Reîncarnarea, „un adevăr ţinut sub cheie” chiar de biserică (IV)

Citiţi a treia parte a articolului

Mulţi oameni vor să se elibereze de tot ceea ce îi constrânge, dar ei înţeleg greşit problema: fac totul pentru a scăpa de obligaţiile lor, de datoriile lor, pentru a rupe toate legăturile şi, astfel, ei se cred liberi.

Ei bine, eliberarea nu se poate obţine în felul acesta. Adevărata eliberare începe prin plata tuturor datoriilor karma-ice. Până ce acestea nu sunt compensate, nu se poate şterge trecutul, nu se poate anula întregul bagaj karma-ic. Cea mai bună metodă pentru a te elibera este calea iubirii, şi cea mai proastă alegere pe care omul o poate face, care îl înlănţuie din ce în ce mai mult, este egoismul, avariţia, şmecheria. Prin generozitate, sacrificiu de sine, bunătate, prin toate gesturile făcute pentru a dărui, lucrăm întotdeauna pentru eliberare. Iubirea, generozitatea, bunătatea, compasiunea, iertarea – care în realitate sunt Atribute dumnezeieşti – îi înscriu pe cei care le manifestă din plin prin fiinţa lor pe calea eliberării.

Unele divergențe dintre oameni au le bază tot reîncarnarea. Unii dintre noi înţelegem mai bine sau mai repede unele concepte sau idei, pentru că am mai avut contact cu respectivele informaţii şi în alte vieţi anterioare. De aceea, nu este cazul să ne batem capul cu cei care ne contrazic din principiu, fără să aibă argumente solide, căci ei au un spirit mai puţin evoluat şi nu-i putem convinge.

În sprijinul reîncarnării vine şi constatarea că geniile, în general, nu au dat naştere unor copii cu o inteligență similară, ci chiar dimpotrivă, unii dintre urmaşii lor au fost reduşi mintal. Unde este în acest caz informaţia ereditară, transmisă genetic?

Prin reîncarnare se poate explica şi frica abisală pe care o resimt unele persoane faţă de anumite elemente ale naturii. Sunt persoane care sunt cuprinse de o frică paralizantă faţă de a merge cu barca, sau faţă de foc, de tunete şi fulgere, de înălţime, de a zbura cu avionul, frică de a rămâne singure într-o pădure etc. Fiecare dintre aceste persoane este foarte posibil ca într-o altă încarnare să fi trăit un eveniment tragic legat de respectivul element, să fi murit într-un naufragiu, într-un incendiu sau în bezna nopţii etc.

O altă dovadă a reîncarnării este furnizată de amintirile foarte vii ale unor oameni despre fapte, împrejurări, localităţi, persoane din alte vieţi… Această reamintire poate fi naturală sau provocată prin anumite metode adecvate. Aceste persoane povestesc cu lux de amănunte despre locul unde au trăit, cum au murit, cu cine au fost căsătoriţi, câţi copii au avut, cum îi chema, unde sunt acum dacă mai trăiesc etc., toate acestea fiind confirmate de cercetări ulterioare.

Majoritatea oamenilor însă nu-şi amintesc nimic de vieţile lor anterioare. Această uitare este o lege pe care Dumnezeu a pus-o în viaţa omului, pentru ca acesta, de exemplu, să nu trăiască cu trauma de a şti că în viaţa trecută şi-a omorât copilul din viaţa actuală, el fiind acum aici pentru a echilibra prin iubire ceea ce a dezechilibrat atunci.

Când urâţi pe cineva, stabiliţi o legătură cu acea persoană, într-un mod asemănător ca atunci când iubiţi. Dacă detestaţi pe cineva, vă legaţi de el prin lanţuri solide, veţi continua să vă întâlniţi şi să aveţi de a face timp de secole, până când veţi armoniza acea relaţie. Oamenii îşi imaginează că ura rupe toate legăturile. Dimpotrivă, ura este o forţă care vă leagă de persoana pe care o urâţi. Iubirea, de asemenea, creează o legătură cu fiinţa pe care o iubim. Dar această legătură este evident diferită – este una nocivă în cazul urii. Iubirea vă va aduce un anumit gen de evenimente şi ura altele, dar ambele legături sunt sigure şi foarte puternice. Iubirea conduce la lumină, iar ura la întuneric. De aceea alegeți neîntârziat, de fiecare dată, iubirea.

