Strania lume a economiei

 

Economia creşte, oriunde ne-am uita. Şi în Germania şi în alte părţi ale lumii. Desigur, toţi cred că această tendinţă va continua şi în 2018. Dar există şi riscuri care nu trebuie subestimate, avertizează Henrik Böhme, pe Deutsche Welle.

Să începem cu o chestie care ne face pe toţi să ne umplem de mirare. Nu este ceva ce poate fi văzut. Se află undeva afară în computerele acestei lumi. De aceea se numeşte Bitcoin. Bit vine de la performanţa computerelor, dar coin vine de la monedă şi asta nu se potriveşte deloc. Această nouă monedă este virtuală. Nu poate fi introdusă într-un portofel real, ci numai într-un „wallet digital” pe smartphone. Acest bitcoin şi alte criptomonede au făcut în anul ce s-a încheiat titluri de o şchioapă pe prima pagină a ziarelor, fiindcă au evoluat de la un record la altul cu o viteză uluitoare. Apoi s-au ieftinit la fel de repede cu câteva mii de dolari. Este un simptom pentru acest an economic nebunesc (2017).

La fel au evoluat şi bursele lumii. În Germania, indexul DAX, cel mai important barometru bursier, a crescut la valori nebănuite. Şi mai abrupt a fost urcuşul aşa-numitelor valori secundare, unde activează mai ales companiile mici şi mijlocii şi firmele denumite „campionii secreţi”. La New York, indicele Dow Jones a doborât 70 de recorduri în serie, ceea ce a provocat mesaje pe twitter pline de mândrie ale preşedintelui Donald Trump. Oriunde ne-am uita, economia duduie şi prognozele pe 2018 sunt cât se poate de optimiste.

Economiştii de la Deutsche Bank şi-au prezentat prognoza chiar înaintea Crăciunului. Ei estimează că economia globală va creşte în 2018 cu 3,8%. Alţi experţi le dau dreptate. Interesant este că, pentru prima dată în ultimul deceniu, mai bine zis, pentru prima dată de la criza financiară globală, economia creşte iarăşi sincronizat în toate regiunile lumii. În Europa, Germania este iarăşi locomotiva creşterii economice. Astfel că nimic nu pare să ameninţe prosperitatea lumii.

Dar multe rele se pot petrece

Să ne amintim de perioada dinaintea izbucnirii marii crize financiare. Economia Germaniei s-a însănătoşit la debutul noului mileniu printr-o terapie de şoc. Această asanare se va menţine pentru mulţi ani, indicau atunci augurii, dacă nu vor apărea cataclisme externe. Şi un astfel de cataclism nu s-a lăsat mult aşteptat. El a avut şi un nume: falimentul băncii Lehman Brothers. Restul este cunoscut. În 2009 lumea a intrat în recesiune. Pentru economie aceasta a însemnat un minus de cinci procente.

Categoric, un astfel de cataclism se poate oricând repeta. Chiar dacă băncile au devenit mai rezistente, graţie unor noi reglementări, riscuri există din belşug. Să începem cu Coreea de Nord. Nimeni nu ştie cum se va termina ciorovăiala verbală între „micul rachetman” şi „nebunul de la Casa Albă” (aşa s-au gratulat reciproc Kim Jong Un şi Donald Trump). Nu este exclus ca unul dintre ei să clacheze nervos. Şi în Orientul Mijlociu există o evoluţie care poate afecta economia globală. Iar fitilul a fost aprins de locatarul de la Casa Albă.

Şi fiindcă tot vorbim de Donald Trump, trebuie spus că reforma fiscală pe care a impus-o în SUA are capacitatea de a deforma structura ultra-sensibilă a comerţului mondial. Pe de-o parte este bine că Trump acţionează pentru a întări economia ţării sale. Mai ales că, dacă se va îndeplini ce spun strategii administraţiei sale, deficitul balanţei comerciale se va reduce la jumătate. În plus, concerne cum ar fi Apple, deosebit de creative la capitolul eludarea fiscului, vor trebui să-şi impoziteze iarăşi acasă câştigurile. Donad Trump, un campion în materie de dreptate fiscală? Ar fi ceva.

Dar, desigur, când există câştigători există şi perdanţi. În prezent exportatorii germani îşi fac mari griji în privinţa afacerilor pe care le derulează în SUA. Firmele de lobby din Germania fac deja presiuni pentru o reformă a taxelor pentru companii, menită să anuleze posibilele dezavantaje. Este deci o competiţie fiscală, lansată şi de Regatul Unit, pentru a compensa efectele negative ale Brexit asupra economiei naţionale. O astfel de competiţie se poate însă facil termina într-un dezastru, fiindcă este posibil ca statele să nu mai aibă în final bani la buget.

Şi asta nu este totul

Mai există şi alte probleme. Avântul economiei germane, care durează deja de câţiva ani, s-ar putea isprăvi cu o supra-încălzire. Nu trebuie uitat că orice boom economic poartă în el sămânţa unei crize. Cine călătoreşte mereu cu motorul turat la maximum nu mai ştie ce este normalitatea. În Germania nu există suficient de mult personal calificat. Şi dacă ar exista, nimeni nu vrea să angajeze oameni pentru a-i da afară la următoarea criză. Pe de altă parte, capacitatea unor firme nici nu mai e suficientă pentru a-şi onora numeroasele comenzi. Din cauza asta este posibil ca preţurile să crească, cererea să se diminueze şi finalmente să se reducă şi investiţiile. Şi aceasta poate fi sămânţa următoarei crize.

În plus, ce se va petrece dacă se va ajunge la un Brexit dur, adică la o ruptură între Marea Britanie şi UE fără existenţa unei uniuni vamale? Economiile Marii Britanii şi ale statelor UE (cu precădere Germania) se află într-o strânsă corelaţie. O astfel de perspectivă ar fi deosebit de păgubitoare.

Un alt factor de risc este reprezentat de firmele-zombi. Acestea sunt companii supra-îndatorate care nu produc rentabil şi care nu-şi pot rambursa creditele. Comunitatea statelor industrializate OECD, care a şi lansat conceptul de firmă-zombi, avertizează că numărul companiilor de acest fel este în creştere razantă. Sediul lor se află mai ales în sudul Europei. Italia, ţară în care vor avea loc alegeri în 2018, este butoiul cu pulbere care poate provoca o nouă criză în zona euro. Dacă se va ajunge la explozie, se va putea vedea cât de blândă a fost de fapt criza din Grecia.

Avântul în care se află economia în prezent face imposibilă o analiză la rece a realităţii. Există o sumedenie de motive pentru a privi cu îngrijorare la anul ce vine.


Citiți și:

Scurt punctaj pentru 2018. Spre un «point of no return»?

Cum și de ce se schimbă lumea

 

yogaesoteric
2 aprilie 2018

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More