Studii: Cum afectează rețelele de comunicare virtuală capacitatea de memorare și învățarea
Proliferarea explozivă a platformelor de comunicare virtuală și utilizarea lor în exces de către miliarde de oameni în fiecare zi au un impact profund asupra noastră și asupra creierului, arată mai multe cercetări, prezentate de Epoch Times.
Această tehnologie a permis practic tuturor oamenilor din întreaga lume să se conecteze cu vecinii lor din apropiere și de departe și să distribuie instantaneu totul, de la fotografii cu animale de companie până la opinii politice aprinse. Specialiștii în științe sociale se străduiesc să înțeleagă ce impact are această schimbare majoră în interacțiunea umană asupra noastră – și asupra creierului nostru – în fiecare etapă a vieții. Cercetări recente arată că, în ceea ce privește memoria, utilizarea intensă a rețelelor de comunicare virtuală pare să o slăbească.
Influența dominantă a rețelelor de comunicare virtuală
Fie că este vorba de Facebook, YouTube, Instagram, WhatsApp sau TikTok – fiecare dintre ele fiind urmărite de peste un miliard de utilizatori (sau, în cazul Facebook, de aproape 3 miliarde) –, derularea prin feed-urile rețelelor de comunicare virtuală este un mod de a petrece timpul pentru mulți. Americanii petrec, în medie, peste două ore în fiecare zi pe rețelele de comunicare virtuală, dar acest timp variază foarte mult în funcție de grupa de vârstă.
Generația Z, de exemplu – cei născuți de la mijlocul anilor ’90 până în jurul anului 2010 și prima generație care a fost crescută cu o conexiune la internet permanent la îndemână – petrece în medie 4 ore și jumătate pe zi pe rețelele de comunicare virtuală. Și aceste cifre sunt „medii”. Potrivit Pew Research, 46% dintre adolescenți și 44% dintre cei cu vârsta între 18 și 49 de ani raportează că sunt online „aproape constant” și este posibil ca aceeași grupă de vârstă să petreacă o perioadă peste medie din acest timp pe site-urile de comunicare virtuală.
Rețelele de comunicare virtuală au în mod clar o influență dominantă și apar întrebări cu privire la modul în care acest mediu poate afecta relațiile noastre, sănătatea psihică și funcția cognitivă.
Impactul nociv al rețelelor de comunicare virtuală asupra memoriei
Cercetările arată efectele dăunătoare ale utilizării intense a rețelelor de comunicare virtuală asupra sănătății mentale și emoționale, în special în rândul adolescenților.
Trei studii conexe, publicate în Journal of Experimental Social Psychology, în mai 2018, au examinat modul în care este afectată memoria atunci când participanții își înregistrează experiențele folosind mediile digitale, când le împărtășesc și când nu folosesc rețelele de comunicare virtuală. În fiecare caz în care participanții și-au înregistrat sau împărtășit experiențele, capacitatea lor de a-și aminti detaliile din experiența lor a fost redusă.
„În toate cele trei studii, am găsit dovezi că utilizarea rețelelor de comunicare virtuală afectează memoria, indiferent dacă memoria a fost testată la scurt timp după experiență sau o săptămână mai târziu”, au concluzionat autorii studiului.
Un alt studiu, publicat în februarie 2020 în numele Societății de Gerontologie din America, a examinat corelația dintre memorie și timpul petrecut pe rețelele de comunicare virtuală la adulți și a constatat că, în zilele în care utilizarea rețelelor de comunicare virtuală a fost „semnificativă”, participanții au raportat în mod constant mai multe erori de memorie.
Dependența de „doza de dopamină”
Rețelele de comunicare virtuală ar putea submina capacitatea noastră de a ne aminti din câteva motive: distrag atenția și creează dependență. În acest mod au și fost proiectate.
„Ideea în construirea acestor aplicații, Facebook fiind prima dintre ele, a fost despre: «Cum consumăm cât mai mult posibil din timpul tău și din atenția ta conștientă?». Asta înseamnă că este nevoie să-ți oferim câte o doză de dopamină din când în când pentru că cineva a apreciat sau a comentat o fotografie sau o postare sau orice altceva”, a declarat Sean Parker, primul președinte al Facebook, într-un interviu din 2017 pentru Axios.
Acest mecanism va determina utilizatorii să contribuie cu și mai mult conținut, aprecieri și comentarii, a spus Parker.
