S.O.S. România! Parlamentarii au dat lege că sunt mai presus de lege
Românii ieşiţi în stradă – intimidaţi cu gaze lacrimogene, după conflicte cu jandarmii
de Roxana Florea
Marţi, 10 decembrie a fost zi neagră pentru democraţia din România. În Camera Deputaţilor s-au votat modificări aduse în secret Codului Penal, care conferă o superimunitate parlamentarilor şi celor care au profesii liberale (categorie ce include și avocații, notarii, experții tehnici și financiari etc.), aşa încât aceştia să nu mai poată fi cercetaţi pentru fapte de corupţie sau pentru incompatibilitate în funcţii. Zeci de politicieni corupţi îşi freacă mâinile de bucurie: sunt la un pas să scape de dosare penale grele şi chiar de închisoare. Preşedintele a anunţat însă că va respinge legea şi o va ataca la Curtea Constituţională. Mai multe ambasade şi-au exprimat îngrijorarea faţă de noul climat politic, ambasada SUA menționând că acesta „ar descuraja investiţiile în România”. În replică, Ponta atacă dur poziția americanilor şi ameninţă Chevronul că ar putea pleca din ţară. Aproape două mii de români au ieşit în stradă duminică seară să ceară demisia întregii clase politice: a Guvernului, a Parlamentului şi a preşedintelui. Din cauza unor provocatori, au avut loc mai multe ciocniri cu jandarmii.
Disperarea parlamentarilor corupţi atinge cote maxime! O nouă găselniţă pentru a scăpa de justiţie: au modificat Codul Penal aşa încât să nu mai poată fi anchetaţi.
În noaptea de luni spre marţi, 10 decembrie, în spatele uşilor închise şi departe de legitimele dezbateri publice, Comisia Juridică din Camera Deputaţilor a formulat mai multe modificări la Codul Penal, care să îi scape degrabă pe fraţii parlamentari de justiţie. Noile prevederi au fost votate cu entuziasm a doua zi, fără să treacă nici măcar 24 de ore în care să poată fi dezbătute public, nicidecum minim 30 de zile, cum cere legea.
Concret, iată cum au legiferat parlamentarii corupţia (dar numai atâta vreme cât ei sunt cei care o săvârşesc!): politicienii s-au scos din categoria funcţionarilor publici.
Parlamentarii şi-au conferit superimunitate pentru că, potrivit noului Cod Penal, numai funcţionarii publici pot fi cercetaţi pentru fapte de corupţie legate direct de funcţia pe care o ocupă, cum ar fi abuzul în seriviciu, conflictul de interese şi altele. Prin urmare, aleşii s-au scos singuri, într-un mod foarte confortabil, de sub incidenţa tuturor anchetelor desfăşurate de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), Agenţia Naţională de Integritate (ANI) sau Parchet. În plus, au redus şi pedeapsa maximă pentru conflictul de interese de la cinci ani de închisoare la numai trei ani.
Şeful ANI, Horia Georgescu, declara, înainte ca parlamentarii să voteze modificările la Codul Penal: „Istoricul de cazuri al ANI va fi aruncat în aer în cazul a 25 de senatori şi deputaţi. Se va crea o super-imunitate. Este o iniţiativă care dacă va fi adoptată, dă o lovitură grea statului de drept, afectând iremediabil credibilitatea României ca stat membru al Uniunii Europene şi NATO”. Pe lângă cei 25 de parlamentari care au dosare de conflict de interese la ANI (de exemplu, cei care şi-au angajat rude în funcţii plătite din bani publici), alţi 28 de aleşi cercetaţi de DNA pentru fapte de corupţie ar putea scăpa basma curată. Aceştia au dosare penale pentru trafic de influenţă (acordarea unor contracte grase rudelor sau amicilor), luare de mită, şantaj, abuz în serviciu (devalizarea statului prin inginerii financiare), trafic de influenţă (protejarea intereselor unor afacerişti cercetaţi penal). Şi, cel mai important, scapă de închisoare nu numai aleşii care sunt acum în cercetări sau care au procesele în desfăşurare, ci şi cei care se află deja după gratii. Aici găsiţi detalii despre modul în care s-au aşezat parlamentarii mai presus de lege… prin lege!
