Siguranța vaccinului antigripal este practic nulă. Cui folosește acest vaccin?

 

În fiecare toamnă, ne este dat să auzim aceleaşi avertismente parcă apocaliptice, despre o gripă, „mai veche” sau „mai nouă”, menite să ne sperie şi să ne vaccinăm de îndată cu toţii. În mod intenţionat este provocată o adevărată isterie în masă.

Este imposibil să nu observăm la aceşti agitatori un dor de pandemie… Până la urmă, ea chiar a venit, spun ei… Dacă nu au putut convinge populaţia cu gripa aviară, au reuşit (în parte) cu cea porcină. Ni se vorbea despre posibile victime, folosindu-se cifre cu multe zerouri dar au rămas din nou doar zerourile… bani aruncaţi pe geam şi spaimă între oamenii de rând. Au fost însă şi oameni fericiţi – producătorii de vaccinuri!

Oare ce ne vor aduce toamna și iarna aceasta? Întrucât un sezon rece fără gripă nu se poate, rămâne întrebarea ce fel de gripă? OMS recomanda anul trecut un vaccin denumit „vaccin antigripal trivalent purificat, inactivat”, care a fost produs şi de Institutul Cantacuzino, şi conţinea 2 tulpini de virus gripal tip A (subtipurile H1N1 şi H3N2) şi o tulpină de virus gripal tip B. Vaccinul mai conţinea drept conservant timerosal 1/10 000, iar ca stabilizator aldehida formică max. 0,04 mg/0,5 ml.

OMS recomandă vaccinul antigripal persoanelor cu risc, adică:
– persoanele în vârstă de peste 65 ani;
– persoanele (copii, tineri, adulţi şi vârstnici) cu afecţiuni medicale cronice (pulmonare si cardiovasculare);
– persoanele (copii, tineri, adulţi şi vârstnici) cu boli metabolice cronice (diabet zaharat, disfuncţii renale, hemoglobinopatii, imunosupresii);
– personalului medical;
– pentru lucrătorii din serviciile comunitare esenţiale: vameşi, pompieri, poliţişti, militari etc., precum şi elevi, studenţi şi alte persoane ce locuiesc în dormitoare comune;
– familiile celor afectaţi;
– gravidele în trimestrele II şi III de sarcină.

„Deşi copiii sănătoşi nu sunt consideraţi o grupă de risc, pot fi şi ei vaccinaţi, începând cu luna a 7-a de viaţă, dozele fiind adaptate vârstei, conform recomandărilor OMS.”

La capitolul „acţiune terapeutică” se mai specifică: „Întrucât nivelul maxim al anticorpilor este atins la 4 săptămâni după vaccinare, este indicat ca aceasta să se efectueze în perioada 1 octombrie – 1 decembrie. Vaccinarea se poate practica, indiferent de sezon, în cazul în care datele epidemiologice indică posibilitatea apariţiei unei epidemii. Protecţia conferită de vaccinul gripal poate să nu fie suficientă pentru a preveni îmbolnăvirea dacă tulpinile circulante de virus gripal sunt diferite antigenic de cele existente în formula vaccinului.”(ibidem).

Pe piaţa românească există desigur şi alte vaccinuri antigripale: Influvac, Fluarix, Vaxigrip, Vaxigrip pediatric etc.

În continuare vom descrie efectele vaccinului antigripal şi studiile legate de acesta la modul general, deoarece sunt asemănătoare, atât modul de cultivare al virusurilor cât şi substanţele folosite în vaccin. Nu pot fi mult diferite efectele vaccinului antigripal nou, fie el monovalent, bivalent sau trivalent, ci dimpotrivă, ele pot fi chiar agravate prin combinarea mai multor tipuri de virusuri, aşa cum se petrece şi în cazul altor vaccinuri combinate (DTP, ROR etc.).

