Starea de fraternitate spirituală în lumina legii oculte a rezonanţei

de profesor yoga Gregorian Bivolaru

Definirea termenului fraternitate

Fraternitatea este o legătură de solidaritate, de prietenie şi de simpatie – care implică întotdeauna o componentă subtil-energetică, benefică, tainică şi specifică – ce apare în mod spontan şi se amplifică între fiinţele umane care sunt membri ai unui grup sau ai unei comunităţi spirituale – cum ar fi spre exemplu cei care practică Yoga.

Starea veritabilă de fraternitate face întotdeauna să apară şi să se menţină o pregnantă şi inefabilă legătură afectivă, care le uneşte pe fiinţele umane ce simt atunci că sunt nu numai părţi componente ale unui anumit grup armonios, ci şi membri ai uneia şi aceleiaşi familii spirituale.

Aforisme şi cugetări referitoare la starea de fraternitate spirituală

1) Fiecare fiinţă umană care manifestă mai mereu, plenar, intens şi profund starea de fraternitate spirituală, le apare celorlalte fiinţe umane, care fac parte din aceeaşi comunitate spirituală, ca un tainic izvor paradiziac din care ţâşnesc, în valuri, fermecătoarele virtuţi ce caracterizează starea de fraternitate spirituală: prietenia, simpatia, iubirea, altruismul, bunăvoinţa, compasiunea şi solidaritatea.

2) Atunci când este unită cu oceanul, o picătură de apă rămâne fuzionată cu acesta. Ea dispare însă atunci când este singură şi expusă unui soare arzător.

3) Omul este o fiinţă care adeseori aspiră să beneficieze de pe urma stării de fraternitate spirituală. Tocmai de aceea, el nu trebuie să uite niciodată că poate să îi ajute enorm pe ceilalţi prin puterea „contaminantă” a exemplului său personal.

4) În fiecare fiinţă umană, starea de fraternitate spirituală există în stare latentă şi ea poate fi trezită cu uşurinţă printr-un efort constant şi adecvat. Atunci când în fiinţa noastră se trezeşte şi se amplifică starea de fraternitate spirituală, beneficiem totodată, fără încetare, de toate avantajele pe care ea ni le oferă şi, în acelaşi timp, devenim un exemplu „contaminant” pentru toţi ceilalţi, care fac parte din aceeaşi comunitate spirituală.

5) A fraterniza intens şi profund cu fiinţele umane care fac parte dintr-un grup spiritual, înseamnă totodată să-ţi „amesteci” într-un mod armonios energiile subtile benefice, care există în aura fiinţei tale, cu energiile subtile benefice, care există în aurele celorlalţi, făcând în felul acesta un salt, care-ţi permite să întri spontan în stare de rezonanţă cu felurite energii subtile benefice, care există în Macrocosmos.

6) Trăirea amplă şi profundă a unei stări de fraternitate spirituală este semnul subtil şi misterios că în universul nostru lăuntric s-a trezit totodată o stare de recunoştinţă.

7) Pentru a-i recunoaşte cu adevărat pe ceilalţi care fac parte dintr-un grup spiritual, trebuie să ajungi mai întâi să ajungi să te recunoşti într-un mod lucid şi detaşat pe tine însuţi. Pentru a fraterniza intens şi profund cu semenii tăi care există în acel grup spiritual, trebuie să fii capabil să te iubeşti pe tine însuţi. Când ajungi să te iubeşti pe tine însuţi aşa cum trebuie, devine cu uşurinţă posibil să-i iubeşti pe ceilalţi care fac parte dintr-un grup spiritual.

8) Una dintre cele mai cumplite „pedepse” pe care le poţi trăi este aceea de a te simţi singur şi inutil. Una dintre cele mai minunate „recompense” pe care tu însuţi ţi-o poţi dărui este aceea de a fraterniza cu cei care fac parte dintr-un grup spiritual.

9) A urmări să trăieşti mai mereu o stare fraternă, amplă şi profundă, atunci când te afli într-un grup spiritual înseamnă să te angajezi deja pe calea unei fericiri intense şi nebănuite.