Deşi modificările Codului Penal au fost iniţiate în Camera Deputaţilor, aceasta este forul decizional în acest caz, fiindcă proiectul a trecut deja prin Senat, chiar dacă în altă formă. Noile prevederi urmează să ajungă pe biroul preşedintelui Băsescu pentru a fi promulgate. Şeful statului s-a declarat însă ferm împotriva acestor modificări: „Ele dărâmă zece ani de muncă şi de activitate a instituţiilor anti-corupţie din România. […] Nu putem confunda Parlamentul României cu un butic din Gara de Nord şi să spunem că titularii acestor funcţii nu sunt funcţionari, dar beneficiază de maşină, pentru că sunt înalt demnitari ai statului, de şofer, de facilităţi de cazare, de paşaport diplomatic… dar când vine vorba să răspundem în faţa legii, domnii parlamentari vor să fie consideraţi buticari! Nu am nicio altă soluţie decât să resping această lege!”
După superimunitate, vor şi graţiere!
Cu toată opoziţia opiniei publice, de care se pare că oricum de mult nu le mai pasă, parlamentarii nu se opresc aici! Marţi, 17 decembrie, urmează să fie supusă la vot legea amnistiei, care ar elibera din închisoare toţi infractorii condamnaţi la pedepse mai mici de 6 ani de închisoare, cu condiţia să nu fi săvârşit crime, abuzuri sexuale sau alte fapte foarte grave. Adrian Năstase, Dan Voiculescu, George Becali, Relu Fenechiu, Codruţ Sereş şi Zsolt Nagy sunt cei mai controversaţi politicieni corupţi care ar scăpa cu cazierul curat ca lacrima dacă s-ar vota această lege.
Potrivit unui articol publicat în ziarul Gândul, Crin Antonescu le-a spus colegilor liberali într-o şedinţă de partid: „Premierul a insistat, pornind de la aceeaşi idee cu care a insistat şi în cazul Roşia Montană, o idee stupidă, şi anume că se poate foarte bine ca domnia sa să spună că nu e de acord, ca anumiţi miniştri să spună că nu e bine, că eu ca lider politic din anumite raţiuni nu sunt de acord, dar, ce să vezi, în Parlament trece legea”.
Reacţii dure
La aşa grozăvii – superimunitatea parlamentară şi legea amnistiei – reprezentanţii ambasadelor Germaniei, Franţei, Olandei, Marii Britanii şi Statelor Unite au reacţionat ferm, exprimându-şi îngrijorarea.
Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Mark Gray, a declarat că poziţia CE faţă de acţiunile recente ale Parlamentului se va vedea în raportul Mecanismului de cooperare şi de verificare, care urmează să fie prezentat în ianuarie. „Am subliniat în rapoartele precedente – şi cred că poziţia Comisiei Europene este clară – că atunci când e vorba de oficiali care deţin funcţii legislative, executive, administrative sau juridice, ei trebuie să se supună regulilor în materie de corupţie şi conflict de interese. Principiul potrivit căruia toţi cetăţenii sunt egali în faţa legii este foarte important pentru CE”, a adăugat Gray.
Cea mai dură reacţie a fost însă cea a diplomaţilor americani: „Amendamentele la Codul Penal adoptate în Camera Deputaţilor ar reprezenta un pas înapoi pentru România. Este foarte descurajant că aceste modificări au fost adoptate fără nicio consultare, nicio dezbatere şi nicio ocazie pentru ca reprezentanţii autorităţii judecătoreşti sau membrii societăţii civile să se pronunţe în legătură cu amendamentele propuse. Această acţiune a Parlamentului reprezintă o îndepărtare de la principiile transparenţei şi ale statului de drept şi este un semnal descurajator pentru investitori, care va afecta negativ economia României. Transparenţa, predictibilitatea şi stabilitatea sunt factori esenţiali pentru toţi investitorii, atât locali cât şi străini, când iau în calcul unde să investească”, se arată într-un comunicat al Ambasadei SUA la Bucureşti.
