Strategia de educație parentală nu își propune altceva decât un proces de re-educare, așa cum făceau comuniștii

Profesorul și economistul Bogdan Glăvan a criticat dur proiectul de strategie națională de educație parentală propusă de Ministerul Educației.

Acesta se întreabă cum este posibil ca școala românească să fie falimentară, „dar statul caută să facă școală cu părinții! Adică cei care sunt responsabili pentru creșterea analfabetismului funcțional în rândul copiilor, se dau rotunzi că îi pot învăța și pe adulți. Cum ați eticheta această atitudine?”.

Profesorul universitar nu înțelege care este problema „încât guvernanții să își propună să cheme toți părinții din țară la instructaj?”. El se gândește că probabil statul dorește să tâmpească părinții.

„Strategia de educație parentală este un demers dubios, inutil, stupid argumentat.

Voi începe prin a-mi exprima stupefacția: școala românească este falimentară, dar statul caută să facă școală cu părinții! Adică cei care sunt responsabili pentru creșterea analfabetismului funcțional în rândul copiilor, se dau rotunzi că îi pot învăța și pe adulți. Cum ați eticheta această atitudine?

Acum, pe fond, orice intervenționism al statului este necesar să aibă o justificare solidă, să identifice o problemă. După ce identifică o problemă, statul are o paletă de soluții la îndemână. În situații extreme, statul poate impune prohibiții, interdicții, obligativități și alte măsuri de acest fel. Ei bine, care e problema? Care e problema aia atât de mare și de extremă încât guvernanții să își propună să cheme toți părinții din țară la instructaj? Desigur, pe rând, că nu se poate dintr-o dată, dar practic pe toți. În ce constă gravitatea problemei de s-au gândit unii să instituie instructajul practic obligatoriu al părinților? Nu mi-e clar. Am citit Strategia și am descoperit că acolo sunt pagini întregi în limbă de lemn, au deșertat basculanta cu idei și argumente, doar-doar s-ar susține ce vor autorii să susțină.

Care e problema de fond, băieți? Nefericirea copiilor? Nu e cazul. Acum ceva timp mass-media a vehiculat un studiu conform căruia copii români sunt printre cei mai fericiți din Europa. Păi atunci care e problema? Poate problema e tocmai asta și, uite, s-au gândit unii să îi cheme pe părinți la școală ca să îi tâmpească, probabil, că altceva nu-mi imaginez”, a spus Glăvan.

În opinia profesorului Bogdan Glăvan, această strategie nu are alt rol decât reeducarea părinților, pe model comunist. Dar nu metoda dură aplicată de bolșevici, ci una mai blândă.

„Sunt invocate în Strategie, paragraf cu paragraf, mortalitatea infantilă, malnutriția, nivelul sărăciei, abandonul, fenomenul părinților plecați la muncă în străinătate, căsătoria timpurie, vaccinarea (Oleee!). Ce treabă au toate astea cu educația parentală în școală? Ce treabă are mortalitatea infantilă? Ce treabă are căsătoria timpurie? Ce treabă are emigrația părinților? Pe cine vreți să chemați la instructaj, deștepților, dacă părinții sunt plecați?

Toate aceste fenomene sunt reale, însă cauzele lor fundamentale sunt cu totul altele. Sărăcia, de exemplu, nu poate fi eliminată prin educație parentală în școală, să fim serioși, iar sărăcia este ea însăși un factor esențial al mortalității copiilor. Dar mortalitate e determinată și de starea sistemului medical, de corupție, de lipsa medicamentelor adecvate și de câte și mai câte. Ce treabă are chemarea părinților la cursuri cu chestia asta, ce treabă are sula cu prefectura? Cum combați căsătoria timpurie făcând cursuri cu tinerii părinți?! Bezna conștiinței.

