Supermarketul, «o religie consumeristă New Age» la care se închină milioane de români

Această „religie consumeristă” a supermarketului (România este campioană europeană nefericită cu 1680 de magazine) pe care au adoptat-o milioane de români după 1990, are la bază o suferință profundă care a marcat societatea românească în regimul comunist. Vorbim aici de imaginea magazinelor goale din acele vremuri și a tuturor suferințelor psihice și fizice aferente, care au rămas gravate în inima și creierul a milioane de români adulți sau copii pe atunci.

Astfel, milioane de români extrem de religioși din punct de vedere consumerist năvălesc în supermarket, acest corn al abundenței.

Această „religie consumeristă” ce vinde obiecte de consum, înlocuiește elementele sacre care au creat un echilibru până acum în viața omului. În această nouă religie, fericirea și echilibrul sufletesc sunt o marfă ce se vinde.

În această „religie consumeristă” – biserica supermarket – funcționează ca o întreprindere ce vinde și cumpără obiecte și implicit suflete omenești. În această nouă societate îl căutăm pe Dumnezeu la supermarket și nu la biserică.

Omul își caută propria identitate, iar actul de consum cultural oferit de supermarket răspunde acestei nevoi. Supermarketul a devenit un loc de cult asemănător cu un templu pentru obiectele de consum, un fel de ritual zilnic sau în weekend apropiindu-se de logica pelerinajului. În această nouă societate religioasă, actul de economie este penalizat, moral fiind doar comportamentul consumerist. Dacă nu există nevoi pentru oameni, nu este nicio problemă, nevoile se creează artificial în supermarket.

Supermarketul, ca loc de cult consumerist, creează sentimentul unei fericiri efemere, fericire care durează de regulă cât durează și actul de cumpărare și astfel se creează o dependență de această „nouă religie”.

Ce capcană găsesc oare în supermarket, înafară de abundență ca bandaj sufletesc?

– Găsesc alimente chimizate de mâna a treia pe care vesticii le deșertează în stomacul rezistent al românilor, făcând experimente de inginerie socială cu mintea și cu trupul lor; România este situată pe locul 51 în lume la calitatea alimentelor consumate într-un studiu Oxfam. Din cele 125 de țări analizate, România s-a situat pe locul 51, obținând un scor mic în ceea ce privește calitatea, prețul alimentelor și sănătatea asigurată de alimentele consumate. Studiul a analizat 4 parametri principali precum: accesul la mâncare a populației; accesibilitatea alimentelor; dieta relaționată cu sănătatea populației, ce a avut în vedere numărul de persoane care suferă de diabet sau obezitate, respectiv siguranța hranei ce a fost măsurată în funcție de accesul populației la o sursă sigură de apă, fie în interiorul casei, fie în exterior printr-o fântână.

– Găsesc o cultură străină prezentă pe toate ambalajelor produselor nonalimentare. Această cultură în special asiatică pe ambalajele jocurilor copiilor formatează o nouă generație de consumatori aserviți toată viața unei culturi de regulă chinezești, japoneze, coreene, taivaneze etc. Mâine această nouă generație de consumeriști nu va mai cumpăra produse românești, pentru că la nivel de creier le-a fost setat un progrămel de robotizare pe care ei îl vor executa toată viața lor.

– Găsesc un mod de diferențiere și de raportare în societate la alte categorii sociale, obiectele conferind astăzi omului un anumit statut social și o ierarhie în cadrul societății.

– Găsesc un mod de socializare în această societate tehnologică în care persoana trăiește extrem de mult timp în fața calculatorului într-un spațiu virtual.

Ar fi oare de acord românii ca supermarketul să fie închis în weekend, așa cum se petrece în alte țări europene? O astfel de întrebare creează șoc emoțional pentru milioane de români astăzi, pentru că această nouă religie nu permite alternative raționale de gândire.

Ce ar putea să facă românii în weekend într-o astfel de situație, plauzibilă de altfel, dacă ne uităm la situația din țările europene:
– Ar putea să descopere împrejurimile oraşelor unde ar găsi mii de ferme țărănești care nu-și găsesc cumpărători pentru produsele lor alimentare de calitate;
– Ar putea să descopere pensiuni agroturistice unde să mănânce o hrană de calitate, bucurându-se de natură împreună cu copiii și nepoții lor;
– Ar putea să socializeze cu țăranii ca sa înțeleagă această ultimă civilizație rurală vie a Europei;
– Ar putea să-și creeze contacte în lumea țărănească care să le permită organizarea pe bază de abonament a unui sistem de aprovizionare cu alimente sănătoase, direct la domiciliu sau la locul de muncă;
– Ar putea să creeze legături între copiii de la oraș și copiii țăranilor, conturând posibilități de petrecere de weekend-uri, după-amieze sau vacanțe la țară;
– Ar putea să-și redescopere adevărata identitate românească;
– Ar putea să redescopere sentimentul de responsabilitate față de părinți și bunici, acum când mulți se luptă să creeze rupturi între aceștia;
– Ar putea să redescopere noțiunea de familie ca fundament al societății rurale;
– Ar putea să-și redescopere sentimentul de patriotism cumpărând alimente și haine de la țăranul român.

Dar câți români ar putea rezista oare la o astfel de veste șocantă, care dezechilibrează noul „consumator religios de obiecte” din supermarket?

Citiţi şi:

Distrugerea culturii ancorate în Adevăr – Despre «societatea demoralizată»

Drogurile lumii moderne: cumpărăturile, serviciul, computerele, dulciurile, tutunul, cafeaua…

yogaesoteric
10 noiembrie 2019