Ştiința confirmă: şi copacii se odihnesc noaptea

 

Cu ajutorul rădăcinilor lor lungi şi ramificate, copacii pătrund adânc în inima pământului-mamă, de unde îşi procură apă, hrană şi nutrienţii necesari. Înalţi, scăldaţi în razele soarelui, copacii întruchipează putere, frumuseţe şi sunt un simbol al inteligenţei naturii.

În timp ce oamenii se bucură de umbra pe care ei o oferă cu generozitate, copacii ascultă şi privesc. … Prea ocupaţi cu propriile lor vieţi, deşi le caută răcoarea, oamenii uită cât de importanţi sunt copacii şi ce viaţă dinamică au aceste creaţii ale naturii.

Copacii ne furnizează oxigen, adăpost, tovărăşie, remedii medicinale şi linişte. Copacii şi oamenii trăiesc în simbioză, făcând schimb de oxigen şi dioxid de carbon pentru menţinerea unui echilibru pe Pământ. De la unele specii de arbori sunt folosite în scop medicinal scoarţa, frunzele, nucile, fructele şi rădăcinile.

Similitudinile dintre oameni şi plante sunt frapante când vine vorba de nevoile de bază ale vieţii: soare, apă, aer şi nutrienţi. În mod surprinzător, oamenii de ştiinţă încep să descopere că lista poate continua: atât copacii cât şi oamenii… dorm.

Copacii chiar dorm?

Cu ajutorul imagisticii cu fascicul laser, Andras Zlinszky de la Centrul pentru Cercetări Ecologice din Tihany, Ungaria, a putut înregistra cum copacii îşi lasă crengile în jos ca şi cum ar dormi noaptea. La lăsarea nopţii, mestecenii în special au fost fotografiaţi aplecându-şi treptat vârful crengilor cu până la 10 centimetri mai jos.

„A fost un efect foarte clar, vizibil la nivelul întregului copac”, spune Zlinszky. „Nimeni nu a mai observat acest efect la nivelul întregului copac până acum şi am fost surprins să descopăr dimensiunea acestor schimbări.”

În perioada dintre răsăritul şi apusul soarelui, Zlinszky şi colegii săi au folosit fasciculul laser pentru a scana mesteceni din Austria şi Finlanda. Tehnologia cu laser a arătat mişcările precise ale fiecărui copac pe timpul nopţii, furnizând imagini tridimensionale şi rezoluţii la centimetru. Cercetătorii au evitat nopţile cu vânt şi au măsurat copacii la echinocţiul solar în ambele țări pentru a verifica acurateţea măsurătorilor.

În total, mesteacănul din Finlanda a fost scanat de 11 ori, o dată pe oră pe timpul nopţii. Mesteacănul din Austria a fost înregistrat de 77 ori, la fiecare zece minute, pe timp de noapte. Mestecenii au părut să intre într-o stare de relaxare odată cu venirea nopţii. Iar dimineaţa, când soarele a răsărit, copacii și-au îndreptat iar crengile şi frunzele s-au comportat ca şi cum s-ar trezi.

Fenomenul este uşor de observat la floarea-soarelui, care se închide şi îşi lăsă „capul” jos noaptea şi se ridică şi se îndreaptă către soare pe timpul zilei.

„Până acum au putut fi efectuate studii numai pe plante mici, însă de această dată a fost posibil să le facem afară, pe copaci adulţi”, a explicat Eetu Puttonen de la Institutul de Cercetări Geospaţiale din Finlanda. „Este primul experiment de acest fel de până acum.”

Presiunea apei la nivel celular şi ritmul circadian explică obiceiul copacilor de a dormi

Ştiinţa arată că somnul copacilor are legătură cu presiunea apei din celulele acestora. Noaptea are loc un fenomen numit presiune hidrostatică sau turgescenţă, adică o scădere a presiunii apei în celule. Odată cu întreruperea fotosintezei la lăsarea întunericului, se activează turgescența. „Aceasta înseamnă că frunzele şi crengile nu mai sunt la fel de ferme şi se apleacă sub propria lor greutate”, explică Zlinszky.

În absenţa luminii soarelui, copacii nu mai folosesc apă şi dioxidul de carbon pentru a produce zahăr. Fără sursa de lumină care le atrage, frunzele iau o pauză şi se odihnesc, pentru a-şi conserva energia. Pe timpul zilei, frunzele copacilor sunt îndreptate cât mai sus, pentru a optimiza abilitatea de a absorbi lumina de la soare.

Zlinszky intenţionează să repete experimentul şi pe plopi şi castani. El spune că cercetătorii au decodat deja genomul acestor copaci şi au descoperit că aceştia sunt programaţi genetic să aibă un ritm circadian. Prin studierea acestor gene ale ritmului circadian, Zlinszky şi echipa sa ar putea explica de ce copacii dorm la fel ca oamenii. Motivul ar fi că arborii au un ceas biologic pe care îl resetează în fiecare zi.

Citiți și:

Copacii care se roagă

Din tainele arborilor multiseculari

Îmbrăţişarea afectuoasă, atentă şi eminamente empatică a arborilor 

yogaesoteric

15 noiembrie 2018

Also available in: Français