Sfârșitul unei iluzii. Diplomația americană în Orientul Mijlociu se clatină
Eforturile Statelor Unite de a asigura o încetare a focului în Gaza rămân blocate după aproape un an de lupte. Rebelii houthi susținuți de Iran continuă să atace navele din Marea Roșie. Și acum, în ciuda diplomației intense conduse de SUA, conflictul Israel-Hezbollah amenință să degenereze într-un război regional total, scrie Reuters.
Potrivit analiștilor și diplomaților străini, în timp ce ceasul ticăie pentru administrația sa, președintele american Joe Biden se confruntă cu o serie de crize în Orientul Mijlociu, care probabil nu vor putea fi soluționate înainte ca el să părăsească funcția în ianuarie, și care aproape sigur că îi vor păta moștenirea în materie de politică externă.
În ultimul an, Biden s-a luptat pentru a susține dreptul Israelului la autoapărare împotriva militanților palestinieni Hamas din Gaza și a grupului Hezbollah din Liban, încercând în același timp să limiteze numărul victimelor civile și să prevină o spirală într-un conflict mai larg în Orientul Mijlociu.
În repetate rânduri, el s-a confruntat cu deficiențele acestei strategii, cea mai recentă fiind respingerea de către Israel a unei propuneri susținute de SUA pentru un armistițiu de 21 de zile la frontiera cu Libanul, în timp ce a continuat atacurile care au ucis sute de libanezi.
„Ceea ce vedem sunt limitele puterii și influenței SUA în Orientul Mijlociu”, a declarat Jonathan Panikoff, fost adjunct al ofițerului național de informații al guvernului SUA pentru regiune.
Poate cel mai clar exemplu al acestei tendințe a fost reticența lui Biden de a exercita influența SUA – în calitate de principal furnizor de arme al Israelului și de scut diplomatic la Națiunile Unite – pentru a-l supune pe prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu voinței Washingtonului.
Timp de aproape un an, Statele Unite au încercat fără succes să ajute la medierea unui acord între Israel și Hamas, pentru a opri luptele și a elibera ostaticii luați de militanți în timpul atacului transfrontalier din 7 octombrie, care a declanșat războiul din Gaza.
Potrivit unor persoane familiarizate cu această chestiune, niciun progres nu este iminent.
Oficialii americani se grăbesc să dea vina pentru eșecul negocierilor pe Hamas, dar unii menționează și cererile schimbătoare ale lui Netanyahu.
În timpul celor nouă călătorii ale secretarului de stat american Antony Blinken în regiune, de la 7 octombrie până în prezent, diplomatul american s-a aflat de mai multe ori în dezacord cu liderii israelieni de rang înalt.
De exemplu, în noiembrie anul trecut, în cadrul unei conferințe de presă, Blinken a îndemnat Israelul să întrerupă ofensiva militară din Gaza, pentru a permite intrarea ajutoarelor în enclava palestiniană. Câteva momente mai târziu, Netanyahu a respins ideea într-o declarație televizată, afirmând că i-a spus clar lui Blinken că Israelul își continuă operațiunea „cu toată forța”.
Casa Albă nu a răspuns imediat la o cerere de comentarii referitoare la această situație.
Credibilitatea SUA în joc
Biden a fost creditat de alți lideri occidentali cu revigorarea alianțelor-cheie ale SUA, inclusiv cu NATO și cu principalii parteneri asiatici, după ce predecesorul său la Casa Albă, Donald Trump, a pus la îndoială valoarea acestor relații.
Acest fapt a fost demonstrat în aprilie, când administrația Biden a mobilizat sprijinul partenerilor regionali și europeni pentru a ajuta la apărarea Israelului de un atac iranian cu drone și rachete.
Dar unii diplomați străini spun că gestionarea de către Biden a Orientului Mijlociu, în special răspunsul său la războiul din Gaza, a știrbit credibilitatea Statelor Unite în străinătate.
