Sensul războiului împotriva ştirilor false: nu filtrarea critică a ştirilor, ci monopolul asupra viziunii «corecte» despre lume (I)
Este cruciada împotriva ştirilor false menită să acopere scandalul „Pizzagateˮ?
Mark Zuckerberg, CEO-ul Facebook, a anunţat la 18 noiembrie 2016 un set de măsuri pe care compania sa le va implementa în lupta pe care o duce împotriva difuzării de „ştiri false” şi de articole mincinoase pe această reţea de socializare, la o săptămână după ce antreprenorul american i-a asigurat pe internauţii din lumea întreagă că platforma Facebook nu a influenţat rezultatul alegerilor prezidenţiale din Statele Unite, informează Le Monde.
„Luăm chestiunea dezinformării foarte în serios”, a declarat Mark Zuckerberg, într-o perioadă în care polemicile din jurul Facebook încă nu s-au stins în Silicon Valley. „Trebuie să fim însă prudenţi, pentru că nu dorim să fim arbitrii adevărului”, a adăugat CEO-ul companiei Facebook.
Măsurile detaliate de Mark Zuckerberg se află încă în stadiul de proiecte. Ele nu vor fi aplicate imediat. Cea mai importantă dintre ele vizează afişarea unui mesaj cu rol de alertă, ce va însoţi articolele care au fost semnalate ca fiind mincinoase. Pentru a distinge informaţiile false, Facebook se va baza pe utilizatorii săi, cu ajutorul unor instrumente online mai uşor de utilizat, dar şi pe surse externe, specializate în „fact checking” („verificarea faptelor”). O altă măsură anunţată se referă la afişarea unor link-uri către companii mass-media recunoscute, sub articolele distribuite în fluxul de ştiri difuzat de Facebook.
Mark Zuckerbeg vrea, de asemenea, să atace „economia informaţiilor false”. La 14 octombrie 2016, Facebook a urmat exemplul Google şi a anunţat că falsele site-uri de actualităţi nu vor mai avea acces la platforma sa de publicitate, Facebook Audience Network.
Reţeaua de socializare lucrează deja în prezent pentru a asigura o detectare mai eficientă a site-urilor care abuzează de sistemul publicitar, iar accesul lor pe Facebook ar putea fi interzis. „O parte a dezinformării reprezintă fructul spam-ului motivat financiar”, a explicat Mark Zuckerberg.
Un milion de distribuiri online
Numeroşi observatori au acuzat Facebook că a facilitat victoria lui Donald Trump în alegerile prezidenţiale de pe 8 noiembrie 2016, permiţând susţinătorilor acestuia să distribuie articole mincinoase. Peste 1 milion de distribuiri au fost înregistrate pe Facebook asociate unor link-uri cu ştiri false, precum, de exemplu, acela în care internauţii erau asiguraţi, în mod eronat, că papa Francisc susţinea candidatura politicianului republican sau acela potrivit căruia un agent FBI care investiga e-mailurile candidatei democrate Hillary Clinton a fost găsit decedat.
Această dezbatere ilustrează importanţa dobândită de reţeaua de socializare americană: potrivit Pew Research Center, aproape jumătate dintre americani se informează zi de zi consultând în exclusivitate ştirile difuzate pe Facebook.
Compania Facebook, cu sediul în Menlo Park, care are peste 150 de milioane de utilizatori în Statele Unite, a ales mai întâi să nege aceste probleme.
„E o nebunie să crezi că informaţiile false publicate pe Facebook au putut să influenţeze rezultatul alegerilor”, afirma joi, 10 noiembrie 2016, Mark Zuckerberg. „99% din tot ceea ce oamenii văd pe Facebook este autentic. Articolele mincinoase reprezintă doar o parte foarte mică”, a adăugat CEO-ul Facebook după alte două zile. Acest procent rămâne însă imposibil de verificat.
