Războiul din Ucraina: Occidentul agravează situația
Intensificarea belicismului și noi eforturi de pace
Reprezentanții ruși critică deschis escaladarea venită dinspre Occident. Între timp, negociatorii americani Witkoff și Kushner au revenit la Moscova și au ajuns, pentru prima dată, și la Kiev.
„Vor din nou război.”
Așa a comentat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, noile acuzații venite de la Berlin și de la Bruxelles, precum și măsurile luate de acestea împotriva Moscovei. În legătură cu incidentul cu drona de la Leipzig, de la începutul lunii august, guvernul federal german a denunțat acordul germano-rus privind „Casa Rusă” din Berlin. În plus, urmează să fie închis și ultimul consulat general rus rămas în funcțiune, cel de la Bonn. Vor fi adoptate noi sancțiuni și vor fi capturate „petroliere-fantomă” rusești – pe lângă alte miliarde și arme destinate Kievului. Moscova a reacționat între timp și a anunțat că institutele Goethe din Rusia vor trebui să își închidă porțile.
Acum două săptămâni scriam, în articolul meu pe această temă, că guvernul federal german escaladează războiul nedeclarat împotriva Rusiei. Unii cititori au considerat formularea prea dură. Ministrul rus de Externe are însă o părere asemănătoare:
„Practic, acesta este începutul unui război adevărat.”
Lavrov a declarat aceasta pe 6 septembrie, într-un interviu acordat agenției ruse de știri Vesti. El a criticat faptul că afirmațiile potrivit cărora drona de la aeroportul din Leipzig ar fi de proveniență rusă nu au fost verificate în mod corespunzător. Despre închiderea Consulatului General de la Bonn și a „Casei Ruse” din Berlin a vorbit fără ocolișuri:
„Îmi amintesc că, înainte de începerea celui de-al Doilea Război Mondial, a Marelui Război pentru Apărarea Patriei, germanii și-au închis, la rândul lor, reprezentanțele diplomatice.”
Referindu-se la motivele pentru care politicienii germani și cei de la Bruxelles înăspresc cursul antirusesc, el a spus:
„Cred că nu sunt necesare explicații lungi. Vor din nou război.”
Anterior, președintele rus Vladimir Putin calificase măsurile germane drept „încă o greșeală, care contravine intereselor poporului german”. Pe 1 septembrie, în cadrul unei conferințe de presă la Bișkek, în Kârgâzstan, el a declarat că deciziile anunțate în aceeași zi la Berlin țin în primul rând de situația politică internă din Germania. Poziția cancelarului federal Friedrich Merz este una complicată:
„Cetățenii nu au încredere în el și este limpede de ce – pentru că nu apără interesele naționale, ci le trădează, și din cauza unor greșeli economice evidente: întreprinderile se închid, oamenii își pierd locurile de muncă, iar nivelul de trai scade rapid.”
Un răspuns fără echivoc
Presupusele dovezi privind originea rusă a dronei ar fi fost „plasate chiar de autoritățile germane”, a afirmat Putin. El a amintit că autoritățile germane au acuzat Rusia și de aruncarea în aer a gazoductului Nord Stream. „Chiar m-a surprins că le-a putut veni o idee atât de ciudată”, a adăugat el. Rusia ar fi interesată să vândă gaze Europei și ar fi în continuare dispusă să o facă: „Ar fi nevoie doar să apese butonul, să ia decizia. Dar nu au curajul să o facă, din cauza sancțiunilor americane și a tot restul.”
Ministrul federal de Externe Johann Wadephul (CDU) a declarat chiar pe 1 septembrie, Ziua Mondială a Păcii – Ziua împotriva Războiului –, că Germania nu se află în război cu Rusia, dar este „țintă a unui război”. Contrar realității, el a afirmat, în cadrul conferinței de presă comune cu ministrul de Interne Alexander Dobrindt (CSU), că actualmente conducerea Rusiei
„se manifestă față de țara noastră cu ostilitate deschisă”.
Și a adăugat: „Această stare a relațiilor noastre nu este în interesul guvernului federal.”
Pentru ca apoi să susțină, la fel de contrar realității, că obiectivul guvernului federal a fost de la bun început „să se ajungă la încetarea războiului, la restabilirea unei ordini pașnice în Europa și la revenirea la o relație constructivă”. Doar Rusia nu ar dori aceasta, a afirmat Wadephul.