Cui foloseşte vaccinul antigripal?
Se pare că nimănui dintre cei care sunt vaccinați, ci dimpotrivă…

Dacă a dat greş Tamiflu (un medicament folosit în caz de gripă, din cauza căruia au murit mulţi oameni), se încearcă acum cu vaccinul antigripal. Dar „în cazul unei pandemii adevărate, nu o să avem nicio şansă”, ne spune Johannes van der Wouden, expert în epidemiologia gripei (Influenza) de la Universitatea Erasmus de la Rotterdam. El se referă la faptul că la ora actuală se foloseşte acelaşi mod de preparare a vaccinului antigripal ca în trecut: virusul gripal este cultivat pe ou de găină embrionat (care conţine embrion de găină). Dar un virus cu adevărat agresiv ar distruge imediat aceste organisme vii şi mici (embrionii de găină). „Dacă virusul ar fi chiar atât de agresiv şi le-ar omorî, e posibil ca oamenii angajaţi (care au lucrat cu acele ouă şi cu acel virus) să nu mai ajungă la servici a doua zi… ”, spune el. (Ehgartner, Bert., Lob der Krankheit, 2004, 277).

Van der Wouden critică şi modul în care OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii) controlează şi supraveghează evoluţia şi prevenirea gripei (Influenza), folosindu-se de 112 regulamente în 83 de ţări!

De îndată ce apar primele cazuri de gripă sezonieră, experţii „se pun imediat pe treabă” pentru a afla cât de periculoasă este, dacă sunt aceleaşi tipuri de virusuri ca în anul precedent sau sunt altele. Din probele recoltate, se va face un nou vaccin antigripal.

„Grupele de risc”, aşa cum le cunoaştem deja, sunt reprezentate de „oamenii vârstnici şi bolnavii cu afecţiuni cronice (în special respiratorii), dar şi gravidele, personalul medical şi chiar copiii din colectivităţi”. Studiile care există la ora actuală arată însă cu totul altceva…

În ce dilemă se află OMS-ul ne arată o serie de studii efectuate pe aceste grupe de vârstă (copii mici şi persoane în vârstă) de către renumitul grup Cochrane, care a publicat rezultatele în jurnalul de specialitate The Lancet.

Tom Jefferson, coordonatorul grupului, face un rezumat, scriind că „pentru copiii cu vârsta sub 2 ani vaccinurile au efect de placebo (adică deloc) iar pentru oamenii vârstnici este mai indicat să se spele cât mai des pe mâini şi să aibă un stil de viaţă sănătos decât să meargă la medic ca să se vaccineze.” Jefferson spune pe faţă unde este problema: „Ar fi momentul ca cei care fac lobby în cadrul OMS şi al Ministerului Sănătăţii din SUA să fie îndepărtați, fiindcă experţii din domeniul gripei (Influenza) recomandă populaţiei produsele acestora – aşa cum o fac şi cei care îşi vând aspiratoarele pentru a scăpa de marfă – de parcă am fi cu toţii o gloată de idioţi”. Jefferson vrea să accentueze prin această declaraţie dură pe care o face şi lipsa unor studii de calitate, în special la oamenii trecuţi de 65 de ani, studii pe care le-a folosit la analizele sale.

Rezultatele arată două aspecte care se contrazic: „pe de o parte la cei vaccinaţi protecţia faţă de gripă este practic zero (!) iar pe de altă parte, vaccinarea ar scădea riscul de deces. Dar asta ar însemna că vaccinul de fapt îi apără pe bătrâni de alte boli precum diabet zaharat, AVC etc., nu însă şi de gripă, ceea ce este un nonsens!” (Tom Jefferson, Carlo Di Pietrantoj Inactivated influenza vaccines in the elderly – are you sure?, Lancet 2007;370:1199-1200). Studiile, afirmă Jefferson, sunt făcute într-un mod cu totul disproporţionat: cei vaccinaţi sunt în majoritatea cazurilor oameni sănătoşi iar grupa de control (cei nevaccinaţi) o reprezintă în majoritatea cazurilor bătrâni bolnavi de gripă care se simt prea slăbiţi şi bolnavi pentru a se deplasa la medic. Deci nu este de mirare că decesele sunt multe la acest grup de oameni.