Parlamentarii au încercat să dreagă busuiocul şi au avut întâlniri cu reprezentanţii ambasadelor, în care au încercat să o dea la întors şi să îi convingă pe diplomaţii străini că de fapt noile legi nu sunt dedicaţii pentru fraţii corupţi din clica criminală care conduce România, pe care vor cu orice preţ să îi scape de închisoare. Pe de altă parte, însă, premierul Victor Ponta a uitat de diplomaţie şi a trecut la ameninţări voalate: „Nu cred că vreo ambasadă europeană contestă dreptul Parlamentului de a legifera, pentru că şi în ţara lor la fel se întâmplă. Singura reacţie care cred că a fost total greşită a fost a Ambasadei Statelor Unite, care vorbea despre investiţiile americane. Din câte ştiu eu, Chevron-ul investeşte în România, sau poate să plece din România dacă nu se aplică legea şi dacă nu reuşim să arătăm că putem să protejăm proprietatea privată”. Anumite voci din comunitatea online susţin că aceasta ar fi de fapt o ameninţare ascunsă că ar putea cere retragerea jandarmilor de la Pungeşti. Într-o asemenea eventualitate, gigantul american nu ar avea încotro decât să plece acasă, pentru că s-ar crea un precedent care nu i-ar mai permite să sondeze pământul în căutare de gaze de șist nici în alte locaţii din ţara noastră, cum ar fi cele de la malul mării.
Românii au ieşit în stradă
Duminică, aproape două mii de oameni au ieşit în stradă pentru a protesta faţă de fărădelegile aleşilor. Protestele au început în Piaţa Universităţii, apoi cei peste o mie de participanţi sau îndreptat spre Piaţa Victoriei. Sub pretextul că oamenii blochează traficul, jandarmii au făcut mai multe cordoane încercând să îi oprească să ajungă la Guvern, însă de fiecare dată, după îmbrânceli cu jandarmii, protestatarii au rupt cordoanele şi au înaintat până când au ajuns în faţa Palatului Victoria, unde au cerut demisia întregii clase politice. Aici, alte sute de oameni s-au alăturat manifestaţiei.
Jandarmii au susţinut că printre protestatari au fost şi membri violenţi ai galeriei unei echipe de fotbal şi că aceştia ar fi încercat să facă lucurile să degenereze în timpul protestelor de stradă. La un moment dat, din mulţime cineva aruncat o fumigenă înspre jandarmi, iar apoi mai multe persoane au azvârlit pietre către aceştia. În replică, forţele de ordine au folosit în mai multe rânduri gaze lacrimogene. Între timp, protestatarii scandau împotriva provocatorilor şi a folosirii violenţei. Jandarmeria a anunţat că patru protestatari au fost reţinuţi în urma incidentelor.
Exemplu din Italia
În Italia au loc ample proteste sociale în mai toate oraşele mari, împotriva guvernului care nu reuşeşte să scoată ţara din criza economică cu care se confruntă. Într-una dintre localităţi, jandarmii şi-au scos căştile în semn de respect faţă de protestatari, iar aceştia i-au aplaudat, după care i-au îmbrăţişat pe conaţionalii lor din forţele de ordine.
Citiţi şi:
Pentru un prejudiciu de 60 de milioane de euro adus statului român, Dan Voiculescu a primit o condamnare «dură» de 5 ani de închisoare
Privatizarea în România – un jaf naţional
«Bomba fumigenă» MISA din martie 2004 a fost lansată pentru a masca un adevăr monstruos: persoane din fostul guvern patronau o reţea de trafic de copii!
yogaesoteric
16 decembrie 2013