Telefoanele mobile îți distrug creierul

Expunerea constantă la ecrane, notificări și lumină artificială menține sistemul nervos într-o stare de alertă ușoară. Protejează-ți creierul creând perioade fără tehnologie în timpul zilei. Urmărește să oprești toate dispozitivele la apusul soarelui și să te bucuri de cel puțin o oră de lumină naturală în fiecare zi.

Ceva neobișnuit se petrece în toată America – tinerii adulți raportează mai multe pierderi de memorie, probleme de atenție și oboseală cerebrală ca niciodată. Senzația crescândă de „ceață în sfera conștiinței” nu mai este limitată la adulții în vârstă sau la cei cu afecțiuni cum ar fi demența. Apare la persoanele care studiază, lucrează și cresc familii – cei care se află în ceea ce ar fi firesc să fie cei mai activi ani din viața lor.

Astfel de dificultăți cognitive nu apar peste noapte. Ele se acumulează încet, printr-o combinație de stres metabolic, expunere la factorii de mediu, somn deficitar și suprasolicitare emoțională. S-ar putea să le observați mai întâi sub forma unor probleme de concentrare, a nevoii de mai multă cofeină pentru a rămâne alert sau a uitării unor elemente simple pe care înainte le rețineai cu ușurință. În timp, aceste mici pierderi reflectă schimbări mai profunde în modul în care creierul tău utilizează energia și răspunde la stres.

Această tendință este suficient de răspândită încât să constituie un avertisment pentru sănătatea publică. Ea transcende veniturile, nivelul de educație și zonă geografică, sugerând că însăși viața modernă – stimularea digitală constantă, alimentele ultraprocesate și stresul cronic – epuizează claritatea în sfera conștiinței. Când atenția devine mai dificilă, iar claritatea cognitivă pare diminuată, nu este vina ta; este modul în care creierul îți transmite că are nevoie de reîncărcare.

Tinerii americani se confruntă cu o criză în creștere în ceea ce privește sănătatea cognitivă

O analiză la scară largă publicată în Neurology a examinat datele naționale din Behavioral Risk Factor Surveillance System (BRFSS), care urmărește tendințele în materie de sănătate la milioane de adulți. Cercetarea a inclus peste 4,5 milioane de răspunsuri colectate între 2013 și 2023 și s-a concentrat pe persoanele care nu sufereau de depresie, permițând oamenilor de știință să studieze declinul cognitiv care nu are legătură cu afecțiunile de sănătate psihică.

Cercetătorii și-au propus să identifice persoanele cele mai afectate de creșterea ratei „dizabilității cognitive”, adică dificultăți grave de concentrare, memorare sau luare a deciziilor din cauza unei afecțiuni fizice, psihice sau emoționale.

Tinerii adulți au înregistrat cea mai rapidă creștere a tulburărilor cognitive – Ratele de dizabilitate cognitivă auto-raportate aproape s-au dublat în rândul adulților cu vârste cuprinse între 18 și 39 de ani – de la 5,1% în 2013 la 9,7% în 2023. Această schimbare a marcat o abatere dramatică de la ipotezele anterioare, conform cărora problemele cognitive afectau în principal persoanele în vârstă. În schimb, persoanele peste 70 de ani au înregistrat o ușoară scădere a problemelor raportate, sugerând o inversare generațională.

Statutul socio-economic a influențat puternic rezultatele cognitive – Persoanele cu venituri sub 35.000 de dolari pe an au raportat în mod constant cele mai ridicate rate de dificultăți cognitive, prevalența crescând de la 8,8% la 12,6% în decursul deceniului. Cei cu veniturile cele mai mari, de 75.000 de dolari sau mai mult, au înregistrat rate mult mai mici – deși chiar și numărul lor s-a dublat, de la 1,8% la 3,9%.

Educația a arătat aceeași tendință: persoanele fără diplomă de liceu au avut rate de prevalență de aproximativ 14%, comparativ cu doar 3,6% în rândul absolvenților de facultate. Aceste diferențe relevă modul în care stresul, nesiguranța locului de muncă, alimentația deficitară și accesul limitat la îngrijiri medicale au un impact măsurabil asupra sănătății creierului.

Afecțiunile cronice au fost principalii factori care au determinat declinul cognitiv – Studiul a constatat că persoanele care suferă de hipertensiune arterială, diabet său accident vascular cerebral erau mult mai predispuse să raporteze dizabilități cognitive decât adulții sănătoși. De exemplu, 18,2% dintre supraviețuitorii unui accident vascular cerebral au raportat dificultăți de memorie sau de luare a deciziilor.

În mod similar, persoanele cu diabet sau hipertensiune arterială au avut rate cu 40% până la 60% mai mari decât cele fără aceste afecțiuni. Acest fapt sugerează că sănătatea metabolică și vasculară influențează în mod direct funcția creierului, probabil prin fluxul sanguin deficitar, inflamația și stresul oxidativ care afectează celulele creierului.

Comportamentele legate de stilul de viață au fost factori predictivi puternici ai rezultatelor cognitive – Fumătorii au raportat cele mai mari rate de dizabilități cognitive. În rândul fumătorilor actuali, prevalența a crescut de la 8,6% la 13,1% între 2013 și 2023. Aceasta subliniază faptul că alegerile legate de stilul de viață, cum ar fi renunțarea la fumat, sunt instrumente puternice pentru protejarea creierului.