Poziţia lui Mark Zuckerberg contrastează cu aceea a lui Sundar Pichai, directorul general al Google. Contactat marţi, 15 noiembrie 2016, de jurnaliştii de la BBC, Sundar Pichai a recunoscut că proliferarea de informaţii false a putut deja să joace un anumit rol în societatea actuală. Voci discordante se fac auzite chiar şi în cadrul Facebook în această chestiune. Potrivit BuzzFeed, mai multe zeci de angajaţi ai Facebook s-au reunit, într-o manieră informală, pentru a discuta despre acest subiect şi despre instrumentele online care ar putea fi implementate pentru a lupta eficient împotriva dezinformării.
Cancelarul Angela Merkel a avertizat miercuri, 23 noiembrie 2016, împotriva ştirilor false, care manipulează opinia publică şi joacă un rol important în promovarea populismului, conform site-ului postului de televiziune France24.
„Ceva s-a schimbat – pe măsură ce globalizarea a avansat, dezbaterea (politică) are acum loc într-un peisaj mediatic complet nou. Opiniile nu mai sunt formate în acelaşi mod ca în urmă cu 25 de ani”, a declarat cancelarul german în faţa Bundestagului.
„Astăzi avem ştiri false, troli (internauți cu un comportament agresiv) – lucruri care se regenerează automat, întărind opiniile cu algoritmi specifici şi trebuie să învăţăm să ne ocupăm de ele”, a continuat Merkel, care a adăugat că provocarea cea mai mare pentru politicienii democraţi „este să inspire oamenii – trebuie să ne confruntăm cu acest fenomen şi dacă este necesar, să-l reglementăm“.
Trenduri economice/ Dan Diaconu: Ministerul Adevărului îşi începe oficial activitatea
Campania electorală americană a scos în evidenţă lucruri extrem de grave pe care, de altfel, le bănuiam. În primul rând, scandalul a fost deschis de un fost angajat al Facebook care a dezvăluit modul ticălos în care „cercul intern” al companiei cenzura ştirile conservatoare. O chestiune extrem de gravă care a făcut ca Hillary Clinton să-i poată ţine piept lui Trump, în condiţiile în care, într-un mediu informaţional neutru, probabil n-ar fi depăşit 20% din preferinţele electoratului. Ştirea a făcut ceva vâlvă şi s-a lăsat cu audieri ale oficialilor companiei, însă nu te poţi amesteca în politica internă a unei companii 100% private, nu-i aşa?
Lucrurile au luat o turnură şi mai urâtă atunci când WikiLeaks a dezvăluit întâlnirile dintre Eric Schmidt şi John Podesta. Practic, Google a tras şi el puternic la căruţa Clintoniţei, motiv pentru care cam tot ceea ce face această companie poate fi bănuit de intenţii incorecte. Nu este în regulă ca o firmă a cărei principală menire este neutralitatea să se amestece în politică. Însă, la fel ca şi în cazul Facebook, nu te poţi amesteca în afacerile interne ale unei firme private.
După pierderea alegerilor de către baba isterică şi în urma dezvăluirilor jenante, ne-am fi aşteptat ca cele două companii să-şi pună cenuşă-n cap şi să promită o mai mare neutralitate. Nu doar că nu s-a petrecut aşa, dar, mai mult, cei doi giganţi au anunţat un lucru de-a dreptul înspăimântător. Ambele companii urmează să introducă algoritmi care să cenzureze ştirile considerate false. Cu alte cuvinte, din spatele fermelor lor de servere, cei doi giganţi vor decide ce este bine şi ce nu este bine să citească vizitatorul independent. Iată cum, „Ministerul Adevărului” apare ca entitate 100% privată, autofinanţată.
Apariţia monstrului putea fi cumva intuită. Pentru cei care-şi amintesc episodul alegerilor prezidenţiale de la noi din urmă cu doi ani, similarităţile cu alegerile prezidenţiale americane de anul acesta sunt de-a dreptul şocante. Mai ţineţi minte „fenomenul Puie Monta”? S-a materializat peste Ocean ca „Tuck Frump”.