În realitate, această Strategie nu își propune altceva decât un proces de re-educare, așa cum făceau comuniștii. Mai soft, nu hard. Nu cu bâta și nu la Canal, ci la școală, cu tablețica. Noii activiști politici le vor preda părinților ultimele cuceriri ale științei, exact cum ziceau comuniștii. Vedeți că folosesc expresia activiști politici, fiindcă este vorba de politizarea educației, de educație cu scop politic. Ce-i vor învăța activiștii politici pe părinți?”, se întreabă Glăvan.

„Vă recomand să citiți Strategia ca să aflați răspunsul. Eu mă gândesc, de exemplu, că părinților li se va preda să creadă în vaccinare. Să creadă dacă spune Arafat. Sau Gheorghiță. Dacă Arafat spune că riști să faci diabet dacă nu te vaccinezi, asta va fi predat neapărat. Părinților li se va spune să se informeze doar din surse oficiale.

Adică fix din sursele care au răspândit fake news-uri, de la «oamenii de știință» care în urmă cu câțiva ani susțineau că masca nu ajută la combaterea virozelor și care brusc s-au răsucit, fără să existe studii care să infirme concluziile studiilor elaborate anterior, timp de decenii (studii de același calibru, nu prostii, să ne înțelegem). Adică fix din sursele care ziceau că cine se vaccinează nu se mai infectează și nu mai transmite virusul. Fix de la somitățile astea ni se zice să ne informăm. Păi «somitățile» astea este necesar să se ducă la școală să învețe, nu să țină ele cursuri!

Auzi, cică părinții au «stereotipuri», iar asta e o problemă atât de gravă încât necesită convocarea tuturor părinților la școală. Dar plagiatorii de la vârful României, plagiatorii care dau copy-paste după orice aberație de import, plagiatorii care mai mult scriu decât citesc, ei nu au stereotipuri? Vezi bine că nu, ei sunt dăștepți, poporul e prost.

Cam care ar fi un asemenea stereotip? Că școala are obligația să se ocupe de educația copilului. Auzi, acesta e un stereotip. Deci școala nu are datoria de a se ocupa de educația copilului. Asta le vor spune activiștii politici cursanților: «Tovarăși, ne pare rău, am fost anunțați că se va băga foarte puțină carne, așadar să rămână la coadă doar veteranii de război, restul să plece acasă» – știți bancul? Activiștii vor spune că dacă elevul are note proaste de vină este părintele, nu școala.

Adevărul trist este că doar părinții cu venituri modeste mai lasă școala să se ocupe de educația copiilor. Fiindcă știu că e proastă rău. Părinții, adică personajele care își iubesc cel mai mult copiii – iar nu dumnezeii de prin ministere – știu că statul a distrus educația. Părinții cu venituri mari își trimit copiii la școli private.

Care e toată poanta cu această strategie? Ar fi două, de fapt. Una este crearea omului nou spălat pe creier. Chipurile, nu ai învățat din familie ce înseamnă a fi părinte, lasă că te învățăm noi, activiștii politici. Dar oare ei de unde au învățat să fie părinți? I-or fi învățat klingonienii, te pomenești, nu mama și tata.

A doua, mai relevantă pentru România, este păpatul banilor. Aici pur și simplu avem de-a face cu o birocrație care dorește să pape bani, asta e tot. Se vor finanța cursuri pentru formatori, pentru formatori de formatori, pentru formatori de formatori de formatori de părinți. Pentru milioane de părinți. Cursuri peste cursuri. Bani cheltuiți cu zero impact asupra nivelului general de trai, dar cu efect asupra creșterii inegalității, fiindcă birocrația asta se va adăpa din impozitele plătite de părinți.

În încheiere, vreau să reamintesc un principiu de fier: școala este absolut normal și necesar să se afle sub controlul părinților, nu invers”, a concluzionat economistul și profesorul Bogdan Glăvan.

Citiți și:
Alianța Părinților, către Ministerul Educației, împotriva obligativității „educației parentale”: Nu putem accepta intervenția statului în viața privată, uzurparea drepturilor parentale și reeducarea în masă
Strategia de educație parentală neomarxistă revine!
Reacţii virulente împotriva Strategiei de Parenting a Ministerului Educaţiei

yogaesoteric
25 iulie 2022