10) Trăirea intensă şi profundă a unei stări de fraternitate spirituală implică să simţim în acelaşi timp o stare inefabilă de bunătate, care se combină cu o copleşitoare iubire nesfârşită şi simpatie constantă.

11) Pentru mulţi oameni viaţa trece mult prea repede, mai ales datorită egoismului şi absenţei iubirii. Trăirea amplă şi profundă a unei stări de fraternitate spirituală ne permite să descoperim uşor şi repede adevărata dimensiune sublimă şi misterioasă a existenţei umane. Şi în această direcţie un gram de practică valorează cât tone de teorie.

12) Fraternitatea spirituală este totodată o anumită formă de fidelitate. Nu este deloc întâmplător că despre acela sau aceea care trădează starea de fraternitate spirituală se spune că este un fals frate sau o falsă soră.

13) Intoleranţa este ceea care ne izolează de fiecare dată în mod definitiv de adevărata stare de fraternitate spirituală.

14) Atunci când trăim intens şi profund starea de fraternitate spirituală, a avea anumite păreri nu înseamnă să le impunem cu îndârjire, într-un mod egotic, ci să le propunem cu blândeţe şi bunăvoinţă.

15) Adevărata transformare spirituală integrează de fiecare dată o formă empatică şi elevată de comunicare, care se realizează de la o inimă sensibilă la alte inimi. Starea de fraternitate spirituală facilitează acest gen de comunicare aleasă.

16) A reuşi cu adevărat să fim într-o stare profundă de pace cu noi înşine ne permite de fiecare dată să fraternizăm mult mai bine cu aceia care fac parte dintr-un grup spiritual.

17) Căile fraternităţii spirituale sunt constituite şi din paşii misterioşi care ne conduc la nişte minunate întâlniri cu ceilalţi, care ne umplu fiinţa de bucurie.

18) Fraternitatea spirituală ne deschide de fiecare dată privirii noastre interioare diferite orizonturi tainice, care anterior ne erau ascunse, numai datorită viziunii noastre parţiale şi limitate.

19) Starea de fraternitate spirituală ne învaţă să descoperim complementaritatea fascinantă a diferenţelor pe care le descoperim la ceilalţi.

20) Starea de fraternitate spirituală se sprijină de fiecare dată pe trei stâlpi de bază: simpatia, iubirea şi prietenia.

21) Trăirea amplă şi profundă a stării de fraternitate spirituală ne învaţă că în realitate starea de singurătate nu există.

22) A-i face pe ceilalţi să devină mai fraterni, printr-o atitudine a noastră care este prietenoasă şi binevoitoare, înseamnă totodată să devenim şi noi mai deschişi şi mai accesibili faţă de noi înşine.

23) A face să crească starea de fraternitate spirituală înseamnă să acumulezi nişte misterioase bogăţii în ceruri. Aceste bogăţii nebănuite sunt acelea ale sentimentelor minunate care sunt împărtăşite şi acelea ale generozităţii.

24) Starea intensă şi profundă de fraternitate spirituală pe care o declanşează într-un grup de fiinţe umane fericirea, plăcerea, bucuria, iubirea, veselia, stările benefice de transă, meditaţiile yoghine profunde sau exemplificările paranormale, spirituale, reprezintă calea cea mai rapidă pentru a descoperi frumos şi fără efort misterele stării de fraternitate.