La fel ca şi aberanta propunere de cenzurare a internetului. Vă mai amintiţi „viralul” omniprezent în perioada alegerilor şi puţin după acestea în care erau incriminate aşa-zisele site-uri de ştiri false? În fapt, alături de câteva publicaţii fanteziste, agitatorii de respiraţie globalist-băsistă înghesuiseră toate site-urile care se opuneau ideilor lor ciudate. Desigur, nu-i de mirare că ceea ce am văzut în România a fost repetat la un nivel mai mare în SUA. Aceleaşi liste cu „site-uri incomode” au fost „viralizate” şi în SUA, tot prin intermediul organizaţiilor lui Soros. Numai că acolo, învinşi fiind de ceea ce se numeşte „America profundă”, globaliştii au trecut la reţeta hard, adică la cenzurarea fizică a internetului, din centrul lui, adică de la marii furnizori de servicii şi conţinut.
Setup-ul la care se lucrează în prezent este unul de-a dreptul diabolic. Schema cu care Soros a spălat creierele sectanţilor săi este pusă în prezent pe tapet cu sprijinul tehnologic al giganţilor tehnologici. Astfel, lumea nu va mai fi niciodată ce-a fost. Asistăm, fără doar şi poate, la cel mai mare atac asupra intimităţii.
Chiar dacă ambele companii vorbesc despre „algoritmi inteligenţi” care fac această sortare, este clar că la mijloc nu-i nimic curat. În spatele algoritmilor pe care-i clama Facebook-ul s-a dovedit că stăteau o groază de „băieţi negri” care tăiau în carne vie tot ceea ce li se părea lor că nu e conform. La fel se-ntâmplă şi acum. Algoritmii sunt aduşi în discuţie pentru a da iluzia neutralităţii, însă, dacă stai să te gândeşti bine, este cel puţin tâmpit cel care crede că un algoritm poate face o selecţie mai bună decât o face un om, bazându-se pe propriile sale interese şi idealuri. De aceea, orice iniţiativă de a cenzura conţinutul este de-a dreptul ticăloasă. Însă, cele două companii se apără cu dreptul lor de a afişa pe propriile servere informaţia pe care-o consideră ele „în regulăˮ pentru propriul business.
Din păcate, marea majoritate a utilizatorilor de internet confundă propria conştiinţă, propriile năzuinţe cu „spaţiul privat” al companiilor menţionate. Aceştia, de bună voie, se înrolează în imensele turme de oi târâte spre pierzanie de interesele obscure ale câtorva şmecheri.
Chiar dacă întreaga poveste este una a tehnologiilor de vârf, trebuie să înţelegem că este o poveste care se tot repetă în istorie. Este acea perpetuă interacţiune dintre controlori şi controlaţi. Având voinţa necesară, poţi scăpa controlului, chiar dacă ceilalţi te vor considera nebun. Este necesar însă să-ţi urmezi propria cale şi să nu cazi în capcanele care, în ziua de azi, sunt din ce în ce mai facil de întins, dar infinit mai periculoase. Reţineţi ceea ce am scris mai sus: Ministerul Adevărului tocmai s-a înfiinţat, iar Nou-Limba e mai prezentă ca oricând. Conştientizaţi ceea ce vi se petrece!
Publicația americană inc.com a dezvăluit într-un articol apărut luni, 21 noiembrie 2016, că românul Ovidiu Drobotă (23 de ani) este în spatele unuia dintre site-urile care au publicat știri false în campania pentru alegerile prezidențiale din SUA, favorizându-l pe candidatul republican Donald Trump.
În România, Drobotă este managerul unuia dintre cele mai cunoscute site-uri conspiraționiste, care publică informații trunchiate sau pur și simplu copiază bucăți de articole din alte surse: Expunere.com. Numele său apare și ca tag de autor al altui site, recentNEWS.ro.
Potrivit unei analize realizate de portalul online BuzFeed și citate de inc.com, pe site-ul EndingtheFed.com – asumat de românul Drobotă – au apărut în premieră patru dintre cele zece știri false care s-au viralizat cel mai puternic în rețelele de socializare din SUA, în ultimele trei luni ale campaniei electorale.
Una dintre știrile false spunea că Papa Francisc și-ar fi anunțat susținerea pentru Donald Trump.
Audiența site-ului Ending the Fed este foarte mare, potrivit inc.com, având o medie de 3,3 milioane de vizitatori unici pe lună (majoritatea veniți de pe Facebook), mai mult decât adună ziare precum USA Today sau Los Angeles Times.
