Tantra Yoga, o viziune globală şi profundă a realităţii

o sinteză realizată de profesor yoga Gregorian Bivolaru

Există adesea tendinţa de a opune voinţa ascezei şi a refuzului lumii sensibile – specifice în YOGA, utilizării sistematice a manifestării sub toate formele sale – care este specifică TANTRISMULUI, sau cu alte cuvinte de a opune transcendenţa – imanenţei, iar non-dualitatea – dualităţii. Această prezentare vă propune reconcilierea acestor noţiuni efectuând o sinteză originală şi pasionantă între Yoga şi Tantra.

Gradat prin intermediul acestor revelaţii vom realiza că în această lume în care totul ascultă de legea discontinuităţii, minusculele spaţii interstiţiale dintre secvenţele acţiunii reprezintă de fapt acele falii unde trebuie să sărim fără frică spre a atinge starea de transcendenţă. Prezentul etern se află acolo. Imediat ce vom avea (punând în mod constant în practică aceste idei) primele stări extatice, ne vom da seama cu uimire că pentru a ajunge la iluminare, nu este neapărat necesar să ne angajăm în acţiuni uriaşe şi spectaculoase.

Angajându-ne plini de entuziasm pe această cale, trebuie să înţelegem că periculoasa rutină poate fi schimbată, doar printr-o lucidă şi detaşată observare, într-o obişnuinţă conştientă: aceasta implică însă o inversare radicală. Apoi, după ce cu adevărat am realizat aceasta, vom continua să rămânem detaşaţi şi vom lăsa lucrurile să curgă…

Pentru uşurarea lecturii am împărţit materialul în 10 părţi distincte, pe care vă recomandăm să le parcurgeţi progresiv, pentru corecta  înţelegere a argumentaţiei.

1 Preambul


Încă de la început trebuie să vă atragem atenţia asupra faptului că instrumentele conceptuale şi practice pe care TANTRA ni le pune la dispoziţie reprezintă arme cu dublu tăiş. Într-adevăr, dacă adeseori acestea pot ajuta la ”străpungerea rapidă a vălului ignoranţei”, ele pot contribui deopotrivă în unele cazuri la satisfacerea, liniştirea şi chiar întărirea proceselor psihomentale care alcătuiesc egoul nostru…

2. Expansiunea câmpului conştiinţei în Tantra Yoga

Dacă noi ne lărgim suficient de mult câmpul conştiinţei, sau mai bine zis, dacă noi ne transformăm registrul de percepţie, nemaipermiţând intervenţia limitatoare a mentalului, a raţiunii şi a observării clasice – percepţia noastră devine atunci non-ordinară (extraordinară), dar ea rămâne mai departe individuală…

3. Dualism versus non-dualism în sinteza dintre Tantra şi Yoga
În prologul aceastei prezentare afirmăm faptul că sinteza dintre TANTRA şi YOGA ne permite să rezolvăm opoziţia dintre transcendenţă şi imanenţă, dintre dualism şi non-dualism. În faimosul text oriental ”Kularnava Tantra”, există un pasaj care merge direct la esenţa problemei: ”Unicul BRAHMAN (DUMNEZEU) este doi, transcendenţă şi imanenţă, absolut şi LOGOS (cuvânt). Unii mă înţeleg într-o manieră dualistă, alţii mă percep într-un fel non-dualist; dar realitatea mea profundă se situează dincolo de dualism şi de non-dualism”.

Noile descoperiri ale fizicii incită, desigur, la apropierea evocată de noi. Iar între fizicienii actuali, David Bohm este poate cel care a avut cea mai bună intuiţie şi care a reuşit poate cel mai bine să transcrie rezultatele ecuaţiilor sale în termeni obişnuiţi. Expresia sa ”ordine implicată” mi se pare destul de inspirată. Cartea sa ”Wholeness and the Implicate Order” (Totalitatea şi Ordinea Implicată), conţine unele capitole extrem de interesante.

5. Semnificaţia descoperirilor fizicii contemporane în lumina spiritualităţii
Unii susţin că „ADVAITA VEDANTA şi BUDDHISMUL, sunt nişte metafizici iluzioniste.” În această direcţie noi am putea spune că  în măsura în care ele ne invită în mod simplist să „realizăm irealitatea lumii” , aşa cum se exprimă cei mai mulţi, ele sunt întru totul iluzioniste. Ne-am dat noi oare până acum seama de semnificaţia unei fraze gen  „Realizarea irealităţii lumii, înseamnă a face reală irealitatea”.

