Roșcovul sau carobul (Ceratonia siliqua) este un arbore originar din bazinul Mării Mediterane și face parte din familia fabaceelor.
Fructul roșcovului (Ceratonia siliqua) se numește roșcovă și se folosește în alimentația animalelor domestice (în special pentru cai) și într-o măsură mai mică intră în alimentația oamenilor sub formă de păstaie proaspătă sau uscată și făinuri utilizate mai ales pentru producția de dulciuri.
Semințele de roșcov sunt folosite sub formă de făină în industria alimentară ca agent de îngroșare (E410) – mai ales pentru înghețatele artizanale – grație proprietăților higroscopice. În trecut, aceste semințe se numeau „carate” și erau folosite pentru a cântări pietrele prețioase pentru că aveau dimensiune și masă uniforme și o duritate foarte ridicată. Unitatea de măsură „carat” s-a păstrat până în ziua de astăzi și este echivalentul a 0,2 grame.
Arborele de roșcov crește, în medie, până la 10 metri înălțime dar uneori poate atinge chiar și 15 metri. Coroana este semisferică, susținută de un trunchi solid acoperit de o scoarță aspră de culoare brun-cenușie care dezvoltă ramuri robuste. Frunzele penate de un verde închis au dimensiuni cuprinse între 10 și 20 de centimetri și sunt rezistente la îngheț.
Roșcovul este un arbore dioic care înflorește toamna (septembrie-octombrie). Florile sunt mici, de culoare roșie, dispuse într-o inflorescență spiroidală și apar atât pe ramuri cât și direct pe trunchiul arborelui. Florile mascule produc un miros asemănător cu acel al spermei. Fructul este o păstaie și are nevoie de un an pentru a se dezvolta până la coacere. Păstăile coapte care cad pe pământ sunt consumate de diferite animale care dispersează semințele prin materiile fecale. Fructul roșcovului, numit roșcovă, odată ajuns la maturitate și, eventual, uscat sau prăjit, este apt și pentru consumul uman.
Habitat
Genul Ceratonia aparține fabaceelor și este considerat un reprezentant arhaic al unei familii dispărute. Este bine adaptat climatului temperat și subtropical și tolerează umiditatea și temperaturile ridicate din zonele de coastă. Prezentând caracteristici xerofite, este un arbore bine adaptat condițiilor ecologice din regiunea Mediteranei. De altfel, preferă solurile bine drenate și prezintă intoleranță la zonele saturate în apă. Pe de altă parte, rădăcinile profunde se pot adapta unor compoziții foarte variate ale solului și acceptă destul de bine pământurile sărăturoase.
Deși se credea că roșcovul nu prezenta noduli de fixare biologică a azotului specifici leguminoaselor, recent s-au identificat noduli conținând bacterii din genul Rhizobium.
Cu toate că este cultivat, roșcovul se poate găsi în stare de sălbăticie în regiunile orientale ale bazinului mediteranean, fiind naturalizat în zonele occidentale. Roșcovul este des întâlnit în sudul Portugaliei, în regiunea Algarve, unde este cunoscut sub numele de alfarrobeira pentru arbore și alfarroba pentru fruct. În Spania, arborele se numește algarrobo iar fructul algarroba, pe când în Catalonia și zona Valenciei, arborele se numește garrofer iar fructul garrofa. În Malta, fructul se numește ħarruba iar în Italia, carrubo. Numele cel mai comun al păstăii, în Grecia, este χαρουπιά (charoupia) iar în Turcia i se zice keçiboynuzu, ceea ce s-ar traduce „cornul-caprei”.
Utilizare
Păstăile de culoare brun-roșcată, cu gust dulceag, au o ridicată valoare nutrițională (pot fi consumate ca simplu fruct sau pur și simplu folosite în diferite produse de cofetărie); în plus, posedă numeroase proprietăți terapeutice. Roșcovele conțin o cantitate importantă de glucide simple și complexe, mucilagii, pectine, amidon și vitamine. Pulberea din pulpa roșcovelor are efecte antidiareice și de absorbție a toxinelor microbiene. Datorită proprietăților astringente, pulberea este utilizată împotriva diareei, dizenteriei, gastritei și enterocolitei. Fructul verde s-a folosit în medicina tradițională ca antimicotic iar guma de caruba, prin conținutul său bogat în lactomanani are un efect sechestrant (formează un gel vâscos care întârzie absorbția de lipide și glucide) ceea ce induce o stare de sațietate (senzație de stomac plin). Guma de caruba mai este folosită și ca adjuvant în cure de slăbire sau tratament preventiv împotriva aterosclerozei.
