Steagul Uniunii Europene şi stelele Madonei

de Mihaela Gheorghiu

Cercul de douăsprezece stele aurii pe fond albastru este astăzi simbolul cel mai răspândit al Uniunii Europene. El apare nu doar pe steagul UE, ci şi pe moneda europeană, pe tăbliţele de înmatriculare ale maşinilor, pe toate actele emise în statele membre, etc. Într-un interviu acordat revistei franceze Lourdes, în iulie 2004, pictorul Arsene Heitz dezvăluie cum a creat ceea ce el numeşte „brand-ul european”, inspirându-se din versete ale Apocalipsei şi din icoane catolice, care o  înfăţişează pe Madonă.

Aureola din icoanele Madonei catolice stă la baza simbolului Uniunii Europene

Pe site-ul oficial al Consiliului Europei simbolismul steagului este explicat astfel: „cele douăsprezece stele aurii pe un fond albastru simbolizează popoarele Europei, iar cercul reprezintă uniunea lor. Numărul stelelor nu se va schimba niciodată, ele vor rămâne mereu douăsprezece, ca simbol al idealului unităţii şi armoniei. Aceasta duce cu gândul la numărul lunilor anului şi la cele douăsprezece semne ale zodiacului.”

Steagul Uniunii Europene a fost adoptat oficial pe 8 decembrie 1955. Au fost câteva zeci de propuneri, dar dintre toate, cea care a câştigat a fost creaţia unui obscur funcţionar al Comisiei, angajat în serviciului de curierat şi care avea puţin talent la pictură, Arsene Heitz. Acesta avea însă atuul că era bun prieten cu directorul de atunci al Serviciului de Presă al Consiliului Europei, Paul M.G. Levy.

Această zi are şi o importantă semnificaţie în adorarea Madonei, practicată în special de Biserica Catolică. Chestiunea naşterii imaculate a Fecioarei Maria a fost îndelung dezbătută în cadrul bisericii creştine şi reprezintă şi astăzi un subiect asupra căruia ortodocşii şi catolicii nu sunt de acord. O bulă din 1854 dată de Papa Pius al IX-lea stabileşte ca dogmă a Bisericii Catolice faptul că naşterea Mariei a fost una imaculată. Din acel moment, ziua de 8 decembrie este sărbătorită de catolici drept „Imaculata concepţie a Mariei, salvatoarea noastră”.

În interviul acordat revistei catolice Lourdes, Heitz povesteşte că s-a inspirat din iconografia catolică în care Madona este înfăţişată deseori pe un fond albastru şi purtând deasupra capului o aureolă din 12 stele aurii (foto). Tot cu această ocazie el declară că a fost marcat şi de câteva versete din Apocalipsă, în care este vorba, în viziunea lui, tot de Fecioara Maria:  „În cer s-a arătat un semn mare: o femeie învăluită în soare, cu luna sub picioare şi cu o cunună de 12 stele pe cap.”(Apocalipsa 12:1-2)

Şi fostul secretar general al Consiliului Europei, Leon Marchal, îi susţine punctul de vedere: „este vorba despre „corona stellarum duodecim” (coroana din 12 stele) a femeii din Apocalipsă”. Oficialii Uniunii au fost nevoiţi astfel să admită că numărul stelelor de pe steagul european nu reprezintă popoarele Europei, aşa cum au pretins la început. 

Simbolismul celor 12 stele este foarte important în Biserica catolică

Deşi nu este membru UE, toate monedele euro emise de statul Vatican (foto), indiferent de valoarea lor, poartă pe una din feţe chipul Papei Ioan Paul al II, înconjurat de 12 stele.