„Greșeala inițială a președintelui Biden a fost să spună că Statele Unite vor susține Israelul, indiferent de situație”, a declarat un oficial occidental. „Nu ne-am revenit niciodată după asta”.
Un diplomat din Orientul Mijlociu a declarat că diplomația americană „nu a reușit să impresioneze adversarii” și a remarcat că Biden a trimis mijloace militare în regiune după 7 octombrie, ca avertisment pentru Iran și grupurile sale proxy, dar că acest fapt nu a părut să îi descurajeze complet.
Rebelii houthi din Yemen, susținuți de Iran, au menținut un baraj constant de atacuri cu rachete asupra navelor comerciale din Marea Roșie, în ciuda faptului că Biden și alți lideri occidentali au furnizat nave de război pentru o protecție sporită.
„El ar fi putut răspunde mai rapid și mai sever la aceste atacuri ale forțelor proxy”, a declarat Michael «Mick» Mulroy, un fost adjunct al secretarului adjunct al apărării pentru Orientul Mijlociu în timpul administrației Trump.
Oficialii americani au respins în mod repetat astfel de critici, afirmând că diplomația lor a făcut o diferență în bine și că desfășurarea militară americană în regiune a ajutat până acum la evitarea unei răspândiri a războiului din Gaza într-un război regional.
„Diplomația nu este o chestiune de a pocni din degete și – voila”, a declarat ambasadoarea SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield, în fața Consiliului de Securitate la începutul acestei luni. „Este nevoie de muncă grea, de efort și, din păcate, este nevoie de timp. Nu a eșuat”.
Chiar și așa, de la 7 octombrie, Biden și-a văzut spulberate speranțele pentru ceea ce a fost odată prezentat ca o posibilă realizare de marcă în politica externă – normalizarea relațiilor dintre Israel și Arabia Saudită, cuplată cu garanții de securitate ale SUA pentru Riad.
La Organizația Națiunilor Unite, unde Consiliul de Securitate a sprijinit în iunie planul lui Biden pentru un acord de încetare a focului și de luare de ostatici în Gaza, există semne că răbdarea diplomației americane în Orientul Mijlociu a scăzut.
Ministrul de Externe al Iordaniei, Ayman Safadi, a declarat că eforturile de a opri violențele din Orientul Mijlociu constituie „un an de eșecuri” și că, dacă guvernul israelian nu este tras la răspundere, acesta nu va asculta de dreptul internațional, „și nici măcar de prietenii săi, inclusiv SUA”.
Panikoff, fost ofițer al serviciilor de informații, care lucrează în prezent la think-tank-ul Atlantic Council din Washington, a descris punctul central al dilemei administrației Biden în Gaza astfel: „Planul A nu funcționează de luni de zile. Deci, unde este planul B?”
Având în vedere că Israelul a demarat o ofensivă terestră în Liban și promite să mențină presiunea asupra grupării Hezbollah, ce este susținută de Iran, până când miile de israelieni evacuați se vor putea întoarce la casele lor din nord, criza din Liban este într-o continuă escaladare.
Traiectoria conflictului din Liban ar putea avea implicații suplimentare nu numai pentru moștenirea lui Biden, ci și, prin extensie, pentru campania prezidențială a vicepreședintelui Kamala Harris. Unii alegători democrați progresiști sunt deja supărați pe sprijinul neclintit al Statelor Unite pentru Israel.
Rămâne de văzut dacă Netanyahu va ține cont de îndemnurile lui Biden de a evita o nouă escaladare în Liban.
În calitate de președinte care se află în ultimele sale patru luni de mandat, analiștii spun că nu i se poate reproșa lui Biden că și-a menținut eforturile de a atenua turbulențele din Orientul Mijlociu, dar se așteaptă ca succesorul său să moștenească crizele actuale.
Citiți și:
Liniștea dinaintea furtunilor din Ucraina, Gaza și Taiwan
Israelul se angajează la un război la scară largă în Liban
yogaesoteric
3 octombrie 2024