De ce să consumi roşcove?
– îmbunătăţesc digestia – într-o lingură de pudră de roşcove sunt 7,1 grame de carbohidraţi, 3,2 grame de fibre alimentare, ceea ce reprezintă 13% din valoarea zilnică de fibre;
– sunt un aliment alcalin, care nu stimulează aciditatea gastrică;
– conţin pectine care se opun bolii de reflux gastro-esofagian;
– inhibă dezvoltarea bacteriilor intestinale patogene (mai ales E. coli) şi restabilesc un peristaltism normal, prin conţinutul de tanin, acid galic şi pectine;
– nu conţin gluten şi nici lactoză;
– pudra de roşcove este un îndulcitor natural foarte sănătos, având capacitatea de a regla nivelul de glucoză din sânge. Index glicemic: 15 (foarte mic);
– fiind bogate în fibre insolubile, roşcovele reduc în mod natural nivelul colesterolului;
– nu conţin acid oxalic, ci doar cantităţi mici de AG omega 3 şi omega 9, cu importante efecte sanogenetice;
– acţionează ca un antioxidant datorită conţinutului crescut de lignani şi polifenoli;
– taninii din roşcove conţin acid galic. Acidul galic este un anti alergic şi antibacterian şi un analgezic;
– prezintă şi efect de fito-estrogen, prin cantitatea mare de lignani pe care-i conţine;
– reprezintă o sursă importantă de calciu din mai multe motive : are mult calciu (348 mg%) şi puţin fosfor (79 mg%), mult peste raportul minim necesar pentru absorbţia metalului (Ca/P > 1,7);
– pot fi utilizate pentru a trata diareea la copii şi adulţi;
– bun expectorant;
– nu conţin cofeină, deci sunt foarte bune pentru persoanele care au hipertensiune arterială, pudra de roşcove fiind un înlocuitor de succes al cafelei;
Cum se obţine pudra de roşcove
Pudra se obţine din măcinarea păstăilor întregi.
Modalităţi de folosire
Roşcovele se pot consuma în stare proaspătă sau sub formă de pudră.
Pudra de roşcove este considerată un aditiv sănătos şi este folosită la produsele de panificaţie, îngheţată, sosuri pentru salate şi alte produse alimentare.
Mai poate fi folosită în deserturile dietetice, în reţetele de ciocolată de casă, în aluaturi şi creme, ca înlocuitor al pudrei de cacao.
O altă modalitate este să se adauge în lapte sau iaurt pentru capacitatea sa de a îndulci şi pentru un plus de gust.
Iată şi o reţetă uşoară de cremă de ciocolată
Ingrediente:
– 1 avocado bine copt
– 2-3 linguriţe pudră de roşcove
– 1 lingură de miere de albine sau, pentru copiii sub 1 an, 4 linguriţe sirop crud de agave
Mod de preparare:
Se curăţa avocado de coajă şi se taie în bucăţele, după care se combină într-un vas înalt cu pudra de roşcove şi îndulcitorul pe care l-aţi ales. Cu ajutorul unui blender vertical, cele 3 ingrediente se transformă într-o pastă cremoasă şi fină, cu un gust bogat şi rafinat.
În loc de încheiere, iată un aspect interesant despre roşcove:
Denumirea internaţională a roşcovului este carob, un cuvânt antic din Orient, preluat apoi de limbile armeană, ebraică, arabă dar şi de cele occidentale.
În carob îşi are originea caratul, unitatea de măsură a metalelor preţioase. În Antichitatea romană, un solid (moneda romană de aur) era verificat să aibă greutatea corectă de aur prin contra-cântărire cu 24 de boabe de roşcov – 24 de carobe.
Citiți și:
Ciocolata neagră și efectele ei benefice multiple
Fructul de avocado, unul dintre cele mai sănătoase şi delicioase alimente
yogaesoteric
21 februarie 2019
Also available in:
Français