Prezentăm în cele ce urmează unele aforisme şi cugetări referitoare la condiţiile care favorizează apariţia şi amplificarea stării de fraternitate

Solidaritatea

1) Stomacul şi toate membrele trupului nostru sunt întotdeauna în mod spontan solidare atunci când suntem sănătoşi. Această analogie este profund semnificativă pentru aceia care sunt capabili să o înţeleagă aşa cum trebuie.
2) Este de la sine înţeles că trebuie să vâslim cu toţii la unison, mai ales când ne aflăm în aceeaşi barcă. Procedând în felul acesta, barca avansează într-o anumită direcţie.
3) Ceea ce nu-i este util unui stup (roi) de albine, nu-i este necesar nici albinei. Ceea ce nu-i este necesar albinei, nu-i este necesar nici stupului (roiului).
4) De fiecare dată când plouă la vecinul nostru iar noi ne aflăm afară, vom avea după aceea şi noi picioarele umezite.
5) Este important să facem cu toţii, pentru fiecare dintre ceilaţi, tot binele care ne stă în putinţă şi, de asemenea, este important ca fiecare dintre noi să facă pentru toţi ceilalţi orice bine care îi stă în putinţă. Ştiind aceasta, este foarte bine să acţionăm toţi, cu ajutorul lui Dumnezeu, pentru fiecare dintre ceilalţi, iar atunci când este necesar şi fiecare dintre ceilalţi este foarte bine să acţioneze cu ajutorul lui Dumnezeu pentru toţi.
6) Toţi pentru unul, unul pentru toţi. Este foarte bine ca strugurii să se „roage” pentru sănătatea butucului de viţă pe care ei se află împreună.
7) Într-o pădure, un arbore poate să se sprijine pe ceilalţi arbori şi, tocmai de aceea, în cadrul unui grup spiritual, un om poate să se sprijine şi chiar să fie la nevoie ajutat de ceilalţi oameni.

Solidaritatea satanică a celor răi

1) Cei răi manifestă cel mai adesea o stranie şi constantă solidaritate, care ar putea să servească drept exemplu demn de urmat (dar în bine) celor buni.
2) Ar trebui să fie profund semnificativ pentru noi faptul că aproape niciodată câinii nu se mănâncă într ei şi, de asemenea, nici un corb la corb nu îşi scoate ochii.

Unirea

1)  Prin unire, atunci când toate fiinţele umane dintr-un grup spiritual acţionează la unison, se manifestă şi totodată se afirmă, în felul acesta, puterea tainică a acelor fiinţe umane, care atunci când acţionează singure au o putere redusă şi tocmai de aceea eficienţa lor este mult diminuată.
2)  Iată un exemplu semnificativ: atunci când sunt reuniţi aşa cum trebuie, cărbunii ard împreună şi fac să apară în felul acesta un foc puternic. Fiind însă separaţi, cărbunii se sting.
3)  Tot ceea ce vor bun, cu fermitate şi cu putere cei mulţi (oamenii), care acţionează cu toţii la unison, mai ales atunci când ei sunt uniţi, are după aceea şanse imense să se împlinească.
4)   Patru câini îl ucid pe leu, atunci când ei îl atacă în acelaşi timp. În unirea lor se află puterea de a-l înfrânge.
5)   Starea tainică de unitate, care astăzi pare a fi inutilă pentru unii, se va dovedi până la urmă foarte necesară, atunci când i se va descoperi puterea.
6)   Puterea benefică a unui om singur poate fi insuficentă, dar atunci când aceasta se uneşte cu puterea benefică a celorlalţi oameni, ea devine cu siguranţă imensă. Tocmai de aceea, se spune că unde sunt mulţi care acţionează la unison, puterea creşte. Într-o asemenea situaţie nu apare o simplă însumare a puterilor fiecăruia, ci o misterioasă înmulţire a tuturor puterilor, care se unesc ca prin minune, devenind în felul acesta colosale, mai ales atunci când se acţionează la unison.
7)   Pentru ca un grup de oameni buni să devină cu uşurinţă extraordinar de puternic în bine este întotdeauna necesar ca toţi să-l ajute pe fiecare dintre ei şi fiecare dintre ei să-i ajute, atunci când este nevoie, pe toţi ceilalţi.
8)   Furnicile unite, care acţionează împreună, pot să-l învingă până la urmă pe leu.
9)   Datorită faptului că are toate degetele unite, pumnul este mai puternic decât mâna noastră, cu toate că în realitate el este tot aceeaşi mână pe care o aveam şi înainte de a strânge pumnul.
10) Mai mulţi oameni care, fiind uniţi, acţionează cu toţii într-un mod benefic, la unison, devin în felul acesta o forţă invincibilă, ce poate să-i înfrângă cu uşurinţă pe cei răi.
11) Cu toate că uneori câinii se bat între ei, atunci când îi atacă lupul, ei se unesc şi îl înfruntă.
12) Starea tainică de unanimitate, care apare în cadrul unui grup spiritual, atunci când cei care îl alcătuiesc acţionează într-un mod benefic la unison, este cea mai bună apărare împotriva celor răi, care vor să distrugă un asemenea grup.
13) Unele miracole sunt întotdeauna realizate de un grup unit şi fratern de fiinţe umane care acţionează de fiecare dată într-un mod benefic, la unison.
14) Atunci când un grup suficient de mare de fiinţe umane acţionează împreună la unison, de îndată ce este necesar, fiind strâns unite, şansele lor de reuşită devin în felul  acesta uriaşe.
15) De fiecare dată când animalele dintr-o turmă se unesc pline de curaj, pentru a se apăra, în felul lor, de atacul unui leu, acesta se va culca flămând.

