăvară s-ar putea să fie total compromise. (…) Nu mai e timp să se aştepte să se facă perdele de protecţie şi să se extindă Canalul Siret-Bărăgan. În iulie şi august vor fi temperaturi atât de mari pe perioade lungi, încât cu siguranţă vom avea furtuni. Poţi să ai o cantitate lunară de precipitaţii de 40 de litri/mp într-o singură zi şi în rest e secetă. (…) Dacă te uiţi la hărţile pe iulie şi august te apucă frica. Sunt estimări, nu sunt prognoze exacte, dar au probabilitate de realizare de 70%, dar anul trecut şi în alţi ani s-au potrivit.

Când ai prognoză cu temperaturi foarte mari şi secetă, este de aşteptat ca furtunile să fie şi mai violente, pentru că toată cantitatea de precipitaţii se descarcă într-o zi sau într-o oră”, a spus Ion Sandu la RTV, de Ziua mondială a meteorologiei, pe 23 martie 2017.

Citiți și:

Controlul climei și războiul geoclimatic

Omenirea se află în plin război mondial climatic de câţiva ani

yogaesoteric
21 mai 2017