Știința a demonstrat că liniștea este vitală pentru creierul nostru

 

Studiile au arătat că zgomotul excesiv din jurul nostru, nu doar scade calitatea vieţii şi funcţiile cognitive, dar şi reduce speranţa de viaţă.

Dacă sunteţi o persoană de vârstă medie, vă treziţi la sunetul un ceas deşteptător. Alarma vă trimite către baie unde vă pregătiţi repede pentru ziua de muncă. Dacă aveţi timpul necesar, mâncaţi ceva în fugă înainte de a sări în maşină şi daţi drumul la muzică în timp ce staţi în trafic în drum spre locul de muncă. Odată ajuns acolo este plin de oameni, clienţi, colegi, maşini, camioane, avioane, maşini de tuns iarba, construcţii, telefoane şi sarcini de rezolvat în următoarele 8 ore.

Aceste zgomote pe care majoritatea dintre noi le experimentează în exces ne aduc trupul într-o stare de stres diminuând calitatea vieţii şi reducând speranţa de viaţă. Zgomotul în exces nu este sănătos pentru oameni. Liniştea, pe de altă parte, poate avea beneficii uriaşe.

Să explorăm mai întâi distrugerea cauzată de zgomot. Pentru început să remarcăm faptul că termenul englezesc pentru zgomot, „noise”, vine din latinescul noisea sau noxia, care înseamnă stare de rău, durere, distrugere sau rănire. Mai aveţi vreo îndoială că zgomotul nu este sănătos pentru noi?

Dincolo de această observaţie, există evidenţe ştiinţifice care susţin efectele nefaste ale zgomotului asupra sănătăţii noastre.

Studii

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a examinat şi cuantificat presiunea asupra sănătăţii pe baza unui studiu european care a implicat 340 milioane de oameni din vestul Europei. S-a descoperit că rezidenţii au pierdut cumulativ un milion de ani din vieţile lor din cauza zgomotului, în fiecare an. Aceasta înseamnă că unul din trei oameni pierde un an întreg din viaţă din cauza zgomotului excesiv.

Un studiu care a fost publicat în 2011 în revista Psihologia Ştiinţifică a examinat efectele pe care aeroportul din Munchen le are asupra sănătăţii şi cogniţiei copiilor. Profesorul Gary W. Evans de la Universitatea Cornell a remarcat că juniorii expuşi la zgomot au dezvoltat un mecanism de apărare prin care să ignore zgomotul. Însă aceşti copii ignoră nu doar zgomotul dăunător dar şi stimulii obişnuiţi care sunt importanţi pentru atenţie cum ar fi vorbitul. Vă miraţi de ce oamenii au probleme în a fi atenţi în zilele noastre? Poate pentru că sunt expuşi la prea mult zgomot şi la prea multe sunete.

„Acest studiu este printre cele mai edificatoare, probabil dovada cea mai definitorie că zgomotul – chiar la niveluri la care nu produce daune auzului – cauzează stres şi este periculos pentru oameni”, a declarat profesorul Gary Evans.

Cu toţii am remarcat diferenţa între a locui în oraşe mari şi a trăi într-un loc izolat, liniştit, înconjurat de natură. Mediul de viaţă dintr-un oraş mare pare să fie nesănătos, nu este vorba doar de calitatea aerului dar şi de energia, agitaţia şi zgomotul de acolo. Aceste studii ilustrează clar că nu este natural şi sănătos pentru oameni să trăiască şi să muncească într-un mediu zgomotos în fiecare zi.

Zgomotul are legătură cu tensiunea arterială ridicată, bolile de inimă, ţiuitul în urechi şi lipsa somnului. Trăind în medii cu zgomot permanent provoacă un nivel ridicat de hormoni dăunători.

Beneficiile liniştii

Gândiţi-vă la momentele în care aţi simţit nevoia să vă retrageţi la o cabană sau într-un loc liniştit. Aţi remarcat liniştea? Nu doar atât, dar v-aţi simţit mult mai bine după 3-4 ore petrecute acolo?

Nu este vorba doar despre aerul curat sau de pauza de la lucru, ci şi de linişte şi lipsa distragerii. Acest aspect poate fi observat şi dacă daţi o petrecere la cabană cu muzica tare. Nu este ceva relaxant, ci doar o altă distragere. Când evaluaţi cele două experienţe contrastante, beneficiile liniştii devin mult mai clare.

Un studiu interesant a evidenţiat efectele zgomotului, muzicii şi liniştii asupra creierului. Studiul a fost publicat în jurnalul Heart şi arată că două minute de pauză luată în timp ce asculţi muzică liniştită de studiu au fost de departe mult mai relaxante pentru creier decât muzica relaxantă în sine.

Cu cât perioada de linişte a fost mai îndelungă, cu atât a fost mai benefică pentru participanţii la studiu. Autorul cercetării, L. Bernardi, a descoperit că acele pauze de linişte au fost cele mai importante aspecte ale studiului. Liniştea este evidenţiată prin contrast.

Ce puteţi face

Aşadar, ce puteţi face dacă sunteţi expuşi la prea mult zgomot şi căutaţi să evitaţi aceasta sau pur şi simplu vreţi o pauză? În primul rând, vestea bună este că creierul se recuperează în timp. Conform teoriei restaurării atenţiei, resursele cognitive finite ale creierului pot începe să se refacă dacă eşti într-un mediu cu nivel scăzut de impuls senzorial. În linişte, creierul lasă jos garda senzorială şi recuperează ceea ce s-a pierdut prin excesul de zgomot.

Practic, este necesar să faceţi un mic efort să petreceţi mai mult timp în linişte. Asta însemnând fără muzică, filme, prieteni, conversaţii, telefon etc., fie şi doar pentru 30 de minute sau o oră pe zi.

Această linişte nu doar că va permite creierului să îşi refacă funcţiile cognitive, precum creativitatea, dar îţi dă posibilitatea să te deconectezi, să te linişteşti şi să te conectezi cu sinele tău.

Citiţi şi:

Mauna – un izvor de linişte şi energie 
Cât de importantă este relaţia noastră cu liniştea?

 

yogaesoteric
24 septembrie 2019

Also available in: Français

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More