SAMADHI în Upanishade

1. Eliberată de triada meditaţie – subiect care meditează – obiect asupra căruia se  meditează, SAMADHI este starea de supremă de conştiinţă, de preafericire extatică. Este starea în care JIVATMAN devine una cu PARAMATMAN.
2. Conştiinţa care este neclintită precum flacăra unei lumânări într-un loc fără vânt, care a renunţat la ideea de subiect ce meditează şi la cea de meditaţie şi care, în mod constant, îşi află liniştea în BRAHMAN, este în SAMADHI.
3. Mintea, eliberată de gânduri, dorinţe şi acţiuni, se contopeşte cu supremul BRAHMAN. Această stare este SAMADHI.
4. Când, prin cunoaşterea Sinelui ce-şi are sălaşul în inimă, adeptul atinge deplina realizare, când ideea de corp este complet îndepărtată şi starea de linişte dobândită – în această stare fluctuaţiile mentale, mintea şi intelectul sunt transcense. Această stare de transcendere a minţii este SAMADHI.
5. Controlând PRANA şi APANA în timpul retenţiei suflului, cu privirea fixată în vârful nasului, realizând SHANMUKI MUDRA cu degetele de la cele două mâini, mintea devine una cu PRANAVA, sunetul subtil.
6. Când nectarul extazului picură, precum laptele din ugerul unei vaci, atunci simţurile se liniştesc, retrăgându-se complet în interior, şi apare transcenderea minţii. Aceasta este SAMADHI YOGA.
7. Când cele cinci organe ale cunoaşterii îşi opresc activitatea, împreună cu mintea, şi când intelectul nu mai funcţionează sau devine pe deplin liniştit – aceasta este cea mai înaltă stare.
8. Când toate dorinţele minţii se liniştesc, când mintea nici nu e trează, nici nu doarme, când apare nemişcarea şi calmul deplin al unei stânci, atunci este dobândită cea mai înaltă stare de SAMADHI.
9. Când PRANA acţionează în mijloc (intră pe SUSHUMNA NADI), mintea devine neclintită. Calmul deplin al minţii este starea de SAMADHI.
10. Când mintea este pe deplin eliberată de dorinţe, când gândirea este transcensă, apare o stare beatifică de pace, asemănătoare cu somnul profund fără vise, chiar şi atunci când yoghinul este treaz.
11. Acea stare nu este nici de veghe, nici de somn şi se manifestă în absenţa dorinţelor. Nu este nici  somn profund fără vise pentru că nu există inerţie.
12. SAMADHI nu indică o stare de inerţie sau o simplă tăcere, ci înseamnă cunoaşterea lui SATTVA sau BRAHMAN, care e ca focul ce mistuie iarba.
13. Stoparea deplină a fluctuaţiilor mentale în timpul meditaţiei profunde asupra lui BRAHMAN se numeşte SAMADHI.
14. Când atât ataşamentul cât şi repulsia sunt slăbite prin înţelegerea că BRAHMAN nu este nici unul dintre obiectele simţurilor, neclintirea în credinţa în DUMNEZEU este întărită prin cunoaştere şi detaşare, iar această stare este numită SAMADHI.
15. „Eu sunt SUPREMUL BRAHMAN” – când doar acest gând rămâne, în vreme ce  toate celelalte sunt îndepărtate – aceasta este SAMADHI.
16. Înţelegerea că ATMAN şi PARAMATMAN sunt unul şi acelaşi, precum şi deplina aprofundare a meditaţiei se numeşte SAMADHI.
17. O, înţeleptule! Fiinţele desăvârşite înţeleg SAMADHI ca pe o stare de supremă inteligenţă, de pură conştiinţă dobândită prin stăpânirea şi purificarea minţii astfel încât ea să arate calea către cunoaşterea lui BRAHMAN.
18. Starea în care mintea este eliberată de gândurile mereu schimbătoare, de egoism şi nu urmează cursul dualităţilor (al perechilor de contrarii) este SAMADHI. Poziţia dreaptă şi nemişcată a coloanei vertebrale este de asemenea indicată pentru a facilita SAMADHI.
19. Starea de neclintire a minţii, eliberată de toate bucuriile senzoriale, de dorinţe, de ideile de acumulare şi renunţare – această stare de plenitudine a minţii este numită SAMADHI.
20. Resorbţia minţii în ATMAN, precum sarea în apă, este numită SAMADHI.
21. Distrugerea tuturor dorinţelor, precum şi înţelegerea că JIVA şi BRAHMAN sunt unul şi acelaşi este SAMADHI.
22. Absenţa fluctuaţiilor mentale, a minţii şi a intelectului, a separării, a schimbării – este SAMADHI.
23. Curgerea liniştită a meditaţiei asupra lui BRAHMAN, transcenderea ego-ului care susţine: „Eu sunt acest corp. Eu sunt această minte.” – este numită SAMPRAJNATA SAMADHI.
24. Starea de SAMADHI în care sunt distruse toate tendinţele şi fluctuaţiile mentale şi care oglindeşte bucuria preafericirii supreme este numită ASAMPRAJNATA SAMADHI – extazul atât de drag yoghinilor.
25. Lăsând deoparte toate obiectele, constând din nume şi forme, prin directa realizare a SINELUI SUPREM ATMAN, mintea se linişteşte precum o flacără într-un loc fără vânt. Aceasta este NIRVIKALPA SAMADHI.
26. Lumina conştiinţei aprinsă de fixarea fermă a minţii asupra lui ATMAN este starea de SAMADHI atinsă de înţelepţi, în care toate dorinţele se sting de la sine.
27. SAMADHI este acea stare de directă realizare a Sinelui Suprem, binefăcătoare, deplină, atotcuprinzătoare, ce umple pe deplin spaţiile de deasupra, de dedesubt şi cele intermediare.
Acestea au fost versetele cu privire la starea de SAMADHI.
 

Fragment preluat din lucrarea „SAMADHI YOGA” de Swami Sivananda, apărută la editura Firul Ariadnei.

Citiţi şi:

Swami Sivananda

SAMADHI – Starea supraconştientă de extaz divin

yogaesoteric
18 ianuarie 2012