Pe 2 septembrie 1958, arhiepiscopul Montini al oraşului Milano a sfinţit o statuie de 20 de metri a Madonei care a fost ridicată pe muntele Serenissima sub numele „Prea iubita noastră doamnă, guvernatoarea Europei”. În aceeaşi manieră Papa Pius al XII o numea pe Madonă „mama naţiunilor” în 1953 la o reuniune a ONU. „Am cerut să avem o internaţională europeană mariană. Ne rugăm şi cerem în linişte ca lumea occidentală să fie ceea ce a fost: Imperium Marianum (împărăţia sau imperiul Mariei)”, a  mai spus el cu aceeaşi ocazie. 

De altfel Mariana (un derivat al numelui Maria) a devenit după revoluţia din 1789 simbolul Republicii franceze (patria-mamă) şi al devizei masonice lansate atunci „Libertate. Egalitate. Fraternitate.” Bustul ei este prezent în instituţiile statului francez, cum ar fi primăriile, dar şi în şcoli. În unele reprezentări Mariana franceză apare purtând pe cap o bonetă frigiană, o coroană sau o stea cu cinci colţuri. 

Uniunea Europeană, reînvierea Imperiului

Una dintre grupările care a contribuit la crearea Uniunii Europene este Mişcarea pan-europeană, înfiinţată în 1923 de Richard Nikolaus, conte de Coudenhove-Kalergi. Astăzi aceasta este condusă de Otto von Habsburg (descendent al familiei de Habsbug, care a condus imperiul Austro-Ungar). Mişcarea pan-europeană avea încă de la început ca ideal construirea unei Europe conservatoare şi catolice. Simbolul acestei grupări (foto) era foarte asemănător cu steagul european de astăzi, dar conţinea în plus o cruce roşie cu braţe egale. 

În cartea „Ordinea socială de mâine” (The Social Order of Tomorrow), publicată în 1959, Otto Habsburg scria: „acum chiar avem un simbol european care aparţine în mod egal tuturor naţiunilor. Acesta este coroana Imperiului Roman, care încarnează tradiţia lui Carol cel Mare, conducătorul unui Occident unit. Această coroană reprezintă nu doar suveranitatea monarhului, ci şi legăturile dintre autoritate şi popor.  Este adevărat, cel care este încoronat este monarhul, dar acesta este un act sacru, prin care el apare ca fiind un reprezentant al poporului. De aceea ar trebui să stabilim de acum încolo în ce măsură şeful statului european, ca protector al legii şi justiţiei europene, nu ar trebui să devină şi un gardian al unui simbol, care, mai mult decât oricare altul, reprezintă suveranitatea comunităţii europene.”

Tronul Europei era deci destinat încă din 1959 să fie ocupat de un unic conducător, care să guverneze peste toate naţiunile. Crearea funcţiei de preşedinte al UE este astăzi unul din punctele importante ale Constituţiei europene, pe care tehnocraţii masoni din fruntea Uniunii se străduiesc să o impună popoarelor Europei cu orice preţ.

Alături de Madonă, Carol cel Mare este o figură centrală în Uniunea Europeană de astăzi. Carol cel Mare a fost uns în anul 800 de Papa Leon al III-lea, ca împărat al Occidentului. Imperiul carolingian urmărea să reînvie Imperiul Roman şi cuprindea teritoriile de azi ale Franţei, Germaniei, Elveţiei, Austriei, Belgiei, Olandei, Poloniei, Cehiei, Slovaciei, Sloveniei şi Croaţiei, precum şi părţile de nord ale Spaniei şi Italiei.

Semnificativ este şi faptul că în luna iunie 2000, fostul preşedinte al SUA, Bill Clinton, a primit premiul Carol cel Mare pentru eforturile depuse în direcţia promovării unităţii europene. Acest eveniment a avut loc în Germania, la catedrala din Achen, numită şi „Biserica Sfintei Maria din Aachen” sau „Catedrala imperială”, după faptul că acolo este îngropat Carol cel Mare, împăratul Occidentului. 

Citiţi şi: 

Transformarea Uniunii Europene într-un stat supranaţional, un pas crucial în instaurarea Noii Ordini Mondiale

Ce nu ştiaţi despre Uniunea Europeană

yogaesoteric
august 2008

Also available in: Français