Shiva şi Shakti – principii universale

Pentru a înţelege cât mai bine viziunea tantrică asupra Creaţiei şi evoluţiei, este necesară o scurtă şi esenţializată incursiune în cunoaşterea principiilor fundamentale ale tantrismului. Acest demers cognitiv este absolut necesar, deoarece, după Tantra, Creaţia nu este un proces care a avut loc odată, la un moment trecut din timp şi, de asemenea, nici disoluţia ei nu va fi într-un moment viitor. Ambele procese au loc şi se petrec în fiecare clipă. Ceea ce există şi se petrece acum, în faţa noastră şi în noi înşine, este perfect analog cu ceea ce s-a petrecut la „începuturi”. Tot ceea ce există – spune Tantra – nu reprezintă altceva decât efectul interacţiunii continue dintre cei doi poli opuşi: unul static – Shiva şi celălalt dinamic – Shakti. Partea exterioară a oricărei forme şi a oricărui fenomen reprezintă aspectul creator al forţei dinamice; în interiorul oricărei creaţii, însă, există şi o forţă statică, ce reprezintă chiar nucleul, inima existenţei fenomenale. Shiva – Principiul Masculin Universal Legenda spune că Sadashiva („cel care şi-a dedicat existenţa pentru binele celorlalţi”), cunoscut şi ca Shiva, este Maestrul primordial sau Guru Suprem. El este cel care a oferit omenirii prima prezentare sistematică a unei gândiri pur spirituale. Tot el, se spune, a fost fondatorul muzicii şi dansului spiritual hindus (Shiva Nataraja), fiind considerat – în plus – şi adevăratul întemeietor al medicinei tradiţionale hinduse.  În sfera socială, cea mai importantă contribuţie a lui Shiva la întemeierea civilizaţiei constă, spune legenda, în conceptul de „Dharma”. În limba sanscrită, acest cuvânt semnifică „trăsătură, caracteristică înnăscută” (adică ceea ce este propriu fiinţei umane). Shiva a explicat că scopul fiinţei umane este să obţină mult mai mult decât satisfacţia senzorială, şi anume: omul trebuie să dobândească infinita cunoaştere şi beatitudinea spirituală. Întreaga învăţătură a lui Shiva era dedicată sprijinirii fiinţei umane în vederea îndeplinirii acestui scop. Pe vremea când însuşi Shiva era Guru, el preda aceste concepte tantrice ţinând cont de stadiul de dezvoltare a conştiinţei discipolului.  În panteonul hindus, Shiva este numele unuia dintre zei, component al trinităţii Trimurti: Brahma, Vishnu, Shiva. Shiva reprezintă aspectul divin de Distrugător al Creaţiei limitate şi, de aceea, el este întotdeauna asociat cu cea mai înaltă dimensiune divină, cea a Transcendenţei. Tantricii sunt adoratori ai lui Shiva, deoarece aspectul Divinului în calitate de „transformator”, de etern „înnoitor” al unei Creaţii mereu vii, efervescente, se adaptează cel mai bine căutărilor lor, care vizează realizarea stării supreme în care spiritul individual (Atman) se reuneşte cu Spiritul Universal (Paramatman).  Privit ca principiu universal, Shiva este supremul arhetip masculin, stăpânul sexualităţii transcendente, lumina eternă a Conştiinţei care străluceşte în adâncurile Creaţiei. Imobilitatea sa fascinantă generează o irezistibilă atracţie şi emană o nesfârşită splendoare Divină. În această ipostază, el este adorat ca fiind Iubitul universal, fiind asociat în mod esenţial unui alt aspect divin, care reprezintă contrapartea sa feminină, Shakti.  Shakti – Principiul Feminin Universal Una dintre caracteristicile principale ale tantrismului, considerată de mulţi ca fiind cea mai importantă şi distinctă, o constituie – fără îndoială – importanţa acordată conceptului de Shakti. Adeseori se spune şi se crede despre Tantra că este un „cult de adorare a Mamei”. Deşi acest lucru nu este de natură să definească în întregime tantrismul, el reprezintă totuşi un adevăr. Shakti este principiul universal al energiei, puterii şi creativităţii. Această energie este considerată a fi Mama Universală. În cel mai înalt sens cauzal, Shakti reprezintă Divinul sub aspectul său de Mamă şi, privind din alt punct de vedere, ea este însuşi acest Univers ce izvorăşte din Pântecele Ei.  Iată cum preamăreşte şi adoră Yoginihridaya Tantra pe Cea care concepe, susţine, produce şi apoi hrăneşte infinitatea lumilor în manifestare: „Respect şi adorare Celei care este Fiinţa, Conştiinţa şi Fericirea Absolută, ca Putere Infinită;
care există sub forma Timpului şi Spaţiului şi a orice se află în ele;
şi care constituie, de asemenea, Lumina Supremă Divină din toate fiinţele.”
Aspectul esenţial, însă, care o defineşte pe Shakti ca minunată şi infinită Putere Supremă este perfecta Ei identificare permanentă (în esenţă) cu Eternul Absolut (Transcendentul Imuabil, Shiva). Shakti reprezintă atât Maya, iluzia, adică cea prin intermediul căreia Conştiinţa Absolută este ascunsă şi apare diferenţiată în manifestare, cât şi Mula Prakriti, sau starea nemanifestată şi nediferenţiată.
Shakti sau Energia Feminină Universală se polarizează, deci, sub două aspecte: static şi dinamic. Aceste două forme nu trebuie înţelese, însă, ca existând separat, rupte una de alta, ci ele coexistă în fiecare moment într-un tot indivizibil. În orice sferă a activităţii forţei creatoare există un aspect dinamic, de acţiune, sprijinit de celălalt aspect potenţial, static, ca un fundal, reprezentat de Shakti dormind „încolăcită” la baza coloanei vertebrale (Kundalini Shakti).
Manifestarea lui Shakti nu cunoaşte nici început şi nici sfârşit. Deşi activitatea ei este continuă şi infinită, energia acţionează totuşi după un anumit ciclu bine stabilit, alternând perioadele de mişcare cu cele de repaus. Atunci când se mişcă şi acţionează într-un număr incalculabil de permutări şi combinaţii diferite, energia Supremului (Shakti) se obiectivează în tot ceea ce există. După o perioadă adecvată de aşa-numită „odihnă” – în care are loc un fel de sinteză a experienţelor acumulate anterior – energia se reorganizează şi, astfel, procesele creaţiei, menţinerii şi distrugerii continuă la nesfârşit.  În tantrism, manifestarea lui Shakti este considerată ca fiind perfect liberă; ea nu cunoaşte nici un fel de lege care să o supună, să o constrângă sau să o determine în vreun fel anume. Astfel, nu există nimeni şi nimic care să se opună în faţa dorinţei ei de a se manifesta: „Substanţa Ei este alcătuită din Voinţă (Iccha)” – Tantratattva. În spiritualitatea şi iconografia hindusă, Shakti este reprezentată sub mai multe forme, care desemnează anumite aspecte precise sub care ea poate fi adorată. Cele mai cunoscute sunt: Parvati, zeiţa frumuseţii şi încântării divine, Sati, aspectul tragic al ei şi Kali, faţa teribilă a Energiei Divine.  Indiferent însă de numele pe care-l poartă, Shakti este întotdeauna constant şi irezistibil atrasă de Iubitul Ei cosmic, marele Shiva care, plin de iubire, contemplă fascinat mirificul dans manifestator al Iubitei Lui. 
yogaesoteric