Un răspuns lipsit de echivoc a venit din partea ambasadorului Rusiei în Germania, Serghei Nechaev, în podcastul „Ungeskriptet by Ben”. Diplomatul a declarat:
„Nu vrem război cu NATO. Nu vrem război cu Germania.”
În același timp, el a subliniat că răbdarea conducerii ruse „nu este nelimitată”, făcând trimitere la „cele mai puternice arme” ale Rusiei, prevăzute de doctrina nucleară, pe care însă nu dorește deocamdată să le folosească. Incidentul cu drona de la Leipzig ar fi o „provocare deliberată” la adresa Rusiei, care nu va rămâne fără reacție. Un atac rus adevărat ar arăta cu totul altfel, a subliniat Nechaev.
Acuzațiile ar fi „complet nefondate”, iar măsurile luate împotriva Rusiei nu ar avea nicio justificare. Amploarea lor „drastică și extrem de severă” nu are precedent. „Nu am mai avut așa ceva în relațiile noastre bilaterale de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace”, a constatat ambasadorul. Închiderea Consulatului General al Rusiei de la Bonn a fost dispusă, de pildă, într-un termen extrem de scurt, de două săptămâni.
Speranța în rațiune
În cadrul podcastului, Nechaev nu s-a referit doar la relațiile germano-ruse, foarte bune vreme îndelungată. A răspuns și la întrebări privind războiul din Ucraina și a evocat contextul acestuia. Printre cauze se numără extinderea NATO spre est, în pofida asigurărilor contrare date Uniunii Sovietice în 1990, atunci când era în discuție reunificarea Germaniei.
„În situația actuală, luptăm împotriva NATO”, a afirmat ambasadorul, întrebat de moderator despre războiul prin interpuși purtat de Occident împotriva Rusiei în Ucraina. Armele, consilierii, instruirea, producția comună de armament, datele satelitare și ajutorul de miliarde acordat de Occident trupelor Kievului contrazic declarațiile de la Berlin și din alte capitale occidentale, potrivit cărora acestea nu ar fi „parte în conflict”. În Rusia, așa ceva nu convinge pe nimeni.
El speră că nu se va ajunge la contralovituri rusești împotriva unor ținte occidentale și că rațiunea va prevala din nou în rândul politicienilor occidentali, a declarat Nechaev. Din păcate, nimeni în Occident nu critică Kievul pentru atacurile teroriste asupra civililor din Rusia. „Noi nu luptăm împotriva țintelor civile”, ar fi, în schimb, principiul forțelor armate ruse.
Rusia este pregătită pentru o soluție pașnică, cu condiția ca și conducerea ucraineană să dea dovadă de bunăvoință. Sunt necesare, de asemenea, poziții rezonabile din partea statelor europene, în locul ultimatumurilor adresate până acum Moscovei. Administrația americană condusă de Donald Trump ar fi, în schimb, „sincer interesată” de soluționarea conflictului, a afirmat diplomatul. Europenii s-au opus însă compromisurilor care se conturaseră la summitul americano-rus din august 2025.
„Toate condițiile necesare pentru o pace adevărată le sunt cunoscute colegilor noștri din Ucraina și din Occident: nu există armistițiu provizoriu. O pace durabilă și sigură, cu garanții de securitate pentru toate părțile, așa cum au spus-o deja de mai multe ori președintele Putin și ministrul nostru de Externe. Toată lumea știe la ce ne referim. Nici mai mult, nici mai puțin.”
Semnale dinspre Washington
În timp ce guvernul german, reprezentanții și partenerii săi din UE și NATO rămân prinși în dinamica escaladării, dinspre Washington vin din nou semnale diferite. Se pare că în weekendul 5-6 septembrie a avut loc o nouă tentativă de a negocia încheierea războiului din Ucraina. Președintele american Donald Trump și-a trimis cei doi emisari speciali, Steve Witkoff și Jared Kushner, la Moscova și la Kiev.
Potrivit relatărilor, discuțiile cu oficiali ruși precum Kirill Dmitriev și cu președintele Putin au fost programate în scurt timp. Erau totuși considerate posibile de o vreme și fuseseră anunțate de Putin la Bișkek.