Matt Johnson, neurolog cu un doctorat în psihologie cognitivă la Universitatea Princeton, expert în psihologia consumatorilor și autor al cărții Branding That Means Business (Brandingul care înseamnă afaceri), a declarat pentru Epoch Times că astfel de experiențe pot împiedica formarea memoriei.
„Există un proces important care este necesar să aibă loc ca să se formeze noi amintiri. Cu cât ne concentrăm mai mult pe experiență, cu atât mai bine ne vom aminti mai târziu. Când avem o experiență și telefonul nostru este acolo, îl vom verifica mereu. O serie de experiențe digitale ne pot ademeni și ține departe de experiența [reală] pe care am putea-o avea”, a explicat el.
Tocmai pentru că utilizatorilor le este greu să nu verifice pe dispozitiv de fiecare dată când apare o notificare pe ecran, ei ajung să fie distrași. Într-un studiu controlat randomizat, studenții care au parcurs Instagram în timp ce ascultau un vorbitor și-au amintit în mod semnificativ mai puțin din materialul prezentat decât colegii lor care au ascultat fără distragerea digitală.
Nu ne amintim informațiile la fel de bine când atenția noastră este împărțită. Iar impactul asupra educației este îngrijorător.
„Ca profesor, o constat și eu”, a spus Johnson, observând efectele distragerii digitale asupra experienței de la clasă.
„De asemenea, cu cât [tinerii] petrec mai mult timp pe aceste platforme, se obișnuiesc cu satisfacția imediată. Și dezvoltă o nerăbdare inconfortabilă în legătură cu experiențele care nu sunt imediat satisfăcătoare. Educația este un efort pe termen lung. Studenții își pierd răbdarea pentru proiectele pe termen lung, cum este învățarea unei discipline sau absolvirea unui curs.”
„Efectul Google”
Un alt mod în care utilizarea intensă a rețelelor de comunicare virtuală poate afecta memoria este prin intermediul unui fenomen pe care cercetătorii îl numesc „efectul Google”. Nu cu mult timp în urmă, găsirea de informații despre un subiect necunoscut însemna un efort personal substanțial – studiul la bibliotecă sau căutarea cărților de referință.
Acum nu numai că este nevoie de mai puțin efort pentru a găsi informații, dar cei mai mulți dintre noi depunem și mai puțin efort pentru a ni le aminti. De fapt, ne „externalizăm” memoria către internet și folosim rețelele de comunicare virtuală ca una dintre băncile noastre personale de memorie online.
De fapt, un studiu publicat în ediția din 5 august 2011 a revistei Science a constatat că, „atunci când oamenii se așteaptă să aibă acces în viitor la informații, au rate mai scăzute de reamintire a informațiilor respective și, în schimb, o capacitate îmbunătățită de reamintire a locului unde pot fi accesate.”
Potrivit lui Johnson, când vine vorba de învățare, efortul contează
„Există o relație foarte strânsă între efortul pe care ai tendința de a-l depune într-o sarcină și capacitatea de a-ți aminti. Cu cât îți pui la lucru / îți antrenezi mai mult facultățile cognitive, cu atât îți veți putea aminti mai bine. Dacă este necesar să lucrezi serios la acea sarcină, îmbinând mai mult procese cognitive diferite, atunci vei avea o memorie foarte puternică. Online, veți primi răspunsul [imediat], dar practic nu îți vei mai aminti acea experiență și va fi necesar să o căutați din nou. Ne exportăm memoria pe termen lung către aceste dispozitive.”
Cantitatea de timp pe care cei mai mulți dintre noi o petrec pe rețelele de comunicare virtuală modifică ceea ce ne amintim, modul în care ne amintim și, eventual, chiar și capacitatea noastră de memorare. Un număr tot mai mare de cercetări arată că, dacă e vorba de un timp excesiv petrecut în acest mediu, efectul asupra memoriei este în mare parte dăunător.
Sunt câteva recomandări simple care pot ajuta la gestionarea utilizării, în special în cazul adolescenților. Cercetările sugerează că efectele nefaste asupra sănătății psiho-mentale cresc atunci când mai mult de două ore sunt petrecute zilnic pe rețelele de comunicare virtuală.
Citiți și:
Un studiu relevă că rețelele de comunicare virtuală sunt răspunzătoare de creșterea problemelor de sănătate psihică în rândul adolescenților
Cum ne influenţează sănătatea ştirile proaste şi gândurile rele?
Studiu: Utilizarea rețelelor de comunicare virtuală modifică creierul adolescenților
yogaesoteric
11 iulie 2023