Contactat de publicația americană, Ovidiu Drobotă a povestit despre el că obișnuia să fie hacker, dar că acum s-a reorientat.
„În octombrie 2015 am aflat de Donald Trump și mi-a plăcut de el. Mi-a plăcut faptul că era un outsider. Și m-am gândit că pot să-l ajut să câștige președinția SUA creând un site. Am creat EndingtheFed.com. Îmi pare rău că am publicat știri false, le-am șters între timp, dar la timpul publicării, nu știam că sunt false”, a povestit Drobotă pentru publicația inc.com.
El a menționat că este doar un fan al lui Trump și a negat orice legătură cu Rusia sau cu WikiLeaks.
The Fed este denumirea populară a Rezervei Federale – echivalentul băncii centrale dintr-un stat european. Expresia Ending the Fed s-ar traduce, deci, cu a pune capăt dominației exercitate de trezoreria americană care, contrar așteptărilor, este de fapt o bancă privată care controlează finanțele americane, inclusiv tipărirea de dolari și care se află în centrul a numeroase realități ale conspirației.
Drobotă, conectat la mai multe site-uri obscure
PressOne a dat pentru prima dată de numele orădeanului Ovidiu Drobotă în primăvara acestui an, în cadrul investigației referitoare la clipul cu mesaj anti-european denumit Gândește România – postat de site-ul Gândeşte.org și devenit viral pe rețelele de socializare.
Imediat după ce clipul a fost postat de Gândeşte.org, Drobotă l-a preluat pe canalul său de YouTube și l-a promovat pe site-ul său și pe pagina de Facebook aferentă.
În primăvara lui 2016, pe profilul său de Facebook, Drobotă apărea ca fiind CEO și owner la Expunere.com. Între timp, aceste mențiuni au dispărut.
L-am contactat atunci, în contextul promovării filmulețului Gândește România, și ni s-a prezentat ca fiind managerul prezenței online a Partidului Noua Românie, o organizație politică nouă care în statut se definește ca fiind „de centru dreapta, bazată pe principii liberale, democratice, de dreptate socială, solidaritate, respect și competență”.
De altfel, fondatorii PNR au și ei cel puțin două cotidiane online. Unul dintre ele este ExclusivNEWS.ro, la care șeful partidului este și redactor-șef. Redacția are trei reporteri și un corespondent în Alexandria.
ExclusivNEWS te trimite mai departe, la un alt site de știri, RecentNEWS.ro, unde numele lui Ovidiu Drobotă apare ca tag de autor.
Drobotă a fost și protagonistul unui material publicat de e-bihoreanul.ro în 2015, când el a organizat, prin intermediul Facebook, un protest împotriva defrișărilor ilegale.
În acel text, Drobotă spunea că are 22 de ani și se prezenta ca fiind student la Calculatoare, la Universitatea din Oradea, și pasionat de protecția mediului. Atunci, în urma anunțului publicat de el pe Facebook – la care au aderat peste 2000 de persoane doar la Oradea – s-au anunțat alte 25 de proteste și în alte orașe din țară și străinătate.
Numele deținătorilor acestor site-uri constituie „date personale”
Conținutul Expunere.com, ca și al celorlalte „publicații” de acest tip menționate mai sus, este de multe ori preluat de pe website-uri care pretind că dezvăluie tot felul de adevăruri ascunse despre România – și al căror număr este în creștere.
Majoritatea deținătorilor acestor site-uri sunt însă greu de depistat.
Contactat de PressOne, Eugen Stăicuț, șeful departamentului Romanian Top Level Domain (RoTLD) al Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI), a oferit un răspuns detaliat în acest sens, arătând că numele persoanelor private care dețin astfel de site-uri constituie date personale și nu pot fi dezvăluite decât în condițiile legii.
„Datele de contact ale deținătorului unui domeniu .ro persoană fizică nu mai sunt afișate din 15 iunie 2008, când a fost pus în funcțiune un nou sistem de înregistrare și administrare domenii .ro.
La solicitările primite din partea unor persoane fizice sau juridice, dezvăluirea de date cu caracter personal din registrul pentru numele de domenii .ro se face în condițiile stabilite de art. 5 alin. (1) și (2) din Legea nr. 677/2001, respectiv atunci când prelucrarea este necesară în vederea realizării unui interes legitim al terțului căruia îi sunt dezvăluite datele.