Trump a declarat că Witkoff și Kushner vin cu o propunere pentru încheierea războiului, fără să ofere însă detalii; potrivit relatărilor, el a spus: „I-am trimis acolo ca să vedem dacă putem obține ceva”. Cei doi negociatori americani s-au întâlnit la Kremlin cu președintele Putin, într-o discuție de trei ore. Faptul că au fost însoțiți la Moscova de reprezentanți ai Consiliului Național de Securitate, ai Departamentului de Stat și ai Trezoreriei SUA a atras atenția observatorilor. Printre ei s-a numărat și Gene Lang, responsabilul american pentru sancțiuni, după cum s-a precizat. Detaliul sugerează că Washingtonul este dispus să discute cu Moscova și despre îmbunătățirea relațiilor.
Consilierul lui Putin, Iuri Ușakov, a declarat sâmbătă, 5 septembrie, după a opta vizită a celor doi negociatori americani la Moscova, că obiectivul a fost „continuarea dialogului pentru soluționarea crizei din Ucraina și discutarea altor chestiuni urgente”. Putin ar fi apreciat acest canal de mediere și rolul negociatorilor americani. Discuția de trei ore de la Kremlin ar fi fost „substanțială, constructivă, extrem de deschisă” și s-ar fi desfășurat „într-o atmosferă de încredere”, a afirmat Ușakov.
Cât privește conținutul discuțiilor, el a precizat doar că partea rusă a prezentat „evaluări clare și cuprinzătoare” privind situația din Ucraina. A fost exprimată totodată convingerea Moscovei „că obiectivele stabilite vor fi atinse”. Putin a subliniat, în același timp, „necesitatea de a aborda toate cauzele conflictului”. Rusia ar fi dispusă să caute soluții politice și diplomatice împreună cu SUA.
Nicio decizie
Witkoff și Kushner s-ar fi declarat dispuși să transmită punctele de vedere rusești în cadrul primei lor vizite la Kiev, duminică, 6 septembrie. Ei au adus cu ei noi propuneri americane pentru încetarea războiului. Au fost discutate și chestiuni economice, „printre care perspectivele unor proiecte ruso-americane de anvergură, care ar putea prezenta interes reciproc pentru ambele părți”. Discuțiile au avut loc „la momentul potrivit” și au fost „extrem de utile pentru ambele părți”, a afirmat consilierul lui Putin.
Pe durata vizitei delegației americane, Rusia și Ucraina au suspendat reciproc, pentru 72 de ore, atacurile asupra țintelor din jurul capitalelor. După discuțiile de la Kiev, purtate printre alții cu președintele Volodimir Zelenski, Witkoff a declarat că au avut loc „discuții încurajatoare”. Nici această vizită nu a adus însă rezultate concrete, după cum a relatat, printre alții, ziarul Handelsblatt, în ediția online. Potrivit acestuia, la Kiev s-au aflat și consilierii pe probleme de securitate națională ai Germaniei, Franței și Marii Britanii, care au fost informați ulterior.
Felul în care Witkoff a discutat cu Putin la Moscova nu a fost bine primit la Kiev, potrivit unui reportaj al postului de televiziune N-TV. Pe canalul ucrainean de Telegram „Ukraine Context” s-ar fi afirmat că, după vizita negociatorilor americani, nu sunt de așteptat „decizii rapide”. Canalul ar fi asociat echipei conduse de șeful biroului prezidențial ucrainean și fost șef al serviciilor secrete militare, Kirilo Budanov, unul dintre principalii negociatori ai Kievului.
„Războiul va dura, cel mai probabil, cel puțin până la jumătatea anului 2027”, se menționa acolo.
În cadrul unei conferințe de presă comune cu Zelenski, Witkoff a declarat, potrivit relatărilor: „Ambele părți este necesar să facă compromisuri și să înlăture divergențele de opinie”.
Aceasta ar putea „duce la o soluție diplomatică pașnică și reușită”. În pofida unei evaluări „constructive” a discuțiilor cu americanii, Zelenski pornește, potrivit relatărilor din presă, de la premisa că „în acest moment” războiul va continua și în iarna care vine. El mizează în continuare pe „sprijinul partenerilor noștri europeni”, a fost citat acesta.
Un „acord” fără șanse
Renumitul politolog rus Fiodor Lukianov a salutat, într-un articol, perseverența administrației Trump în căutarea unei soluții pașnice a conflictului. Partea rusă nu renunță la ipoteza că Washingtonul este în măsură să joace un rol util în soluționarea conflictului din Ucraina. „Însă, mai întâi, Casa Albă este necesar să revină la «convingerea» că o victorie militară a adversarilor Rusiei este imposibilă”, a precizat Lukianov.
