Reacţii la tentativa de desființare a S.I.I.J. – modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul justiției

 

Uniunea Națională a Judecătorilor din România

Ca urmare a publicării de către ministrul justiției Cătălin Predoiu a proiectului de lege privind desființarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (S.I.I.J.) și modificarea și completarea unor acte normative din domeniul justiției, Asociația Magistraților din România (A.M.R.), Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (A.J.A.D.O.), Uniunea Națională a Judecătorilor din România (U.N.J.R.) și Asociația Procurorilor din România (A.P.R.), au transmis următorul comunicat de presă:

 
Cătălin Predoiu

Ministrul Justiției Cătălin Predoiu a publicat pe data de 4 februarie 2020 proiectul de Lege privind desființarea S.I.I.J. și modificarea și completarea unor acte normative din domeniul justiției. Prin acest proiect de lege, anchetele privind judecătorii și procurorii vor depinde de bunul plac al Procurorului General, a cărui numire și revocare în/din funcție depinde, la rândul ei, în mod direct, de înțelegerea politică dintre Ministrul Justiției și Președintele României.

Una din criticile cele mai des rostogolite și manipulatoare la adresa S.I.I.J. a fost că această secție ar reprezenta „un instrument de presiune la adresa magistraților” ce vor fi puși astfel sub control politic. În realitate, S.I.I.J. este singura secție din Ministerul Public în care șefii acesteia nu sunt numiți prin niciun fel de implicare a politicului. Toți procurorii care activează în S.I.I.J. sunt selectați prin concurs, doar de către Consiliul Superior al Magistraturii. Ca atare, prin acest proiect, ministrul Justiției Cătălin Predoiu ne spune că această secție, complet independentă de politic, este nevoie să fie desființată, iar în locul ei să fie pusă puterea discreționară a Procurorului General, numit în urma unor înțelegeri politice.

A da putere Procurorului General, numit politic, să autorizeze punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva unui magistrat înseamnă că acesta va putea oferi impunitate absolută unor judecători și procurori sau, dimpotrivă, va putea da liber anchetelor ‒ chiar abuzive ‒ fără niciun control și fără nicio explicație. Totul va depinde de voința unei persoane numite în funcție prin decizie esențialmente politică. Proiectul de lege reflectă, de altfel, în mod vădit, ipocrizia guvernului și a ministrului Justiției, prin nerespectarea independenței judecătorilor și procurorilor, dar și a drepturilor fundamentale ale cetățenilor.

Vom argumenta punctual în cele ce urmează câteva dintre viciile proiectului de lege:

1. Prin comunicatul de presă, afișat pe site-ul Ministerului Justiției, se arată că „proiectul va fi transmis către Consiliul Superior al Magistraturii (C.S.M.) pentru procedura de avizare, imediat după afișare”.

În același timp, proiectul este publicat cu mențiunea că este supus dezbaterii publice, „în temeiul dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată”. Or, art. 7 la care face trimitere ministrul Justiției Cătălin Predoiu prevede în alin. 8 în mod explicit că: „Proiectul de act normativ se transmite spre analiză și avizare autorităților publice interesate numai după definitivare, pe baza observațiilor și propunerilor formulate potrivit alin. (4)”. Ca atare, „consultarea publică” este praf în ochii cetățenilor, afectați în mod direct de acest proiect, câtă vreme proiectul va fi trimis spre avizare „imediat după publicare”, opinia cetățenilor părând a fi complet indiferentă ministrului Cătălin Predoiu. De altfel, nu este stabilit niciun termen limită de trimitere a propunerilor cu privire la textul proiectului de lege, fapt ce demonstrează, o dată în plus, că aceste consultări sunt doar un simulacru.

2. Ipocrizia consultărilor rezultă și din modul în care, în expunerea de proiect, Ministrul Predoiu face referire la consultarea magistraților.