6. Problema individualităţii în spiritualitatea orientală
Această idee ne conduce la problema individualităţii. La prima vedere pentru mulţi pare chiar paradoxal faptul că individul trebuie să renunţe pentru totdeauna la orice formă a egoului, la orice istorie personală, în timp ce individualitatea este cel puţin aparent, modul de manifestare privilegiat (ca să nu spunem exclusiv) al lui BRAHMAN (DUMNEZEU) cel dornic de a se cunoaşte pe sine însuşi.

7. Efort sau non-efort pe calea spirituală
În gândirea tantrică o altă aparentă contradicţie, destul de delicată, izvoreşte din faptul că pe deoparte se spune în tratatul Maharthamanjari: „Urmăreşte să rămâi pe deplin conştient aşa cum eşti şi nu-ţi mai face griji, căci scopul este deja atins” (…), iar pe de altă parte, există necesitatea ca aceste fraze să nu fie înţelese în litera lor, căci, aşa cum se spune, ele nu ar invita atunci decât la o amorţire spirituală şi la un situaţionism pueril care fac ca orice tentativă de eliberare spirituală să devină superfluă şi lipsită de sens. Vom urmări să clarificăm în continuare care este atitudinea justă a căutătorului spiritual, care trebuie, după cum afirmă Patanjali: „să practice efortul în non-efort şi non-efortul în efort”.

8. Voinţă şi spontaneitate în Tantra Yoga
Bineînţeles, trebuie să fim de acord că nu putem nimic prin exercitarea egotică a voinţei; de îndată ce vrem ceva în acest mod porţile ni se închid. Acesta este motivul pentru care căile preponderent ascetice, mortificările, yoga voluntaristă, ultimatumurile dogmelor incontestabile ale tradiţiilor religioase şi moraliste, ca şi practica sistematică a virtuţilor standardizate şi codificate, par mai degrabă un fel de mistificare culpabilizantă decât o cale care duce către eliberarea spirituală. Ele au la bază dorinţa egotică, voinţa egotică şi speranţa egotică a obţinerii unui fruct, sau a unui profit şi atunci toate acestea nu sunt astfel decât nişte manifestări evidente ale egoului (CARE APAR ASTFEL NUMAI PENTRU CEL LUCID ŞI DETAŞAT).

9. Raportarea la centrul spiritual al fiinţei
Revenind la exemplul cu roata care se învârte în jurul unui centru Suprem, la care ajungem prin revelarea în fiinţa noastră a vidului beatific, am putea spune că există trei feluri de a ne situa pe noi înşine în raport cu acest centru. Primul constă în a ignora acest centru Suprem, sau a-l  considera ca fiind neglijabil.

10 Exemplificare: continenţa sexuală
Filosofia tantra a considerat dintotdeauna că recurgerea la o atitudine ascetică nu conduce niciodată la decondiţionarea totală şi nici nu face să se manifeste adevărata spontaneitate. Metodologia tantrică preconizează deloc întâmplător diferite „opriri”, care se realizează cel mai adesea în timpul fuziunilor amoroase frenetice finalizate fără descărcare (EJACULARE). Mulţi sunt aceia care se întreabă cum trebuie procedat pentru ca toate acestea să devină adevărate ieşiri spirituale în afara procesului de identificare, atât de infernal prin irezistibila sa putere hipnotică. Pentru tantrici AMORUL TRANSFIGURATOR ŞI NESFÂRŞIT ESTE O DILATARE BEATIFICĂ ÎN CARE CEI DOI IUBIŢI DEVENIŢI ATUNCI UNUL, EXPANSIONEAZĂ DE LA FINIT CĂTRE INFINIT.

În încheiere, reţineţi că metodele şi tehnicile specifice tantrice, nu doar de factură erotică, vă vor ajuta din plin dacă vor fi exersate cu perseverenţă şi în mod corect să realizaţi că şi în această direcţie, UN GRAM DE PRACTICĂ VALOREAZĂ CÂT TONE DE TEORIE. Ca un sfat final, este foarte important să nu pierdeţi niciodată din vedere că în TANTRA, ATÂT PE MAESTRU, CÂT ŞI PE MAESTRĂ ÎI FAC ÎNAINTE DE TOATE EXERCIŢIUL (PRACTICA).

yogaesoteric

Also available in: English Français