Reciprocitatea

1) Fiţi siguri că întotdeauna, cu aceeaşi măsură cu care veţi măsura celorlalţi, exact cu aceeaşi măsură, şi nu cu alta, Dumnezeu vă va măsura de fiecare dată vouă şi, până la urmă, numai în felul acesta El vă va răsplăti. Dacă veţi face mult bine, până la urmă la fel de mult bine veţi primi. Dacă veţi face mult rău, la fel de mult rău veţi primi. Nimeni nu va scăpa de consecinţele bune sau rele ale faptelor sale. Numai aceia sau acelea care au oferit cu anticipaţie fructele acţiunilor lor lui Dumnezeu Tatăl sau uneia dintre cele zece Mari Puteri Cosmice (de exempliu Kali, Tara, Tripura Sundari etc.) ori lui Shiva vor scăpa în felul acesta pentru totdeauna de toate consecinţele faptelor lor.
2) Aşteaptă-te să primeşti întotdeauna, la momentul potrivit, de la ceilalţi oameni, exact ceea ce tu însuţi le-ai făcut, atât în trecut, cât şi în prezent. Dacă le-ai făcut bine, atunci poţi să fii sigur că şi ei îţi vor face ţie binele pe care îl meriţi.
3) Cu acela care este pur şi bun, manifestă-te pur şi bun, cu acela care este iubitor şi blând, manifestă-te iubitor şi blând, iar cu acela care este viclean, manifestă-te întotdeauna cu prudenţă.
4) Cine este mai mereu rău, de răutate va avea parte.
5) Aceluia care este aproape fără încetare rău şi perfid, îi va veni până la urmă de hac unul care va fi şi mai rău şi mai perfid decât el.
6) Acela care face mai mereu fapte bune, la fapte bune trebuie să se aştepte.
7) Analogic vorbind, se poate spune că exact aşa cum tu ai să baţi toba, tot aşa altcineva o să fie inspirat să îţi cânte la flaut, reacţionând în felul acesta în mod spontan la acţiunea ta respectivă.
8) Tot ceea ce le vei da de fiecare dată celorlalţi, exact aceleaşi manifestări îţi vor veni până la urmă şi ţie, la momentul potrivit, de la ceilalţi.

Altruismul

1) Aprinde de fiecare dată, plin de iubire şi bunăvoinţă de la candela ta, candela unui alt om, care are nevoie de divina lumină. Oricât de multe candele ai să aprinzi în fiecare zi, lumina cea tainică a candelei tale nu se va micşora în veci.
2) Plantează aici şi acum – în prezent – , cât mai mulţi «pomi» cu fructe minunate pentru oamenii care vor veni în viitor. Ţine minte că aşa cum alţi oameni au plantat «pomii» fructiferi din care tu te hrăneşti în prezent, tot aşa şi tu trebuie să plantezi la rândul tău «pomii» fructiferi minunaţi, din care ceilalţi vor mânca în viitor.

