Suntem oare cu toţii afectaţi de simptomele specifice sindromului hiperkinetic cu deficit de atenţie (ADHD) datorită smartphone-urilor?

Care a fost ultima oară când aţi deschis smartphone-ul pentru a conversa sau a vă verifica mesajele? A fost şi în timpul mesei, şi în mijlocul unei discuţii cu un prieten, şi în timp ce vă grăbeaţi spre birou sau şi în timp ce vă făceați TAPAS-ul, ori între două ASANA-e sau chiar în timpul unei meditaţii? Ridicol, nu-i aşa?

De dimineaţa până seara tot cu telefonul în mână
 

 

La mai puţin de un deceniu de la apariţia primului iPhone, primul gest pe care cei mai mulţi oameni îl fac dimineaţa când se trezesc este acela de a-şi verifica smartphone-ul, înainte chiar de a se da jos din pat, de a se spăla pe dinţi sau de a-şi îmbrăţişa iubita/iubitul. În timpul zilei, cu smartphone-ul în buzunar sau în geantă, putem să ne verificăm foarte uşor e-mailurile în timp ce suntem împreună cu fiinţele dragi sau mergem cu autobuzul sau metroul, tot la fel de uşor pe cât putem conversa prin mesaje cu prietenii atunci când suntem la muncă. Iar seara, la fel, ne prinde tot cu telefonul în mână. Indiferent de ceea ce facem, mulţi dintre noi suntem bombardați cu notificări ale noilor mesaje, reclame, ştiri, update-uri şi multe altele.

„Omniprezența“ smartphone-urilor

Într-un smartphone se găsesc o mulţime de aplicaţii menite, chipurile, să ne facă viaţa mai uşoară. Dar, oare, nu ne-o complică ele de fapt?

Unele studii recent realizate sugerează faptul că vorbim la telefon în medie 30-60 de minute pe zi şi interacționăm cu smartphone-ul nostru aproximativ două ore şi jumătate. Prin urmare, este vorba, în medie, de foarte multe procese de „trezire“ a telefonului – scoaterea din standby, deschiderea unei aplicaţii şi tastarea. 10% din utilizatori fac aceasta de peste 100 de ori pe zi, fiind vorba aici de automatisme care au loc la nivel subconştient. Probabil că doar 10% din interacţiunea noastră cu smartphone-ul este conştientă. Dacă analizăm acest aspect din perspectiva unei zile de lucru de 8 ore, constatăm că, de fapt, folosirea telefonului mobil ne răpește o treime din acest timp.

Potrivit studiilor, „omniprezența“ smartphone-urilor ne face să devenim mult mai neatenți şi hiperactivi.

Studiul întreruperilor ce se datorează tehnologiei electronice digitale

S-a realizat un studiu ştiinţific bine controlat, timp de două săptămâni, la care au participat 221 de studenţi ai Universităţii British Columbia (au fost aleşi studenţi din marea masă a participanţilor la cursuri). În timpul primei săptămâni, la jumătate dintre participanţi li s-a cerut să minimizeze întreruperile datorate telefonului prin activarea setării modului silențios şi prin menţinerea telefonului în afara razei vizuale şi la o distanţă la care nu le era uşor accesibil. Celor din cealaltă jumătate li s-a cerut să ţină telefonul cu toate avertizările pornite şi cât mai aproape de ei, cât mai mult posibil.

În cea de-a doua săptămână, instrucțiunile date celor două loturi au fost inversate: participanţii care au folosit telefonul pe modul silențios au activat alarmele şi notificările şi vice-versa. Ordinea în care au fost date instrucțiunile fiecărui participant a fost aleasă aleatoriu. În timpul studiului, toate celelalte împrejurări au rămas constante, cu excepţia frecvenței cu care participanţii au fost întrerupți de telefon. S-a confirmat faptul că participanţii au fost mult mai frecvent întrerupți de telefon atunci când aveau alarmele sau notificările active, decât atunci când le aveau oprite.

Problema cea mai mare nu o reprezintă neapărat timpul petrecut la/pe telefon (deşi şi acesta are partea lui semnificativă), cât întreruperile sau mai bine spus numărul acestora. La fiecare 15 minute în medie, majoritatea oamenilor fac ceva cu telefonul, ca să nu mai vorbim de apelurile sau mesajele primite. Iată, deci, că ei se întrerup permanent printr-un multitasking autoindus. Astfel, se fragmentează întreaga zi şi, practic, sunt determinați să facă mai multe lucruri simultan, ceea ce apoi îi dispersează din punct de vedere mental într-o mulţime de direcţii (toate acestea le activează în mod preponderent centrul de forță SVADHISTANA CHAKRA). Atunci când apare plictiseala, ei automat se apucă să facă altceva. Pe termen lung, acest du-te-vino generează stres. Productivitatea lor scade, la fel şi percepţia bucuriei. De ce? Pentru că nu au deloc continuitate în ceea ce fac. Fluctuaţiile care apar prin intermediul dinamizării haotice a centrului subtil de forţă SVADHISTANA CHAKRA apar şi devin apoi permanente.

