Stupefianta descoperire: După o săptămână de zbor cu aripi virtuale, creierul uman învață să accepte imposibilul

Creierul uman este un organ extraordinar, capabil de adaptare constantă și flexibilitate uluitoare. Poate învăța noi abilități și încorpora noi experiențe. Și, conform unui articol publicat în revista Cell Reports, ar putea chiar să fie capabil să ajusteze modul în care reprezintă părți atașate trupului, cu care nu ne-am născut, cum ar fi aripile.

Evident, în lumea reală, oamenii nu pot zbura. Dar în lumea virtuală, tehnologia ne poate face să zburăm prin nori, peste clădiri și dincolo de constrângerile propriei noastre evoluții. Asta i-a făcut pe cercetătorii din China să se întrebe dacă creierul ar putea încorpora părți de trup complet artificiale, în special aripi VR, în propriul său sistem de reprezentare a trupului.

Echipa a creat un mediu personalizat de realitate virtuală și a recrutat 25 de voluntari pentru un experiment de o săptămână. Participanții purtau căști VR și senzori de urmărire a mișcării pe brațe. Când își mișcau coatele și încheieturile în lumea reală, aripile lor virtuale băteau în setarea VR.

O săptămână în norii virtuali

În decursul a patru sesiuni, acești voluntari au exersat folosirea aripilor lor virtuale pentru a zbura. Aceasta a implicat învățarea fizicii zborului, cum ar fi bătăile în jos pentru a genera portanță și strângerea aripilor pentru a reduce rezistența. Experimentul a implicat îndeplinirea a diverse sarcini, inclusiv imitarea posturilor aripilor în fața unui oglinzi virtuale, jocul cu mingi de aer și navigarea prin inele în aer.

Pentru a vedea dacă acest zbor în VR a modificat creierul, oamenii de știință au efectuat scanări IRM funcționale ale cortexului occipitotemporal (OTC) înainte și după săptămâna de antrenament. Aceasta este o parte esențială a creierului implicată în procesarea vizuală, inclusiv recunoașterea părților trupului și a formelor.

În urma antrenamentului, OTC a arătat răspunsuri modificate atunci când voluntarii priveau imagini cu aripi. Poate cel mai surprinzător, tiparele de activitate neurală declanșate de vederea unor aripi au devenit mai asemănătoare cu răspunsul creierului la membrele superioare, așa cum notează cercetătorii în lucrarea lor: „OTC încorporează efectori iluzorii în reprezentările trupului care transcend congruența senzorio-motorie de nivel inferior.”

Autorii studiului au descoperit, de asemenea, o comunicare crescută între zonele de procesare vizuală a trupului din creier și regiunile implicate în mișcare și atingere. Aceasta sugerează că legăturile funcționale între vederea aripilor și sistemele folosite pentru controlul și percepția trupului erau întărite de creier.

Aceste descoperiri extind înțelegerea încorporării ca un proces ierarhic în care codificarea abstractă și funcțională în OTC interacționează cu rețelele frontoparietale pentru a reconcilia congruența multimodală atipică cu reprezentările existente ale trupului.

Învățarea zborului în lumea virtuală face ca aripile să fie tratate de creier tot mai mult ca membrele. Oamenii de știință cred că tipul de flexibilitate neurală demonstrat în cercetarea lor ar putea ajuta oamenii să folosească mai bine protezele avansate. Ei sugerează că ar putea duce la dezvoltarea unor tehnologii de asistență, cum ar fi membrele robotice, pe care creierul le-ar putea integra mai ușor ca extensii funcționale ale trupului uman.

Citiți și:
O hartă revoluționară a creierului uman: intersecția dintre neuroștiință și inginerie
A fost descoperit hormonul care permite bacteriilor intestinale să «vorbească» cu creierul. Cât de multe știm cu adevărat despre trupul uman?

yogaesoteric
30 mai 2026