Cu referire la interesul legitim, menționăm că acesta trebuie temeinic justificat și dovedit, în susținerea și dovedirea acestuia fiind necesare documente justificative.
Menţionăm faptul că responsabilitatea privind conţinutul site-ului revine în totalitate deţinătorului numelui de domeniu respectiv, registrul .ro neavând nicio competenţă în privinţa conţinutului site-urilor. La înregistrarea unui nume de domeniu .ro, solicitantul își asumă Responsabilitatea pentru Utilizarea Legală”, se arată în răspunsul transmis de RoTLD.
Documentând, în acest an, apariția a zeci de site-uri care promit să dezvăluie adevăruri ascunse sau ocultate, am solicitat inclusiv o reacție a Președinției, după ce CSAT a inclus propaganda printre amenințările la adresa siguranței naționale.
În răspunsul transmis, Administrația Prezidențială arată cum este definită propaganda.
„Potrivit unei clasificări moderne, propaganda are ca principale caracteristici, următoarele:
– este planificată, premeditată; trebuie susţinută de cineva anume, fie o persoană fizică (spre exemplu un lider politic) sau juridică, fie o instituţie (publică sau privată) sau o organizaţie anume;
– este oneroasă;
– urmăreşte obiective de natură politică;
– poate fi impusă prin diverse forme de constrângere, cenzură sau autoritarism asupra audienţei-ţintă avută în vedere de sponsor;
– este exclusivă, nu admite sau evită, pe cât posibil, orice altă concurenţă; este indisolubil legată de minciună, fals, adevăr spus pe jumătate sau adevăr scos din context etc.
În condițiile în care societatea se confruntă cu o dinamică fără precedent a progresului tehnologiei informației, pe scena media intervenind noi mijloace de exprimare și difuzare a informației (cele mai recente fiind rețelele de socializare virtuale), rapiditatea fluxului de informaţii a devenit o prioritate, de cele mai multe ori în detrimentul calităţii și/sau obiectivităţii conținutului, fără o analiză atentă a calităţii surselor.
Acest dezinteres poate fi explicat și prin perfecţionarea metodelor de manipulare şi dezinformare ale unor entităţi – acţiuni PSYOPS, CIMIC. Toate acestea sunt premise mai mult decât favorabile instituirii și dezvoltării propagandei în înțelesul ei propriu nociv.”
Notă:
Definiţia propagandei făcută de Administraţia Prezidenţială este atât largă şi vagă, cât şi bizară şi inutilă. Ce înseamnă propagandă prin constrângere sau exclusivă, astăzi? Dar ce înseamnă că urmăreşte obiective de natură politică? Care organism de presă nu face asta? Hotnews? Există criterii clasice prin care putem identifica propaganda; mai mult decât atât, există propagandă albă şi propagandă neagră, precum există dezinformări şi manipulări. De ce să ne obosim, însă, să furnizăm criterii clare? Nu mai bine dăm ceva îndeajuns de ambiguu astfel încât să depindă totul de definiţia momentului şi interesului puterii?
În ceea ce priveşte cazul spammer-ului Drobotă (tehnic vorbind, asta este, pentru că el creează site-uri special concepute pentru atragere de trafic şi care produc hoaxuri), nu este bizar că toate site-urile astea antisistem de mare trafic sunt susţinute de personaje cu cazier penal? (În 2012, Ovidiu Drobotă a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru săvârșirea infracțiunii de transfer neautorizat de date dintr-un sistem informatic. În 2015, a fost trimis în judecată de DIICOT într-un dosar cu privire la copierea și folosirea neautorizată a unor cărți de credit American Express.)
O fi întâmplător? Oare ştiu agențiile ceva ce nu ştim noi?
Citiți continuarea articolului.
Citiți și:
După listele negre făcute la noi de progresiştii soroşişti cu site-urile care nu trebuie citite, istoria se repetă în SUA
Șase corporații gigantice controlează mass-media, iar americanii consumă 10 ore de «programare» pe zi
yogaesoteric
12 ianuarie 2016