SUA plănuia să infecteze rezervoarele de apă din Alep cu holeră, care urma apoi să fie zice-se răspândită de «refugiați», dar planul a fost dejucat!

La jumătatea lunii octombrie 2015, două avioane F16 americane au atacat Alep, un oraş din Siria cu 2,5 milioane de locuitori, unul din cele mai vechi aşezăminte de pe Pământ. Preşedintele Putin a denumit atacul „ciudat” şi a ridicat semne de întrebare asupra motivelor Statelor Unite. După atac, motivaţia din spatele actului aparent bizar a devenit clară: America încearcă să distrugă regimul Assad folosind arme biologice.

Agenția națională de știri din Siria, SANA, a relatat astfel evenimentul: „Încălcând flagrant legile internaționale, avioane de război ale alianței conduse de Statele Unite ale Americii au violat spațiul aerian sirian și au bombardat infrastructura civilă din Mareʼa, Tal Shaʼer şi al-Bab, în zona rurală a provinciei Alep. Avioanele au atacat și centrala electrică care deserveşte oraşul Alep, determinând o masivă pană de curent în localitate.

Această agresiune survine la numai opt zile după ce două avioane F16 aparţinând alianţei au atacat alte două centrale din zona al-Radwaniye, la est de oraşul Alep, întrerupând curentul electric din zona respectivă.”

Rezerva naturală de apă a Siriei, fluviul Eufrat, este infestat cu holeră, dar şi cu alte zeci de boli ce se răspândesc prin intermediul apei, care sunt rezistente la antibiotice și în cazul cărora e puțin probabil ca chiar și cel mai bun tratament paleativ să garanteze un rezultat favorabil.

În 2013, Alep a suferit un atac similar, cu gaz sarin, de care a fost învinovățit la vremea respectivă guvernul de la Damasc. Statele Unite nu au oferit nicio explicație atunci când s-a descoperit că gazul sarin fusese de fapt produs de un centru american de cercetare din Tbilisi, Georgia. Documentarul realizat de Russia Today pe acest subiect – martori fiind membrii unei echipe de filmare de la Press TV, condusă de Serena Shinn – a fost interzis în SUA şi introdus pe furiş în Siria. (Serena Shinn a fost ucisă în Turcia la câteva zile după ce a afirmat că teroriștii ISIS intră și ies din această țară după bunul plac, în mașini ale unor organizații umanitare americane.)

Atacul din toamna anului 2015 coincide atât cu criza refugiaţilor din Europa cât şi cu operaţiunile pe scară largă de „curăţare” a provinciei Alep de „teroriştii moderaţi” susţinuţi de coaliţia condusă de SUA. Cel mai probabil aceste motive au condus Pentagonul la decizia de a ataca sistemele de purificare a apei din Alep, cu scopul de a provoca o epidemie de holeră într-unul dintre cele mai mari oraşe ale Orientului Mijlociu, ce ar fi condus la exodul a zeci de mii de refugiaţi în mijlocul unei operaţiuni militare masive împotriva grupărilor teroriste cu care Pentagonul are relaţii de ceva timp.

Totuși, până acum planul Americii a eşuat. Dacă ar fi avut succes, până la 100.000 de refugiaţi ar fi fugit în provincia Hatay, din Turcia, infectând acolo până la un milion de persoane într-o zonă înțesată cu refugiaţi.

Holera este o boală puternic infecţioasă. O duzină de pacienţi cu holeră pot supraaglomera orice clinică sau chiar un spital regional. O duzină de bolnavi de holeră pot, în câteva zile şi în condiţii potrivite – război, refugiaţi – să recreeze situații care nu au mai fost întâlnite din Evul Mediu.

Referirile la atacul american au fost complet inexistente în toate relatările asupra situației din regiune, inclusiv în postările pe Twitter şi Facebook. Toate știrile legate de bombardamentul american au fost șterse, cu excepţia celor publicate de Veterans Today,TASS şi Russia Today. Chiar şi declaraţiile preşedintelui Putin, care a menţionat acest atac american cu trei ocazii, sunt interzise în toată presa vestică şi au fost eliminate de pe internet.

În cazul acestui atac, planul Pentagonului a fost în mod specific un act de război biologic, și nu este pentru prima dată când o astfel de tactică militară a fost aplicată în Siria. Armata Siriană Liberă, care are în fiecare unitate consilieri pentru operaţiuni speciale israelieni şi americani, a atacat rezervele de apă de pe întreg teritoriul Siriei, în special pe cele din Damasc.

Prin distrugerea unităților de purificare a apei, către populație va ajunge o apă infestată cu holeră și mulți alți agenți toxici și infecțioși, provocându-se o cumplită epidemie. Prezența bacilului holeric în apele
fluviului Eufrat este certă. Nu mai demult de toamna anului trecut, în Irak a fost înregistrată o epidemie de holeră cu aproape cinci mii de bolnavi, în localitățile de pe cursul fluviului Eufrat.

Holera

Este o boală gastrointestinală acută şi potenţial severă determinată de bacteria numită Vibrio cholerae. Acest germen a fost investigat în trecut ca posibilă armă bacteriologică. Holera nu se răspândeşte uşor de la un om la altul, astfel că rezervoarele mari de apă ar trebui să fie în mod puternic contaminate cu această bacterie pentru a fi folosite ca arme biologice.

Holera se transmite, în principal, fie prin ingestia de apă poluată de dejecţiile umane infectate, fie prin ingestia de alimente sau băuturi contaminate, sau chiar prin ingerarea de crustacee infectate. Microorganismul poate supravieţui până la 24h în canalele de scurgere şi până la șase săptămâni în anumite tipuri de apă impură ce conţine materii organice. Poate suporta îngheţul pentru 3 sau 4 zile, dar este foarte rapid omorât de căldura uscată, vapori, fierbere, expunere pe timp scurt la dezinfectanţi obişnuiţi şi clor.
 
Vibrionul holeric, introdus în organismul uman, produce o enterotoxină care alterează peretele intestinului subţire fără să-l distrugă. Toxina holerică determină mucoasa intestinală să secrete cantităţi mari de fluid, proces care va produce o diaree apoasă, de culoare maro-gri. Boala propriu-zisă se manifestă prin diaree gravă şi vărsături excesive, care conduc la o deshidratare rapidă a bolnavului. Dar se ştie că boala evoluează frecvent atipic.

Holera determină o mortalitate ridicată, până la 85%, la izbucnirea bolii într-un grup populaţional; ulterior acest indice de letalitate scade între 20 și 70% la cazurile netratate.

Prevenirea apariţiei unei astfel de epidemii se bazează pe măsuri sanitare privind circuitul apelor folosite şi latrinele, precum şi pe reguli de igienă simple: curăţenia perfectă a alimentelor şi mâinilor, apă de băut din surse sigure, în sticle capsulate, sau fiartă.

Citiţi şi:

Dezvăluiri pentru o mai bună înţelegere a situaţiei din Siria

Războiul din Siria a fost planificat cu doi ani înainte de «Primăvara Arabă»

yogaesoteric
21 ianuarie 2016