„În urma centralizării punctelor de vedere ale instanțelor și parchetelor, a rezultat faptul că 85,47% din procurorii respondenți și 72,22% din judecătorii respondenți au opinat în sensul abrogării prevederilor privind Secția”, susține ministrul Predoiu. Ministrul Justiției Cătălin Predoiu omite cu bună-știință să precizeze procentul de judecători respondenți, adică mai puțin de o treime din numărul total al judecătorilor. De altminteri, și în cazul consultării procurorilor, numărul celor care au participat la vot a fost jumătate din numărul total al acestora. Majoritatea largă a judecătorilor și procurorilor au refuzat să răspundă ministrului, considerând că nu au fost consultați într-un cadru ce corespunde rigorilor legale.

De asemenea, ministrul Predoiu „uită” să facă referire la opinia exprimată de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție și ai Curții de Apel București, instanțe cu competența cea mai extinsă și la cel mai înalt nivel în a judeca cauze de competența D.N.A. Aceştia au făcut în mod special obiectul anchetelor D.N.A., peste 100 de judecători ai C.A.B. și 75 de judecători de la I.C.C.J. având dosare deschise la D.N.A. în perioada 2014-2018. Or, opinia acestora a fost în sensul menținerii S.I.I.J. cu modificări, nicidecum în sensul desființării acestei structuri, dovadă clară a faptului că aceștia apreciază că secția reprezintă o garanție sporită a independenței individuale a judecătorilor.

Faptul că ministrul Cătălin Predoiu ascunde aceste date demonstrează că nu a fost în mod real interesat de rezultatul consultării, cu atât mai mult cu cât decizia de desființare a S.I.I.J. era deja luată la data respectivă, iar ministrul doar a manipulat acest rezultat pentru a-și valida decizia deja luată.

3. Tot în expunerea de motive se arată: „Prin modul de organizare și funcționare a S.I.I.J. s-a creat de facto o categorie de cetățeni care beneficiază de imunitate de jurisdicție penală totală, respectiv procurorii din cadrul S.I.I.J.”.

În realitate, soluțiile de clasare ce ar viza inclusiv procurorii din cadrul S.I.I.J. sunt supuse cenzurii instanțelor de judecată, astfel încât o astfel de imunitate categoric nu există. În schimb însă, prin proiectul ministrului Cătălin Predoiu s-a creat cu adevărat o imunitate de jurisdicție penală atât a Procurorului General, cât și a membrilor din cadrul celor două Secții din cadrul C.S.M. și, poate, chiar şi pentru alți magistrați. Astfel, în expunerea de motive a proiectului, pretinsa imunitate a procurorilor S.I.I.J. derivă din faptul că „fiind compusă dintr-un număr extrem de redus de procurori, își pot da ei înșiși, reciproc, orice soluție […] indiferent de situația de fapt sau de drept și indiferent de ce abuz ar putea face.”

Or, Secția pentru procurori din cadrul C.S.M. cuprinde un număr de 5 procurori, de trei ori mai mic decât schema S.I.I.J. Ca atare, raționamentul pe care își întemeiază ministrul Predoiu desființarea S.I.I.J. este perfect aplicabil în cazul soluției legislative propuse de acesta: membrii Secției de procurori ai C.S.M. vor aviza vreodată trimiterea în judecată a vreunuia dintre ei, în condițiile în care nu există niciun control judecătoresc asupra unui eventual refuz, așa cum ar exista în cazul clasării date de un procuror S.I.I.J.?

Prin urmare, argumentul ministrului Cătălin Predoiu pentru desființarea S.I.I.J., privind pretinsa imunitate a procurorilor din această secție, insistent preluat ca atare și rostogolit apoi și în documentele europene, este acum demonstrat ca fiind unul fals și abia prin proiectul propus se creează în mod real premisele impunității unor magistrați.

4. Cetățenii nu vor avea nicio cale de atac efectivă împotriva refuzului Procurorului General de a autoriza punerea în mișcare a acțiunii penale.

