România ar putea primi până la 20.000 de soldați NATO. Klaus Iohannis le-a dat undă verde

În contextul războiului de la granițele României, dar și pentru că NATO are mobilizată o forță mobilă de reacție, președintele Klaus Iohannis a informat Parlamentul României că forța de reacție a NATO poate intra, staționa sau tranzita România în scopul pregătirii și/sau desfășurării de operații militare, dacă va fi cazul, în anul 2024. Trupele VJTF sunt o unitate de 20.000 de soldați de elită ai NATO, care se pot mobiliza în mai puțin de 72 de ore, în cazul unui conflict, informează Știripesurse.

„Pe fondul unei serii de crize suprapuse, în anul 2023, mediul internațional a devenit tot mai puțin predictibil, instabilitatea fiind principala trăsătură a noii dinamici de securitate. În contextul competiției strategice dintre marile puteri și a revalorizării abordărilor geopolitice în politica internațională, starea de conflictualitate la nivel regional și global s-a amplificat. Războiul din Ucraina a devenit pe parcursul anului 2023 unul de uzură, pozițional, însă evoluția sinuoasă a acestuia nu a determinat Federația Rusă să renunțe la obiectivele inițiale declarate ale operațiunii”, se arată în scrisoarea președintelui Ioahnnis transmisă Parlamentului.

Potrivit documentului citat, „în situația apariției intempestive a premiselor pentru declanșarea unei crize majore de securitate, cu posibile implicații asupra independenței și suveranității naționale a României, Consiliul Nord-Atlantic poate lua decizia dislocării pe teritoriul României a Forței de Răspuns a NATO cu capacitate de reacție foarte ridicată – VJTF, în scopul dezamorsării crizei și descurajării escaladării acesteia”.

„În funcție de prevederile planurilor de răspuns în situații de criză care se pun în aplicare la nivelul Alianței, dislocarea pe teritoriul național a Forței de Răspuns a NATO cu capacitate de reacție foarte ridicată poate să includă această Forță de Răspuns a NATO în totalitate ori anumite componente ale acesteia, suplimentate cu elemente de comandă-control și de sprijin, care se stabilesc ținând cont de amploarea, tipul și particularitățile operației avute în vedere, în cadrul procesului de planificare operațională de nivel strategic și operativ derulat la nivelul comandamentelor responsabile ale Alianței”, se detaliază în scrisoare.

Se acționează în 72 de ore

Președintele Iohannis evidențiază că „pentru punerea în aplicare, în intervalul de timp foarte scurt avut la dispoziție – 72 de ore – a măsurilor pregătite la nivel național în scopul recepției VJTF, este necesar să preexiste aprobarea pentru dislocarea sau tranzitarea acestei Forțe de Răspuns a NATO pe teritoriul național”.

„În acest context, în urma analizei solicitărilor NATO și luând în considerare situația de securitate din regiune, (…) informez Parlamentul României că am aprobat intrarea și staționarea în România a Forței de răspuns/de reacție a NATO cu capacitate de reacție foarte ridicată (VJTF/ARF) sau tranzitarea teritoriului național de către acestea, în scopul pregătirii și/sau desfășurării de operații militare, dacă va fi cazul, în anul 2024, precum și mandatarea ministrului Apărării Naționale pentru a aproba eventualele modificări în structura/compunerea VJTF care vor putea surveni în raport cu datele de planificare transmise de NATO pentru anul 2024”, se mai arată în scrisoare.

Cine sunt soldații de elită VJTF

Trupele VJTF sunt considerate „vârful de lance” al NATO, o forță principală de lovire formată din până la 20.000 de militari de elită.

VJTF se bazează pe operatori de Forțe Speciale, dar are și componente de comunicații, terestre, de aviație sau marină. Conform normelor NATO, trupele VJTF sunt capabile să fie gata de luptă în țara care are o criză de securitate în două, cel mult trei zile.

Unitățile VJTF fac parte din forța de răspuns Aliată (NATO Response Force – NRF – n.red.) care este mult mai numeroasă mai ales după ce Rusia a atacat Ucraina, și dispune de circa 80.000 de militari. Unitățile VJTF au fost înființate de NATO în urma Summitului din Țara Galilor, în 2014, după ce Rusia a anexat Crimeea, mai scrie Știripesurse.

Citiți și:
Pentru americani, însă, vom lupta eminamente ca proștii, degeaba, pentru „freedom & democracy”
De ce filantropii de la Davos vor în continuare război

yogaesoteric
16 februarie 2024