Rugăciuni şi viziuni spirituale ale marelui yoghin Ramakrishna

Moto: “Forţa Primordială, Suprema SHAKTI, se joacă dintotdeauna, în jocul continuu al Creaţiei.
În acest joc, ea creează, susţine şi distruge, aşa cum este orânduit. Această Putere se numeşte KALI.
KALI, Mama Divină, este cu adevărat BRAHMAN, iar BRAHMAN este cu adevărat KALI.
KALI şi BRAHMAN sunt una şi aceeaşi Realitate.”
– Ramakrishna

Marele yoghin Ramakrishna a atins eliberarea spirituală prin adorarea Marii Puteri Cosmice a Timpului, KALI. Bhakti-yoghin desăvârşit, cunoscut pentru fervoarea şi devoţiunea sa, el a atins totodată o stare de înţelepciune desăvârşită, devenind celebru prin învăţăturile spirituale pe care le-a oferit unui număr foarte mare de discipoli.

Pentru Ramakrishna, KALI a fost de la început aspectul divin către care el şi-a orientat continuu aspiraţia frenetică, într-o dorinţă intensă de a înlătura voalurile aparenţei, ale relativităţii acestei lumi. El s-a concentrat neîntrerupt asupra imaginii simbolice a lui KALI, fără să doarmă şi să mănânce, uneori,  zile în şir, implorând-O să i se reveleze. Vă prezentăm câteva dintre rugăciunile şi viziunile sale spirituale, pe care le-a avut în această perioadă de adorare ferventă a Marii Puteri Cosmice KALI:

„Mă rugam astfel Mamei divine: «O, Mamă, revelează-Te mie, tu care eşti personificarea fericirii.» Câteodată imploram: «O, Părinte iubitor, Stăpân al lumii, sunt eu în afara universului Tău? Eu nu am nici înţelepciune, nici devoţiune, nici merite obţinute prin austerităţi. Eu nu ştiu nimic! O, Doamne, în compasiunea Ta infinită, acordă-mi totuşi viziunea Ta!»

O, Mamă! Unde eşti Tu? Revelează-mi-Te. RAMPRASADA Te-a văzut şi a obţinut divina Ta Graţie. Sunt eu deci un mizerabil astfel încât Tu nu vii la mine?

O, Mamă divină, nu doresc onoruri date de oameni; eu nu doresc plăcerile cărnii; dar lasă-mi sufletul să fie pătruns de Tine, precum Gangele şi Jamuna de către afluenţii lor. Mamă, eu nu cunosc nici BHAKTI, nici YOGA, eu sunt sărac şi fără prieteni, eu nu doresc laudele nimănui din lume. Lasă spiritul meu să rămână totdeauna la picioarele Tale de lotus!

Mamă, eu mă abandonez compasiunii Tale! Puternicul lotus al picioarelor Tale totdeauna să mă protejeze de ceea ce-i îndepărtează de tine pe copiii Tăi. Eu nu caut, o, bună Mamă, plăcerea simţurilor! Nu caut gloria. Nu aspir la puterile supranaturale, care permit săvârşirea miracolelor. Te implor, o, bună Mamă, să-mi dăruieşti o dragoste pură (BHAKTI) pentru Tine, o dragoste care să nu fie pătată de dorinţe, fără compromisuri, o dragoste care ţâşneşte spontan, din profunzimile spiritului nepieritor. Fă astfel, o, Mamă, ca fiul Tău să nu fie fermecat de MAYA şi să Te uite. Fă ca el să nu se lase prins în atrăgătoarele fire ale SAMSARA-ei, unde tentaţiile simţurilor şi aurului pândesc la fiecare pas; fă ca el să nu Te uite! Fă ca eu să nu fiu niciodată prins de farmecul lucrurilor efemere! O, bună Mamă, fă ca fiul Tău să nu aibă în lume pe nimeni altcineva decât pe Tine! Să nu ştie să cânte decât Numele Tău sfânt. Eu nu am o profundă devoţiune, eu nu am cunoaşterea care conduce la Tine, eu nu am încă adevărata dragoste pentru Tine! În infinita Ta compasiune, acordă-mi această dragoste!

Eu nu am puterea să vindec oamenii. Eu nu am cerut niciodată această putere Mamei Divine. Rugăciunea mea constantă este aceasta: «O, Mamă, acordă-mi BHAKTI, dragostea pură şi sinceră pentru Tine, dragostea care nu este ataşată de nicio dorinţă omenească precum sănătate, plăcere, bani, renume etc.» Eu nu Îi cer niciodată puterea de a vindeca bolnavii.

Adoratorul care a atins dragostea Divină spune: «Eu sunt carul, Tu eşti vizitiul. Eu sunt camera şi Tu eşti lacătul. Eu sunt teaca şi Tu eşti sabia. Eu spun doar ce Tu mă faci să spun, acţionez doar cum mă faci Tu să acţionez. Nu eu, nu eu, doar Tu eşti!»

