Sfaturi şi imbolduri luminoase pentru noul an
de profesor yoga Gregorian Bivolaru
Viaţa este o misterioasă călătorie. Păstraţi-vă aproape fără încetare într-un continuu început minunat, căci astfel paşii se fac « ALTFEL » unul după altul. Şi dacă fiecare pas este ceea ce este cu adevărat necesar să fie, dacă fiecare pas este minunat, dacă fiecare pas este inspirat de DUMNEZEU, el devine fermecător şi atunci tot astfel va fi şi viaţa voastră, căci de fiecare dată veţi primi chiar ceea ce aţi dăruit. Veţi descoperi în felul acesta că exact ceea ce aţi gândit, aceea aţi devenit. Şi nu vă veţi număra printre fiinţele umane care ajung să moară fără să fi trăit aşa cum se cuvine: cât mai bine, cât mai intens şi cât mai profund. Ştiind toate acestea nu lăsaţi să vă scape nimic care este bun, frumos, adevărat şi extraordinar. Nu vă lăsaţi niciodată acaparaţi de îndoieli, de suspiciuni şi de pesimism. Nu-i priviţi niciodată pe ceilalţi de sus, fără simpatie şi cu răceală. Priviţi-i cât mai des cu uimire, cu afecţiune şi cu sinceritate drept în ochi.
Nu rămâneţi cu inima împietrită în faţa celor care vă iubesc. Luaţi-le mâna care vi se întinde şi vorbiţi-le cu simpatie, cu bunăvointă, şi de ce nu, chiar cu umor. Atunci când, la momentul potrivit, îmbrăţişaţi trupul cuiva, îmbrăţişaţi totodată, plini de iubire, cu sufletul un alt suflet. Şi nu uitaţi să faceţi aceasta aproape de fiecare dată AICI şi ACUM pentru a vă bucura astfel, din nou şi din nou, de magia uluitoare a MOMENTULUI PREZENT. Senzaţii minunate, impulsuri bune, emotii înălţătoare, dorinţe stenice, binefăcătoare, idei divine şi pline de înţelepciune, întâlniri romantice care vă umplu de fericire, aventuri fermecătoare, comunicări inspirate, momente uluitoare de sincronicitate, dialoguri stimulatoare, nu fugiţi niciodată de tot ceea ce vă este bun, frumos şi necesar dintre toate acestea şi nu evitaţi niciodată experienţele benefice profund împlinitoare căci în final (atunci când veţi trece pentru totdeauna în lumea de dincolo prin aşa-zisa moarte) le veţi descoperi că ele sunt şi rămân comoara voastră (care acum este nebănuită). Într-o buna zi veţi realiza cât de mari şi cât de valoroase au fost toate acestea pentru transformarea şi creşterea voastră spirituală şi abia atunci vă veţi felicita că nu aţi ratat acea ocazie adecvată şi v-aţi deschis aşa cum se cuvine experienţei copleşitoare a misterului, fără a evita nimic din toate acestea.
În fiecare zi urmăriţi pe cât posibil să învăţaţi ceva nou, atât despre voi, cât şi despre fiinţele pe care le iubiţi. În fiecare zi focalizaţi-vă, măcar din când în când, cât mai stăruitor, atenţia şi urmăriţi să deveniţi cât mai conştienţi de toate cele care sunt atât de frumoase, atât în cei dragi care vă înconjoară, cât şi de toate cele bune şi frumoase care se află în universul vostru lăuntric. Vegheaţi şi nu-i lăsaţi niciodată pe cei sceptici sau pe cei cu sufletul mort, care sunt perverşi şi răuvoitori, să vă convingă prin sugestiile lor calomnioase, viclene şi veninoase, de contrariul.
Dat fiind faptul că bârfele şi calomniile fac mai mult ca niciodată victime, mai mult sau mai puţin inconştiente, printre aşa-zişii yoghini care într-un mod paradoxal şi chixo-comic, nu au aproape nici unul timp să citească cursurile (decât dacă au cumva şansa şi… uluitoarea “sincronicitate” să găsească… nişte cursuri rătăcite… care sunt fără îndoială din anii superiori , pentru că respectivele cursuri din anul în care se află ei nu mai ajung să le citească… pentru că… din nefericire nu au timp…) oferim în cele ce urmează o faimoasă povestire cu tâlc care este deloc întâmplător intitulată:
Discipolul lui Socrate şi bârfa
Un discipol a venit foarte agitat acasă la înţeleptul Socrate şi imediat ce a intrat pe uşă a început să-i vorbească în felul următor :
“ – Maestre, vreau să îţi spun că acum două zile m-am întâlnit cu un prieten de-al tău despre care trebuie neaparat să ştii că a vorbit foarte urât despre tine… şi a spus unor prieteni ai săi nişte lucruri îngrozitoare… Fiindcă tot am venit pe la tine vreau să îţi spun tot ceea ce am aflat pentru ca să ştii şi tu ce fel de prieteni ai…
Atunci Socrate a zâmbit şi, după ce a făcut un gest plin de compasiune, l-a întrerupt, spunându-i:
– Dragul meu, stai te rog o clipă şi înainte să-mi spui, mai întâi gândeşte-te bine! Ai trecut deja ceea ce vrei să-mi spui prin cele trei sfere ale înţeleptului?
Discipolul a răspuns :
– Cele trei sfere? Dar nici măcar nu ştiu că există aşa ceva ! Care anume sunt acele trei sfere ale înţeleptului pentru că eu nu ştiu nimic despre aceasta?