O publicaţie din octombrie 2007, a unui grup de oameni de ştiinţă aparţinând Institutului Naţional de Sănătate (NIH) din SUA, arată că „eficienţa vaccinului antigripal la vârstnici este mult exagerată” .(Simonsen L. et al. „Mortality benefits of influenza vaccination in elderlypeople: an ongoing controversy”, Lancet Infectious Diseases 2007; 7: 658-666). Ca şi Jefferson, ajung şi ei la aceleași rezultate.

Dacă ar fi să existe o eficienţă a vaccinului antigripal la vârstnici, ea ar fi necesar să fie dovedită, dar la ora actuală nu există niciun studiu pe care ne putem baza cu adevărat. Studiile pe care le avem arată că doar un procent de 5% dintre decese la vârstnici sunt provocate de gripă, dar în acelaşi timp se vorbeşte de o prevenire cu 50% a mortalităţii… în cazul vârstnicilor vaccinaţi antigripal, deci un nonsens. (Bert Ehgartner, Lob der Krankheit, 2004, 279).

Statisticile din SUA din ultimii 20 de ani arată că „vaccinul antigripal nu a influenţat deloc mortalitatea la vârstnici. Nu există niciun indiciu în acest sens”. „Deşi oamenii bătrâni se lasă mult mai des vaccinaţi în ziua de azi şi procentul celor vaccinaţi împotriva gripei a crescut de la 15% în 1980 la 65% în anul 2000, nu s-a observat o scădere a cazurilor de boală. Dimpotrivă, acestea au crescut uşor.” (Simonsen L et al. „Impact of Influenza vaccination on seasonal mortality in the US elderly population”, Archives of Internal Medicine 2005; 165 (3):265-272). Dar acest aspect nu este un „fenomen american”, ci apre în toate tările unde se foloseşte vaccinul antigripal. Spre exemplu în Italia, o echipă de experţi de la Universitatea din Bari a arătat că, deşi procentul vârstnicilor vaccinaţi a crescut de la 5% în anii’70 la 65% în 2001, nu s-a constatat niciun efect benefic. (Rizzo C et al. „Influenza-related mortality in the Italian elderly: no decline associated with increasing vaccination coverage”, Vaccine 2006 ;24;6468-6475).

După datele oficiale din SUA, vaccinarea este indicată la toţi copiii cu vârsta cuprinsă între 6 şi 23 de luni, fiind o grupă de risc în ceea ce priveşte complicaţiile şi cazuri grave de boală. Să fie oare aşa? Decesele provocate de gripă sunt, din fericire, foarte rare la copii. În Germania, statistica arată că la copii mai mici de 5 ani a fost un singur deces în 2005 iar în 2004 au fost 2 cazuri. Dar acest fapt nu se datorează vaccinurilor.

Găsim şi la această grupă de vârstă o totală ineficienţă a vaccinului antigripal. Studiul făcut pe copii mai mici de 2 ani de către grupul Cochrane arată ineficienţa vaccinului antigripal, acesta având doar un efect placebo. (Jefferson et al. „Assessment of the efficacy and effectiveness of influenza vaccine in healthy children: systematic review”, Lancet 2005; 365:773-780). Pentru oficialităţile din SUA acest fapt nu a constituit însă un obstacol în recomandarea vaccinului antigripal tuturor sugarilor sănătoşi, în vârstă de 6 luni, şi asta fără a exista vreun studiu de siguranţă (publicat) pentru această grupă de vârstă. Există doar câteva date legate de copiii de peste 3 ani. Din acest motiv, Jefferson şi colab. au scris tuturor celor 30 de grupuri de studii şi au cerut eventualele reacţii secundare ale vaccinului la copii. Unii dintre oamenii de ştiinţă le-au răspuns că într-adevăr există astfel de studii, dar firmele producătoare de vaccinuri nu au dorit să facă public niciun astfel de studiu. „De aici rezultă că există pericolul ca unele reacţii secundare rare ale vaccinului să nu fie încă bine studiate”, critică Jefferson atitudinea producătorilor de vaccinuri. (Jefferson T et al. „Safety of influenza vaccines in children”, Lancet 2005;366:803-804).

La femeile gravide vaccinate antigripal nu s-a putut dovedi niciodată o protecţie a copilului (France 2006).