Evaluarea deficitului de atenţie şi a hiperactivității

Revenind la studiul despre care am vorbit mai devreme, deficitul de atenţie şi hiperactivitatea au fost evaluate rugând participanţii să semnaleze cât de des au experimentat cele 18 simptome specifice așa-zisului sindrom neurologic cunoscut sub numele de ADHD (Attention Deficit/Hiperactivity Disorder – tulburare hiperkinetică cu deficit de atenţie) în fiecare din cele două săptămâni. Alegerea acestor simptome s-a bazat pe criteriile folosite pentru diagnosticarea tulburării hiperkinetice cu deficit de atenţie la adulţi, care sunt specificate în Manualul de Diagnosticare şi Statistică al Asociaţiei Americane de Psihiatrie (DSM-V).

Întrebările referitoare la deficitul de atenţie au acoperit o gamă largă de potențiale tulburări, cum ar fi aceea de a face greşeli din neatenție, de a uita să plătească o factură, de a avea dificultăţi în a menţine o atenţie susţinută sau de a-i asculta pe ceilalţi. Întrebările referitoare la hiperactivitate au fost asemănătoare, evaluând situaţii cum ar fi senzaţia de nelinişte, vorbitul excesiv şi întreruperea celorlalţi.

Rezultatele au fost mai mult decât concludente: mai multe întreruperi ale activităţii ce erau datorate telefonului au determinat scăderea atenţiei şi hiperactivitate.

Utilizarea peste tot şi în toate activităţile a smartphone-urilor implică mari riscuri pentru sănătate
 

Aceste descoperiri ar trebui să fie un serios semnal de alarmă. Smartphone-urile sunt produsele electronice cu cea mai mare rată de vânzare din istorie – în 22 de secunde, cât ar dura să tastăm această propoziţie, 1000 de smartphone-uri au fost deja trimise către noii lor proprietari. Dacă unii dintre acești 1000 de utilizatori ar putea să facă o greşeală din neatenție, să întrerupă un prieten în mijlocul unei conversaţii sau să deranjeze în timpul unei ședințe, înseamnă că smartphone-urile pot afecta în mod nefast productivitatea, relaţiile cu ceilalţi şi bunăstarea a milioane de fiinţe.

Ca şi toate celelalte tulburări, simptomele specifice tulburării hiperkinetice cu deficit de atenţie constituie o trecere de la starea normală către cea patologică. Aceste descoperiri sugerează faptul că stimularea neîncetată datorită sistemelor electronice digitale contribuie la agravarea problematicii în continuă creştere a deficitului de atenţie din societatea modernă.

De aceea, este necesar să luăm serios în considerare evitarea întreruperilor. Problema rezidă în noi înşine, şi nu în mediul înconjurător. Pentru a combate acest comportament, el trebuie mai întâi conştientizat. Ar fi foarte utilă o „dietă digitală“, iar pentru a ne întrerupe mai rar unii pe alţii, ar fi nevoie de o etichetă comunicațională. O „dietă digitală“ presupune modificarea în bine a obişnuinţelor, coordonare personală şi adaptarea la mediul înconjurător într-un mod care să ne ţină cât mai departe de telefon. De exemplu, ar fi util să ne uităm la ceasul de mână, în loc să activăm ecranul telefonului pentru a afla ora exactă. Sau, ar fi bine să trecem mai des telefonul pe modul silențios, chiar şi atunci când nu ne aflăm la teatru! Sau, de ce nu, să ne lăsăm din când în când în mod voit telefonul acasă. Creierul nostru ne va mulţumi cu siguranță!

De asemenea, este necesar să facem loc în viaţa voastră așa-numitelor micro-pauze „obligatorii“, în care să nu facem nimic, de pildă, atunci când aşteptăm autobuzul sau un prieten la o întâlnire. Mulţi dintre noi am eliminat din vieţile noastre aceste „goluri“ înlocuindu-le cu preocuparea pentru aplicațiile smartphone-urilor, în pofida faptului că, în realitate, pauzele ne ajută să ne relaxăm rapid. Aceste momente sunt esenţiale pentru că ele ne ajută să ne polarizăm atenţia – aceasta este, practic, o formă de pasivitate benefică.

Ştim să fim „offline“?

Problema principală este că mulţi oameni, mai ales tinerii din ziua de astăzi, nu ştiu ce înseamnă să fie offline. Mulţi dintre ei, dacă ar fi forţaţi de împrejurări să părăsească spaţiul online, s-ar simţi apoi pierduţi. Ei au adânc înrădăcinat, prin obişnuinţă, sentimentul că la fiecare 15 minute ar trebui să se petreacă evenimente cu adevărat importante, despre care este musai ca ei să afle. La modul real însă, ei nu pierd nimic. Dacă aceşti tineri și-ar da seama că în aceste 15 minute lumea n-a pățit nimic, că ea încă există şi fără ei!! – ar fi o mare realizare!

Oamenii de ştiinţă încă nu au analizat efectele nefaste, gen ecou, ale acestui comportament asupra societăţii în următorii ani (aceasta şi pentru că smartphone-urile nu au apărut în lume cu foarte mult timp în urmă), însă, cu toate acestea, orice om inteligent şi care are un elementar bun-simţ intuieşte cam unde va duce o asemenea obişnuinţă nocivă.

Articol preluat din Programul Taberei spirituale yoghine de vacanță Costinești 2016, volumul 2, publicat de editura Shambala, tipărit de Ganesha Publishing House.

Citiți și:

Cocoașa ce apare de la smartphone, boala timpurilor moderne

Românii şi dependenţa de tehnologie. Există o categorie de utilizatori care îşi verifică dispozitivele mobile de peste 200 de ori pe zi. Studiu

 

yogaesoteric
6 februarie 2017