Întrajutorarea

1) O mână o spală cu uşurinţă pe cealaltă. Un om îl ajută cu uşurinţă pe alt om.
2) Atunci când îi ajutăm pe ceilalţi oameni să înfrunte cu bine greutăţile şi încercările vieţii, creăm totodată condiţii ca şi noi să fim ajutaţi de ceilalţi oameni, atunci când ne vom afla vreodată la necaz.
3) Orice bine pe care îl facem vreodată celorlalţi ne va fi până la urmă răsplătit, la momentul potrivit, tot cu bine.
4) Atunci când oamenii se ajută mutual între ei, aproape toate suferinţele cu care ei se confruntă, din cauza nenorocirilor şi a nefericirilor de tot felul, devin ca prin farmec mai uşoare şi pot fi depăşite.
5) Chiar dacă un munte nu are nevoie de ajutorul unui alt munte, un om are adeseori nevoie de ajutorul unui alt om. Dacă el oferă astăzi ajutorul său dezinteresat oamenilor care au o mare nevoie, poate să fie sigur că şi el va fi ajutat de ceilalţi oameni, dacă vreodată, în viitor, se va afla la necaz. Tot binele pe care îl face astăzi i se va întoarce până la urmă tot ca bine, în viitor.
6) Un exemplu semnificativ de întrajutorare: focul sau căldura în general îi sunt indispensabile unei băi cu aburi.
7) Întrajutorarea este, fără încetare, o lege tainică a naturii. Tocmai de aceea şi noi, oamenii, trebuie să urmăm acest exemplu. Procedând de fiecare dată în felul acesta, trebuie să fim cu anticipaţie siguri, că întotdeauna, fără excepţie, cel care ajută va fi la rândul său ajutat la momentul potrivit. De fiecare dată când îi ajutăm pe ceilalţi într-un mod dezinteresat, totodată, chiar atunci, ne ajutăm simultan şi pe noi înşine exact aşa cum îi ajutăm pe ceilalţi (de exemplu, când oferim iubire, atunci totodată şi nouă ne dăruim simultan iubire).
8) Un alt exemplu semnificativ: uneori căruţa trebuie să transporte bacul; alteori bacul transportă căruţa.

Simpatia

1) Simpatia ne face să avem stări plăcute, care sunt aproape fulgerătoare.
2) Pentru că simpatia este o tainică stare de rezonanţă, ea ne ajută să-i înţelegem cu o uluitoare uşurinţă atât pe ceilalţi, cât şi realitatea înconjurătoare – datorită faptului că resimţim pentru acestea o stare spontană de simpatie.
3) Simpatia este o tainică şi instantanee «căsătorie» a minţilor, care se manifestă atunci când între două fiinţe umane apare o stare spontană de atracţie, afinitate şi înţelegere reciprocă.
4) Adesea raţiunea noastră îşi pierde drepturile asupra simpatiile noastre, pe care noi, de cele mai multe ori, le simţim într-un mod inefabil.
5) O mare simpatie pe care o simţim în mod spontan pentru ceilalţi provine cel mai adesea dintr-o extraordinară «stare de aderenţă» la noi înşine.
6) A simpatiza cu o altă fiinţă umană înseamnă că deja am început să o iubim într-un anume fel, chiar dacă deocamdată nu ne dăm seama de aceasta.

Prietenia

1) Prietenia este o complexă şi tainică egalitate armonioasă.
2) A avea prieteni sau prietene înseamnă să fii foarte bogat lăuntric, dintr-un anumit punct de vedere.
3) Cu cât este mai vechi un prieten, cu atât el este mai bun.
4) Singura modalitate de a avea un prieten extraordinar de bun este aceea să fii tu însuţi un astfel de prieten care este extraordinar de bun.
5) Un adevărat prieten este cea mai fidelă oglindă în care ne reflectăm.
6) Prietenia este, am putea spune, o tainică şi inefabilă «căsătorie» care se realizează în sfera cea misterioasă a sufletului.
7) Prietenii şi prietenele ni-i alegem întotdeauna noi înşine, în funcţie de anumite afinităţi elective.