Reacţiile adverse ale vaccinului antigripal. Nesiguranţa vaccinului

– siguranţa vaccinului antigripal este practic nulă; nu există studii care să afirme siguranţa acestui vaccin: pentru copii există un singur studiu oficial, mai vechi, efectuat la 35 de copii, iar la vârstnici există 5 studii date publicităţii, a căror perioadă de investigare se întinde doar pe o săptămână după vaccinare şi numărul celor vaccinaţi luați în studiu este sub 3000. Având în vedere că anual sunt vaccinaţi milioane de oameni, acest „gol imens al unor studii de specialitate” este pur şi simplu imposibil de acceptat. (Francioni 1996);

– efectele secundare ale vaccinului sunt numeroase şi ele se înmulţesc odată cu vârsta şi mai ales cu repetarea lor anuală, astfel încât sunt afectaţi mai grav 14% dintre oamenii de peste 65 de ani şi 30% din cei trecuţi de 75 de ani; având în vedere că anual este nevoie de schimbarea tipurilor de virus din vaccin. De asemenea, s-a observat că apar şi reacţii secundare noi, inclusiv cazuri de deces. Spre exemplu, în Israel, în 2006, au murit mai mulţi oameni vârstnici după vaccinul antigripal, motiv pentru care s-a sistat vaccinarea. În anul 1976, fiind o epidemie de gripă în SUA, au fost vaccinați antigripal 50 de milioane de oameni, după care s-a constatat apariţia a mii de cazuri de sindrom Guillain-Barre (slăbiciune musculară instalată rapid şi progresivă, datorită afectării sistemului nervos periferic de către sistemul imun), motiv pentru care s-a oprit vaccinarea. (Herald Tribune 2006).

Reacţii adverse locale şi generale:

– dureri locale;
– simptome asemănătoare gripei: dureri musculare şi articulare, oboseală accentuată (astenie), cefalee, febră (Thurairajan 1997);
Obs: aceste simptome afectează un procent de 14% la copiii cu vârsta cuprinsă între 11 şi 15 ani (Neuzil 2002); simptomele se înmulţesc odată cu vârsta şi afectarea prin vaccin scade totodată imunitatea faţă de alte infecţii respiratorii şi alte boli, consultaţiile copiilor la medicii de familie înmulţindu-se mult după vaccinul antigripal (Hoberman 2003).

Reacţii adverse alergice şi tulburări circulatorii:

– vaccinul poate provoca reacţii alergice uşoare până la şoc alergic, în special la proteinele din oul de găină pe care se cultivă virusul vaccinal; ele apar la cei alergici la ou dar pot să şi inducă o astfel de alergie pentru prima dată (Yamane 1998);
– sindromul oculorespirator este o altă formă de alergie la vaccin care constă în apariţia unei forme de conjunctivită, edem al feţei şi tulburări respiratorii;
– astmul bronşic – deşi nu este dovedit deloc efectul benefic al vaccinului antigripal la bolnavii astmatici, aceştia reprezintă un grup „cu risc” la care este recomandată vaccinarea antigripală, după STIKO şi celelalte Instituţii Sanitare din lume. Să fie oare aşa? În urma unui studiu, la adulţi s-a observat agravarea astmului la cei vaccinaţi (Cates 1999) iar la copii, studiile arată că după vaccinare a crescut frecvenţa cazurilor de astm: 2 studii făcute pe 1.300 de copii vaccinaţi au arătat o creştere a frecvenţei cazurilor de astm iar la unul dintre studii a apărut chiar o dublare a numărului de cazuri comparativ cu lotul de copii nevaccinaţi (Bueving 2004, Christy 2004). Cazurile de astm bronşic alergic apar şi după mai mulţi ani de la vaccinare (Takahashi 2007);
– Boli autoimune – s-a observat că după vaccinare apare uneori o reacţie autoimună prin formare de anticorpi împotriva propriilor celule (Stepanova 2000); în literatura medicală găsim numeroase cazuri de boli autoimune care afectează vasele sanguine şi rinichii (denumite vasculite), puse pe seama unor componente din vaccinul antigripal (Yanai-Berar 2002, Tavadia 2003); adjuvantul MF 59 se pare că poate induce lupus eritematos (Satos 2003), dar şi numeroase complicaţii nervoase sunt puse pe seama acestui vaccin antigripal.