Mamă, iată ignoranţa şi iată cunoaşterea! Ia-le, eu nu le doresc. Fă ca eu să pot avea doar o dragoste pură pentru Tine. Iată puritatea corpului şi a gândirii şi iată impuritatea lor. Oh! Iată păcatul şi iată meritul. Eu nu le doresc, nici pe unul, nici pe celălalt. Dă-mi doar dragoste pură! Iată binele şi iată răul. Oh! Ia-le! Eu nu le vreau! Fă să nu am şi să nu fiu decât dragoste pură. Iată acţiunile bune şi iată-le şi pe cele rele. Plasează-mă deasupra lor, eu nu le vreau. Acordă-mi numai posibilitatea să am o dragoste pură!

Omul care iubeşte adevărul este sigur că va ajunge la Dumnezeu. Dacă omul nu respectă adevărul, decade încetul cu încetul. După ce am atins realizarea lui Dumnezeu, am luat în mână flori şi i-am spus Mamei: «O, Mamă, ia înapoi înţelepciunea şi ignoranţa, virtutea şi viciul, puritatea şi impuritatea, binele şi răul, şi nu-mi dărui, O, Mamă, altceva decât pura BHAKTI! »

Am avut, în timp ce îmi realizam SADHANA, diverse tentaţii. L-am văzut pe Spiritul Răului oferindu-mi bogăţii, femei, puteri de toate felurile. Am invocat-o pe Mama Divină – acesta este un secret foarte mare – şi atunci când ea mi s-a revelat, am implorat-O să-l distrugă pe Spiritul Răului. Îmi amintesc de minunata frumuseţe a Mamei, care cu privirea ei fascinantă învăluia lumea, protejând-o.”

Descriind experienţele sale de trezire a lui KUNDALINI, Ramakrishna spunea: „Atunci când am realizat această stare de conştiinţă, cineva perfect asemănător mie, venea şi-mi dinamiza NADI-urile, astfel încât energia ascensiona prin IDA, PINGALA şi SUSHUMNA. El făcea să înflorească lotuşii celor şase centri de forţă şi aceşti lotuşi astfel deschişi, îşi revelau razele. În sfârşit, lotusul SAHASHRARA se revela în întregime.

Atunci când mă aşezam pentru meditaţie, auzeam, discret, curioase pocnituri în toate articulaţiile mele, începând de la glezne, ca şi cum cineva le-ar fi blocat, una câte una, până când corpul meu devenea perfect imobil. Trebuia astfel să menţin această poziţie până la sfârşitul meditaţiei şi apoi aceleaşi trosnituri se reluau, în ordine inversă, ca şi cum mi s-ar fi deblocat toate articulaţiile. Doar după aceasta mă puteam ridica.

Uneori vedeam mici pete de lumină, ca un roi de luminiţe, în faţa ochilor mei, iar alteori eram învăluit de un val de brumă luminescentă. Uneori vedeam, fie cu ochii deschişi, fie cu ochii închişi, valurile orbitoare, precum argintul viu, care pătrundeau toate lucrurile. Neştiind care era sensul acestora, nici dacă toate acestea îmi erau utile pentru progresul meu spiritual, eu îmi deschideam inima către Mama Divină şi îi spuneam: «Mamă, eu nu ştiu ce sunt toate aceste lucruri. Eu nu cunosc nici MANTRA-ele, nici tot ce este necesar pentru a te cunoaşte. Învaţă-mă, O, Mamă cum trebuie să procedez! Cine altcineva poate să mă ajute? Nu eşti Tu singurul meu refugiu şi singurul meu ghid?!» Aceasta era, zi şi noapte, înfocata mea rugăciune. Plângeam amar, şi durerea mea era cumplită pentru că încă nu avusesem revelaţia Mamei Divine.”

„Într-o zi, eram pradă unei dureri de nesuportat, încât mi se părea că mi se răsuceşte inima ca o rufă udă. Mă sfâşia ideea că nu avusesem încă niciodată în viaţă viziunea realităţii spirituale pe care o intuiam când, o emoţie teribilă m-a cuprins. Percepeam acum un ocean de spirit, fără limite, orbitor. În orice direcţie îmi îndreptam privirea şi oricât de departe priveam, nu vedeam decât enormele valuri în mişcare ale acestui ocean strălucitor de lumină. Ele se precipitau tumultoase asupra mea, cu un freamăt melodios divin, ca pentru a mă înghiţi. Într-o clipă, ele m-au cuprins, inundându-mă. Copleşit de ele, m-am sufocat. Mi-am pierdut apoi cunoştinţa şi am căzut. Cum a trecut acea zi şi următoarea, nu mai ştiu deloc. Mă simţeam ca şi cum în interiorul meu se legăna un ocean de beatitudine inefabilă şi până în cele mai adânci cute ale fiinţei mele eram conştient de prezenţa continuă a ETERNEI MAME COSMICE.”

Citiţi şi:
Aforisme ale lui Sri Ramakrishna
Ce au spus câteva mari personalităţi ale lumii despre Ramakrishna

yogaesoteric
25 mai 2009