Viaţa noastră în lumea fizică este atent pregătiră în dimensiunile universului astral în care ne aflăm înainte de a coborî pe pământ. Entităţi celeste superioare veghează şi sunt însărcinate cu pregătirea evenimentelor şi conjuncturilor în care fiinţele se vor încarna. Toate necesităţile oamenilor sunt prevăzute, totul este pregătit pentru existenţa lor, deşi cei mai mulţi oameni îşi imaginează că evenimentele din viaţa lor se desfășoară aşa, din întâmplare. Există un fel de „memorie cosmică” care deţine toate informaţiile asupra trecutului tuturor fiinţelor umane, şi pe baza acestora se hotărăşte ca fiecare să se nască într-o anumită țară, într-un anumit an etc. Totul se produce exact la data fixată, conform predispoziţiilor fiecărei fiinţe umane. Omenii îşi imaginează că diferitele evenimente sunt rodul întâmplării, dar în realitate ele sunt consecinţe ale acţiunilor lor trecute, care se manifestă la momentul potrivit.

Dacă o anumită fiinţă este necesar să se încarneze într-o anumită epocă, se determină cu precizie, de către anumite entităţi celeste, poziţia planetelor, semnul zodiacal, ascendentul potrivit cu bagajul său karma-ic şi copilul se va naşte exact în acel moment. Tema sa astrală natală corespunde în mod precis cu ceea ce a făcut în alte încarnări, cu tendinţele sale profunde, precum şi cu lecţiile de viaţă pe care este necesar să le asimileze. Deşi poate să pară un determinism rigid, fiinţa umană este totodată înzestrată cu liber arbitru prin care poate alege complet liber cum anume să acţioneze, ceea ce o face să rupă lanţurile karma-ice. Fiinţa îşi poate ameliora sau chiar transforma radical destinul, viaţa, prin alegerile înţelepte, prin faptele bune, dumnezeiesc integrate pe care la face, evoluând astfel din punct de vedere spiritual într-un ritm rapid.

Iată de ce este bine atrageți armonia, să o asimilați, să fiți în armonie cu totul, cu planeta, cu universul, căci dacă nu sunteţi într-o perfectă armonie, va fi întotdeauna cineva sau ceva care vă va tulbura. Este deci necesar să facem toate eforturile de care este nevoie pentru a ne rezolva toate problemele şi neînţelegerile. După cum se spune: „Înainte ca soarele să se culce, împacă-te cu fratele tău”; înainte ca soarele să se culce înseamnă atât în fiecare seară cât şi înainte de sfârşitul acestei încarnări, pentru că după aceea va fi foarte greu de a mai repara ceva. Deci, în această viaţă găsiţi persoanele pe care le-aţi lezat, puneţi-vă de acord cu ele, împăcați-vă cu ele, iertaţi, cereţi-vă iertare şi trăiţi în pace. Fiecare gând, sentiment sau act nefast este întotdeauna dăunător; chiar dacă noi nu vedem nimic, energiile lor specifice nefaste se deplasează, găsesc destinatarul şi îl pot afecta dacă este vulnerabil la acele energii, dar cu siguranţă îl afectează în rău pe cel care le emite. Iar într-o zi, la momentul potrivit, va fi nevoie să plătiţi pentru răul făcut.

Înainte de a coborî pe Pământ avem posibilitatea de a ameliora unele aspecte cu consimţământul ierarhiilor cereşti. În momentul în care ne-am născut, sistemul osos, muscular, circulator, nervos, sănătatea, inteligența, toate sunt determinate de acumulările noastre din vieţile anterioare. Fiecare viaţă pe care o trăim pe acest pământ ne dă posibilitatea de a ne transforma mult în bine, prin acţiunile noastre benefice, prin gândurile noastre bune, prin rugăciune. Destinul ni-l facem singuri cu decenii şi veacuri înainte, în funcţie de ce am gândit şi făptuit anterior. „Astăzi” suntem ceea ce am fost „ieri”, adică în încarnările trecute, şi ceea ce facem în această viaţă, vom fi „mâine”, adică în viaţa viitoare. Este important să alegem în mod înţelept şi să facem eforturi adecvate, consecvente şi susţinute pentru a ne transforma lăuntric şi pentru a trezi în noi felurite virtuţi, care se vor manifesta ca înzestrări native în vieţile viitoare. Dacă continuăm iar şi iar ignorăm lecţiile spirituale pe care le avem de învăţat, viitoarea reîncarnare va fi într-un fel ratată.

