Semnificaţia angrenării divin integrate a liberului arbitru
de Cristian Ion
Angrenarea liberului arbitru în sensul spiritualizării fiinţei este expresia naturii ei superioare, a transcenderii egoului şi a trezirii sufletului, a apropierii ei de identificarea cu centrul ei autentic, suprem şi divin, Sinele Nemuritor Atman.
Omul este supus simultan influenţei a două forţe: una involutivă şi una evolutivă. Evoluţia spirituală a fiecăruia depinde de voinţă, de liberul arbitru, de modul predominant în care alegem să ne trăim zi de zi viaţa. Viaţa şi evoluţia spirituală sunt determinate fundamental de alegerile decisive din viaţa noastră. Ele ne plasează inevitabil pe o curbă ascendentă sau descendentă, stagnarea nemaifiind posibilă în urma acestor alegeri decisive din viaţa noastră.
Prin angrenarea liberului arbitru, omul are posibilitatea să transforme definitiv anumite stări de rezonanţă. De aceea se şi spune că “Prostul suferă şi în paradis, în timp ce înţeleptul este fericit chiar şi în infern”. Şi pentru a reuşi este nevoie de efort prelungit şi de voinţă puternic orientată către scopul propus. O credinţă foarte fermă, de nezdruncinat, este incomparabil mai puternică şi mai eficientă decât o dorinţă intens exprimată, căci credinţa puternică înseamnă rezonanţă puternică, în timp ce dorinţa puternică exprimă ceva ce ne lipseşte. Prin urmare, credinţa înseamnă mult mai mult, ea presupune deja rezonanţa cu aspectul care este obiectul ei şi cu triumful final, căci totul este doar o chestiune de timp!
În cazul credinţei, “nu se poate pierde, nu se poate abandona, nu se poate face remiză”.
Care sunt câteva dintre condiţiile principale care ar trebui îndeplinite pentru ca să putem angrena eficient şi divin integrat liberul nostru arbitru pentru a da un sens spiritual ordonator vieţii noastre?
• credinţă, discernământ, luciditate, detaşare, atenţie în faţa fluxului evenimentelor vieţii pentru a identifica direcţiile în care trebuie angrenat liberul arbitru;
• întelegerea modului de funcţionare a liberului arbitru şi a legii karmei;
• odată cu identificarea modului în care trebuie angrenat liberul arbitru, trecerea decisă la acţiune;
• hotărârea de nezdruncinat de a duce o acţiune la capăt în momentul în care am angrenat liberul arbitru, oricât de greu ar fi;
• aspiraţia frenetică de a obţine rezultatul dorit;
• focalizarea permanentă asupra scopului propus şi tenacitatea în realizarea sa;
• o integrare cât mai continuă în armonia universală – consacrarea este esentială pentru a nu angrena liberul arbitru într-un mod egotic, în dezacord cu voinţa Divină.
yogaesoteric.net
Also available in:
Français