Casa Albă subestimează „măsura în care deznodământul evenimentelor militare este important pentru toate părțile implicate – atât pentru cei aflați pe câmpul de luptă, cât și pentru cei care oferă sprijin direct, cum este Europa”.
Atât pentru Rusia, cât și pentru Ucraina, prea multe depind de deznodământul conflictului pentru ca soluția să poată veni dintr-un „acord” atât de drag lui Trump. Iar fiecare nouă „abordare” a tandemului de mediatori Witkoff-Kushner „se încheie după același scenariu, care se apropie de un impas”.
Există, în același timp, „contradicția dintre contribuția pe care Washingtonul a adus-o în practică la continuarea conflictului (și pe care, parțial, o aduce în continuare) și rolul pe care ar dori să îl joace”. O măsură extremă pentru a pune capăt războiului ar fi încetarea oricărui sprijin militar – „dar Trump nu va face niciodată aceasta, chiar dacă ar vrea”, a adăugat Lukianov. Nu intră în planurile președintelui american „să favorizeze în vreun fel succesul Rusiei (deși, într-o anumită măsură, nu-i pasă cum se va încheia confruntarea armată, atât timp cât nu se ajunge la o înfrângere completă a Ucrainei)”. Așa ceva „nu ar fi înțeles practic de nicio parte a spectrului politic american”.
Din punctul de vedere al lui Lukianov, vizitele lui Witkoff și Kushner pot „servi drept catalizator pentru negocieri fundamentale privind încetarea conflictului. Însă aceste negocieri vor fi purtate, iar războiul va fi încheiat, de persoane și structuri care dispun de legitimitate statală și de toate competențele necesare”.
Sabotează britanicii demersurile pentru pace?
Politologul rus Marat Bașirov a declarat pentru publicația online rusă MKRU: „Vizita lui Witkoff și Kushner la Moscova este un semnal favorabil.” Există „două linii principale de negociere: Rusia-SUA și SUA-China”. El a subliniat că cei doi negociatori americani, ca și, anterior, directorul CIA John Ratcliffe, s-au deplasat la Moscova înaintea vizitei de stat a președintelui chinez Xi Jinping în SUA, programată pentru 23 septembrie.
„Aceste două linii de negociere nu pot fi separate una de cealaltă”, a subliniat Bașirov, adăugând:
„Nu este vorba doar de conflictul din Ucraina; el a devenit deja parte a unei rețele mai complexe de conflicte internaționale.”
Referindu-se la Witkoff și Kushner, el a declarat:
„Chiar dacă îndeplinesc o sarcină comună încredințată de Trump, ei reprezintă totuși grupuri diferite care, după părerea mea, se privesc cu neîncredere reciprocă. Există un anumit conflict intern. În spatele lui Kushner se află mediul de afaceri israelian din SUA, interesat de piața ucraineană. Witkoff și-a câștigat renumele în negocieri dure pe piața imobiliară newyorkeză, extrem de competitivă. Kushner, în schimb, spre deosebire de Witkoff, nu poate fi descris drept un om priceput la negocieri. Lobby-ul israelian l-a ales pentru că este ginerele lui Trump și poate oricând să treacă pe la el sau să îl sune ca să îi spună: «Tată, am câteva idei…»”
Witkoff ar dispune „de inteligență, iar Kushner de think-tank-uri, de foarte mulți bani și de interese foarte mari”. Previziunea lui Bașirov este „că britanicii, care îl susțin pe Zelenski, nu vor fi de acord cu condițiile noastre”.
Aceștia nu i-ar permite lui Zelenski să facă concesii, ci l-ar „presa” până la capăt. Progrese reale în soluționarea situației din Ucraina ar putea fi așteptate doar în urma unor întâlniri bilaterale la Moscova și la Kiev. „Iar aceasta s-ar putea petrece la sfârșitul iernii sau în primăvară”, a afirmat politologul.
Autor: Tilo Gräser
Citiți și:
The Spectator: Ucraina pierde războiul
Ce a cumpărat Putin de la trimișii lui Trump
Prima convorbire telefonică după tensiunile din vară: Ce au discutat Trump și Putin timp de o oră despre Ucraina și Europa
yogaesoteric
15 septembrie 2026