Iubirea

1) Atunci când în universul nostru lăuntric iubirea există cu adevărat, ea nu se poate ascunde.
2) Iubirea este tot ceea ce poate fi mai plăcut, mai extraordinar şi mai enigmatic; prin intermediul energiei sale misterioase, ea Îl dezvăluie cu uşurinţă oamenilor pe Dumnezeu Tatăl. Aceasta este cu putinţă pentru că energia misterioasă a iubirii provine întotdeauna de la Dumnezeu şi, tocmai de aceea, se spune cu Dumnezeu este iubire.
3) Iubirea este întotdeauna cu mult mai puternică decât moartea.
4) Iubirea este un enigmatic amestec de «miere» şi de tainic paradis.
5) Iubirea ne dezvăluie o uluitoare şi inefabilă stare de măreţie enigmatică, ce ni-L face totodată cunoscut pe Dumnezeu.
6) Iubirea ne revelează într-un mod tainic sacrul care se află ascuns în profan şi tot ea ne dezvăluie unele dintre legile divine, misterioase, ale lui Dumnezeu.
7) Totul devine sublim, divin şi înălţător atunci când în universul nostru lăuntric există şi se manifestă o mare iubire.
8) Atunci când în fiinţa noastră există iubire, toate mijloacele de care ne folosim devin, din cauza ei, bune şi divine.
9) Iubirea se «plăteşte» întotdeauna numai şi numai cu iubire. Tocmai de aceea, reciprocitatea, în cazul iubirii dintre două sau mai multe fiinţe umane, este esenţială.
10) Cei care iubesc îşi pierd spontan ruşinea, inhibiţiile şi complexele de inferioritate şi se transformă ca prin farmec.
11) Iubirea fără măsură este una dintre căile cele tainice şi divine care conduc către înţelepciune.
12) Iubirea nesfârşită este «stofa» cea enigmatică a Naturii, care, în anumite condiţii, face să se producă multe miracole.
13) Iubirea nesfârşită ne exaltă într-un mod binefăcător imaginaţia şi, datorită proceselor tainice de rezonanţă pe care le declanşează în universul nostru lăuntric, ne umple fiinţa cu un tainic extaz.
14) Iubirea nesfârşită face să se trezească în microcosmosul fiinţei noastre intuiţia, fericirea şi inteligenţa.
15) Iubirea pură şi nesfârşită face să se producă în mod gradat trezirea sufletului şi totodată face să apară o dumnezeiască exaltare a acestuia (a sufletului).
16) Iubirea nesfârşită este un acelaşi inefabil extaz divin, care este trăit plenar şi simultan atunci în doi sau în mai mulţi.
17) Adevărata iubire, care este trăită fără măsură, face să dispară orice ruşine şi orice inhibiţie.
18) Atunci când iubirea este trăită fără măsură şi astfel ea te cuprinde, făcându-te să te simţi profund şi total copleşit, datorită fericirii enigmatice imense pe care ţi-o provoacă, nu trebuie niciodată să i te împotriveşti, pentru că în realitate ea este mesagerul cel secret al lui Dumnezeu.
19) Iubirea nesfârşită învinge uşor şi repede aproape toate relele cu care se confruntă fiinţa umană.
20) Iubirea trăită fără măsură îi face pe oameni să devină înţelepţi, îndumnezeiţi, buni, frumoşi, puri, armonioşi şi fericiţi.
21) Iubirea este una singură, dar, cu toate astea, ea are sute de milioane de ipostaze misterioase. Aceasta face ca niciodată două fiinţe umane să nu iubească la fel, pentru că de fapt, fiecare fiinţă umană este unică, tocmai datorită unui număr imens de combinaţii specifice şi preponderenţe caracteristice care există în microcosmosul ei lăuntric.

 yogaesoteric

 

 

Also available in: Français