– Tocmai pentru că nu şti am să te iniţiez acum în taina celor trei sfere ale înţeleptului – i-a răspuns Socrate. PRIMA SFERĂ ESTE ACEEA A ADEVĂRULUI ADEVĂRAT. Ai cercetat chiar tu cu grijă şi ai descoperit pînă la urmă că tot ceea ce intenţionezi să îmi spui este pe deplin adevărat din toate punctele de vedere? Eşti complet sigur că ceea ce vrei să-mi spui este chiar ADEVĂRUL ADEVĂRAT?
– Nu……. – i-a răspuns discipolul. Pentru că eu doar l-am auzit pe acel prieten al tău spunând despre tine nişte lucruri îngrozitoare unor prieteni de-ai săi cu care vorbea.
– Încep să-mi dau seama despre ce este vorba. Să trecem acum la CEA DE-A DOUA SFERĂ CARE ESTE ACEEA A BUNĂTĂŢII ŞI A FRUMUSEŢII. Ceea ce vrei tu să-mi spui că ai aflat este ceva bun? Este ceva frumos?
– Nu, din contră, este chiar opusul…… Când o să-ţi spun tot ceea ce zicea acel prieten al tău despre tine ai să te cutremuri de scârbă şi probabil că ai să te superi foarte tare……
– Aha ! Începe să fie tot mai clar, i-a spus Socrate. Hai acum să trecem la CEA DE-A TREIA SFERĂ, CARE ESTE ACEEA A NECESITĂŢII ŞI A BENEFICIILOR. Tu chiar crezi că îmi este necesar şi totodată binefăcător tot ceea ce vrei să-mi povesteşti că a spus despre mine acel om?
– Ca să fiu sincer, nu. Nu consider că-ţi este necesar şi pe deasupra eu nu am descoperit nici un beneficiu în tot ceea ce spunea acel om despre tine, ba din contră este ceva mizerabil care s-ar părea că te priveşte.
– Atunci – a zâmbit Socrate – dacă ceea ce vrei să-mi spui nu este nici Adevarul Adevărat, nu este nici ceva bun şi frumos şi nu-mi este deloc necesar pentru că nu-mi aduce nici un beneficiu, renunţă mai bine să-mi mai spui ceva despre toate acestea. Dă totul uitării, detaşează-te complet, iar acum fiindcă tot ai venit pe la mine află că eu sunt mult mai bucuros să vorbim fie despre ceva frumos, fie despre ceva bun, fie despre deliciile iubirii. Iar dacă nici unul dintre aceste subiecte nu te interesează află că eu aş fi foarte bucuros să-ţi împărtăşesc din experienţa mea referitoare la avantajele nepieritoare ale înţelepciunii.
****
Pentru a accentua tâlcul acestei povestiri vă oferim un aforism semnificativ: „PENTRU ADEVĂRURILE SPIRITUALE MAREA MAJORITATE A OAMENILOR SUNT DE GHEAŢĂ, PENTRU BÂRFE, CALOMNII ŞI RĂUTĂŢI OAMENII SUNT DE FOC”.
Citind cu atenţie acest aforism întrebaţi-vă cu o deplină sinceritate din care categorie de oameni faceţi parte? Dacă în acest dialog interior nu vă minţiţi şi descoperiţi că faceţi parte din prima categorie, nu uitaţi aceasta şi începeţi să acţionaţi cât mai repede pentru a vă transforma. Nu pierdeţi din vedere că NU ESTE PROST CEL CARE NU ŞTIE, DAR ESTE FĂRĂ ÎNDOIALĂ PROST ACELA CARE ŞTIIND CEEA CE ÎI ESTE NECESAR SĂ ŞTIE, APOI ACŢIONEAZĂ CA ŞI CUM N-AR ŞTI.
Amintiţi-vă totodată că A ŞTI ŞI A NU ACŢIONA ESTE O SUPREMĂ LAŞITATE.
Să revenim acum la ceea ce am intenţionat să vă oferim bun şi frumos.
Priviţi cu atenţie florile care vă plac (mai ales femeile); admiraţi plini/pline de transfigurare tot ceea ce este frumos şi misterios in natură. Urmăriţi să simţiţi plini/pline de înfiorare adierile vântului. Aspiraţi să descoperiţi în anumite clipe privilegiate îmbrăţişările inefabile ale lui Dumnezeu Tatăl, şi bucuraţi-vă în taină sau în compania fiinţei iubite, cât mai des şi cât mai intens de toate acestea şi nu uitaţi să-i mulţumiţi plini/pline de recunoştinţă lui DUMNEZEU pentru tot ceea ce vă oferă. Atunci când debordaţi de fericire radiaţi în afara voastră cu putere acea stare şi împărtăşiţi cu entuziasm şi generozitate totul cu cei care merită să primească acest dar fără a uita să le oferiţi totodată cât mai multă iubire din oceanul cel misterios al iubirii lui DUMNEZEU TATĂL. Dăruind cât mai des, mai ales atunci când simţiţi aceasta, din preaplinul iubirii care vă inundă, descoperiţi fiind îmbătaţi de fericire în magicele clipe că tot ceea ce daţi bun şi frumos celorlalţi, vă dăruiţi totodată vouă înşivă şi astfel conştientizaţi cu bucurie că oferind dobândiţi. Unul dintre cele mai alese complimente pe care îl puteţi face cuiva drag este să-i spuneţi : « Descoperă ACUM şi tu împreună cu mine la unison cât de minunat/ă eşti, întocmai aşa cum descopăr eu de fiecare dată aceasta atunci când te transfigurez ».
yogaesoteric
ianuarie 2007