Utilizaţi în mod cât mai constructiv toţi anii pe care vi-i rezervă viitorul, meditaţi, acţionaţi în sensul împlinirii idealurilor sublime la care aspiraţi, faceţi eforturi pentru a vă trezi minunate calități şi virtuţi. Astfel lansaţi deja proiecte care, în viitor, se vor materializa. În felul acesta veţi acumula comori în ceruri, cum spune marele model dumnezeiesc Iisus Christos, iar atunci când sufletul omului pleacă în Lumea de dincolo, dezbrăcând haina trupului material, binele pe care l-a făcut prin gândurile sale, prin faptele sale, va străluci într-o nouă formă, plină de splendoare. Când vine vremea să se reîntoarcă pe pământ pentru a-şi continua evoluţia, o astfel de fiinţă transformată va reveni cu frumuseţe, inteligență, sănătate, bunătate, pentru că gândurile şi aspiraţiile sale elevate au făcut să se materializeze o asemenea structură.

Când omul, care este înzestrat cu conştiinţă şi inteligenţă, începe să se preocupe de transformarea vieţii instinctuale, pentru a o controla, pentru a o purifica, adăugându-i o dimensiune spirituală, el dobândeşte gradat o forţă formidabilă, devenind capabil să-şi transforme destinul. Treptat, el va scăpa de constrângerile limitatoare ale destinului, încetând să mai fie sclav, slab, aservit acestei vieţi inferioare, unde totul este controlat de legea acţiunii şi reacţiunii. Viaţa dumnezeiască începe atunci când omul îşi dă seama că este cu mult mai mult decât trupul său şi devine conştient de Sinele său Suprem Nemuritor, care este o scânteie din Sinele Absolut şi Veşnic al lui Dumnezeu Tatăl. Trezit faţă de adevărata sa natură, omul devine capabil să înfăptuiască opere sublime luminoase, grandioase.

Practica spirituală atentă şi susţinută ne dă posibilitatea de a transcende rând pe rând toate limitările, ridicându-ne deasupra destinului şi în cele din urmă reuşind să rupem şirul reîncarnărilor succesive. Este necesar să învăţăm să gândim şi să acţionăm cu sufletul. Să urmărim ca voinţa noastră să devină perfect pură, în deplin acord cu Voinţa lui Dumnezeu, iar în felul acesta vom reuşi să facem să se manifeste în toate acţiunile noastre spiritul, şi nu egoul nostru limitat şi efemer.

Aşadar, în această viaţă avem posibilitatea de a ieşi pentru totdeauna din ciclul reîncarnărilor succesive sau cel puţin de a crea condiţii mai bune pentru următoarea reîncarnare, dar, dacă nu lucrăm acum, viaţa viitoare poate fi chiar mai rea.

Deci, când Biserica împiedică pe oameni să creadă în reîncarnare, ea le limitează posibilităţile de a-şi ameliora viitorul. Creştinii cred că după moarte vor merge să se aşeze în dreapta Tatălui pentru că au fost la slujbă în fiecare duminică sau că vor rămâne pentru eternitate în infern, să fiarbă într-un cazan. Ca şi cum ar fi atât de uşor să mergi să te aşezi la dreapta Tatălui!

Ideile pe care le-am expus în acest articol sunt totodată argumente care ne îndeamnă să facem cercetări suplimentare pentru a înţelege motivele existenţei noastre şi pentru a ne descoperi adevărata identitate. Sinele nostru esenţă este ceea ce ne conferă nemurirea, veşnicia existenţei. El coboară în lumea fizică, dând viaţă vremelnic materiei. La finalul vieţii pământeşti el se retrage în lumea astrală, păstrând informaţiile acumulate, sub forma karma-ei, pentru ca apoi să coboare din nou, animând o altă structură, pentru ca fiinţa să-şi continue evoluţia până ajunge să-şi reveleze adevărata natură.

Citiți și:
Legea karmei şi consecinţele angrenării liberului arbitru
Mijlocul Cerului este în legătură cu menirea şi destinul nostru

 

yogaesoteric
12 mai 2021

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More