Potrivit art. 16 alin. (1) lit. a) Cod procedură penală, „acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare, dacă lipsește autorizarea organului competent, prevăzută de lege”. Cu alte cuvinte, plângerii unui cetățean împotriva unui judecător sau procuror pentru infracțiuni contra înfăptuirii justiției, infracțiuni de serviciu sau infracțiuni de corupție, i se poate sau nu da curs doar prin manifestarea de voință a Procurorului General. În lipsa autorizării punerii în mișcare a acțiunii penale date de Procurorul General, procurorul de caz nu are altă opțiune decât să claseze cauza sau să țină dosarul deschis, fără a dispune o soluție, așa cum a constatat Inspecția Judiciară că făcea D.N.A. Prin această prevedere ministrul Justiției Cătălin Predoiu încalcă flagrant dreptul cetățenilor de a beneficia de un proces echitabil atât cu privire la urmărirea penală, cât și la activitatea instanței de judecată.

În prezent, în cazul soluțiilor dispuse de procurorii din cadrul S.I.I.J., persoana interesată poate formula o plângere către procurorul ierarhic superior, iar ulterior către instanța de judecată, care poate exercita un control deplin cu privire la actele procurorului. Prin această nouă prevedere, ministrul Cătălin Predoiu le confiscă practic cetățenilor dreptul de acces la instanță, în cazul în care aceștia susțin că au fost vătămați prin săvârșirea de către magistrați a unor fapte penale.

5. „Mecanismele propuse contribuie la sporirea garanțiilor de independență recunoscute magistraților”, se arată în expunerea de motive.

În realitate, acestea reprezintă un măr otrăvit, pentru că o justiție puternică nu va exista niciodată fără încrederea cetățenilor, ale căror drepturi fundamentale este necesar să le apere.

Mai mult, noile prevederi din proiectul de lege încalcă în mod flagrant independența procurorului în activitatea de urmărire penală, cu efect negativ direct asupra urmăririi penale. Dincolo de faptul că Secția pentru judecători sau Secția pentru procurori din cadrul C.S.M. nu sunt instanțe de judecată penală, să aprecieze cu privire la temeinicia și legalitatea unui rechizitoriu, noua atribuție acordată celor două secții din cadrul C.S.M. ‒ de încuviințare a trimiterii în judecată a magistraților – va avea ca efect scăderea încrederii cetățenilor în judecători și procurori, pe care îi vor bănui că se ascund în spatele unei „superimunităţi”.

Acestea sunt doar câteva dintre viciile grave ale unui proiect de lege injust, ipocrit și născut din campanii de manipulare de o intensitate fără precedent, proiect care, dacă va deveni lege, va însemna o lovitură grea dată în mod direct actului de justiție și în mod indirect statutului și independenței judecătorilor și procurorilor.

În expunerea de motive se recunoaște, pe bună dreptate, necesitatea unei protecții adecvate a magistraților împotriva presiunilor exercitate asupra lor.

În loc însă să perfecționeze cadrul legislativ actual, care oferă exact aceste garanții, ministrul Justiției Cătălin Predoiu a decis distrugerea acestor garanții, punând în loc prevederi abuzive, cu vicii de constituționalitate și care instaurează controlul politicului asupra justiției. Asociațiile semnatare vor trimite în zilele următoare către C.S.M. și Ministerul Justiției o analiză amănunțită, articol cu articol a proiectului de lege și vor sesiza instituțiile internaționale pentru a le aduce la cunoștință faptul că actualul guvern dorește instaurarea unui control politic asupra justiției.

Jud. dr. Andreea Ciucă ‒ A.M.R.
Jud. Dana Gîrbovan ‒ U.N.J.R.
Jud. Florica Român ‒ A.J.A.D.O.
Proc. Elena Iordache ‒ A.P.R.


Citiți și:

Așa s-a născut câmpul tactic – Jurnalistul Dan Andronic, dezvăluiri despre Operațiunea SIPA

Pușcăria ca proiect de țară? 4 milioane de români implicați în dosare penale? (I)

 

yogaesoteric
22 aprilie 2020

 

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More