Reacţii adverse neurologice:
Obs: prezenţa timerosalului în vaccin, drept conservant (timerosalul conţine mercur organic, substanţă neurotoxică dovedită, în procent de 49,6%!) este o adevărată intoxicaţie pentru sistemul nervos care, acumulându-se an de an la cei vaccinaţi (în special la vârstnici şi copii) poate conduce la boli nervoase grave.
– vaccinul antigripal poate provoca la oamenii cu predispoziţie genetică o reacţie autoimună împotriva ţesutului nervos, ceea ce duce la demielinizarea acestuia; în consecinţă are loc o lezare mai mult sau mai puţin importantă a nervilor sau a neuronilor (celule nervoase) sau a măduvei spinării; o afecţiune gravă o reprezintă encefalomielita acută demielinizantă (Nakamura 2003);
– s-au descris infecţii ale nervilor, cu dureri şi tulburări funcţionale, în special la nivelul mâinilor sau a feţei (Felix 1976, Schumm 1976, Ehrengut 1977, Furlow 1977, Hennessen 1978);
– afectarea nervului optic cu apariţia de tulburări de vedere;
– paralizia muşchilor oculari, cu generarea de vedere dublă (diplopie) sau strabism (Hennessen 1977, Kawasaki 1998);
– sindromul Guillain-Barre – este o reacţie adversă gravă, de temut a vaccinului antigripal. Legătura între această afecţiune şi vaccin a fost dovedită şi recunoscută (Bryan 1977, Juurlink 2006, Souayah 2007). Între anii 1991-1999, în SUA au fost relatate 382 de cazuri, majoritatea debutând în primele 2 săptămâni de la vaccinare; în 2004 au fost anunţate 31 de cazuri care au debutat în primele 6 săptămâni de la vaccin (Souayah 2007). Frecvenţa acestui sindrom este de 4 ori mai mare după vaccinul antigripal decât după DTP (Geier 2003);
– au fost relatate şi alte afecţiuni nervoase precum disfuncţii ale vezicii urinare, tulburări în dinamica sexuală, ameţeli şi tulburări de mers (Wells 1971, Ehrengut 1977, Hennessen 1977, Poser 1982, Bakshi 1996).

Concluzii

– Gripa este o boală neplăcută, dar cu o evoluţie bună, cu vindecare în 1-2 săptămâni în majoritatea cazurilor;
– Studiile cunoscute la ora actuală nu arată nicio eficienţă a vaccinului antigripal; folosirea lui în masă demonstrează un interes pur financiar;
– Nu s-a dovedit că vaccinul scade frecvenţa bolii, a complicaţiilor acesteia sau a mortalităţii; dimpotrivă, vaccinul are efecte secundare în timp care nu se doresc (de către firmele producătoare) a fi cunoscute;
– Copiii şi astmaticii au de suferit în urma vaccinării;
– Prezenţa unor substanţe toxice în vaccinul antigripal precum mercurul din timerosal sau aldehida formică, provoacă în timp (prin cumul tot de la vaccinuri antigripale sau alte vaccinuri) boli grave, neurologice, în special la copii şi vârstnici;
– Cocktail-ul de virusuri şi substanţe din vaccin ne scad imunitatea şi ne predispun spre alte boli, deseori mai grave;
– Există suficiente tratamente naturale, lăsate de Dumnezeu, care pot preveni gripa prin imunizarea noastră naturală, iar în caz de boală ele pot preveni complicaţiile şi susțin vindecarea.

Citiţi şi:

Statisticile guvernului SUA: Vaccinul antigripal este cel mai periculos vaccin din America

Descoperire BOMBĂ: Vaccinul antigripal, dovedit științific că slăbește sistemul imunitar în următorii ani… Cercetătorii sunt uimiți



 

yogaesoteric
15 septembrie 2019