Variațiile geografice și rasiale dezvăluie un nivel diferit de risc – Persoanele care locuiesc în sudul și centrul Statelor Unite au prezentat rate mai ridicate de dizabilități cognitive decât cele din nord-estul și vestul țării, iar adulții indieni americani/nativi din Alaska au înregistrat cea mai mare creștere – de la 7,5% la 11,2%.

Adulții hispanici și de culoare au raportat, de asemenea, rate semnificativ mai mari decât adulții albi. Aceste diferențe regionale și rasiale reflectă inegalități mai largi în materie de sănătate publică, arătând modul în care factorii de stres din mediu, dietă și accesul la îngrijire preventivă modelează peisajul cognitiv.

Cele mai mari creșteri au avut loc după 2016, indicând un nou model de sănătate publică

Cercetătorii au detectat creșteri semnificative din punct de vedere statistic ale dizabilității cognitive începând aproximativ cu anul 2016, cu o tendință constantă de creștere până în 2023. Această perioadă corespunde cu schimbări sociale majore, inclusiv utilizarea mai intensă a mijloacelor digitale, instabilitatea economică și apariția stresului cronic din cauza stilului de viață și a factorilor de mediu. Deși studiul nu a explorat direct cauzele, momentul apariției ridică întrebări cu privire la modul în care tehnologia, privarea de somn și izolarea socială afectează creierul tinerilor.

Chiar și tinerii adulți cu venituri mari și studii superioare sunt afectați – În rândul tinerilor adulți care câștigă peste 75.000 de dolari pe an, dificultățile cognitive s-au triplat – de la 2,2% la 6,6%. Acest aspect sugerează că problema depășește sărăcia sau educația limitată. Distragerea constantă cauzată de mediile digitale, reducerea timpului petrecut în aer liber și expunerea la toxine, cum ar fi microplasticele și uleiurile din semințe, ar putea juca un rol important.

Bolile cronice pot contribui la declinul cognitiv – Afecțiuni precum hipertensiunea arterială și diabetul apar la vârste tot mai tinere. Acestea afectează creierul prin deteriorarea vaselor de sânge și reducerea aportului de oxigen către neuroni.

Când glicemia și tensiunea arterială rămân ridicate o perioadă mai lungă de timp, inflamația și stresul oxidativ interferează cu producția de energie mitocondrială – procesul de care depind celulele creierului pentru a gândi, a se concentra și a memora. Acest tip de deficiență energetică celulară duce la afectarea funcțională, în care creierul se simte confuz și obosit, chiar dacă în rest sunteți sănătos.

Dezavantajul socio-economic agravează vulnerabilitatea biologică – Deși acest aspect nu este discutat în studiu, persoanele aflate sub stres financiar sau social constant prezintă adesea niveluri mai ridicate de cortizol, principalul hormon al stresului din organism. Nivelul cronic ridicat de cortizol modifică ciclurile de somn, încetinește metabolismul glucozei și reduce neuroplasticitatea – capacitatea creierului de a se adapta și de a învăța.

Aceasta explică de ce adulții care se confruntă cu locuri de muncă instabile, datorii sau medii de viață nesigure sunt expuși unui risc mai mare de declin cognitiv precoce. Datele studiului arată că acești factori de stres biologici și de mediu nu acționează izolat; ei interacționează, amplificând daunele în timp.

Conștientizarea publică cu privire la sănătatea cognitivă este în creștere, dar prevenirea rămâne în urmă – Cercetătorii au observat că raportările crescute privind problemele cognitive ar putea fi rezultatul diminuării prejudecăților legate de tulburările psihice și neurologice. Cu toate acestea, conștientizarea nu este suficientă. Fără a rezolva cauzele principale – somn deficitar, deficiențe nutriționale, sedentarism și stres cronic – tendința ascendentă va continua.

Sănătatea cognitivă devine o oglindă a bunăstării sociale și metabolice – Dizabilitatea cognitivă nu mai este limitată la un segment restrâns al populației – este o preocupare crescândă pentru sănătatea publică, care reflectă starea stilului de viață american modern. Simptomele cognitive nu este cazul să fie considerate minore sau temporare. Când creierul dvs. se străduiește să proceseze, să se concentreze sau să-și amintească, este un semn că trupul și mediul dvs. sunt în dezechilibru.

Cinci moduri de a vă proteja și reface sănătatea cognitivă

Dacă vă simțiți confuz, uituc sau epuizat în sfera mentală, nu sunteți singurul. Creșterea dificultăților cognitive în rândul adulților tineri reflectă modul în care viața modernă epuizează rezervele de energie ale creierului. Cu toate acestea, puteți controla mulți dintre factorii care determină acest declin. Cheia este să vă refaceți energia celulară, să vă echilibrați metabolismul și să reduceți factorii de stres zilnici care perturbă funcționarea creierului. Iată de unde să începeți.

Susține energia creierului prin îmbunătățirea funcționării metabolismului. – Creierul arde mai multă glucoză decât orice alt organ din trup, iar când metabolismul este lent, claritatea în sfera conștiinței scade odată cu acesta. Începeți prin a consuma suficienți carbohidrați de înaltă calitate – aproximativ 250 de grame pe zi pentru majoritatea adulților – pentru a alimenta creierul.

Alegeți opțiuni ușor de digerat, cum ar fi fructele și orezul alb, pentru început, dacă intestinul vă este afectat. Evitați uleiurile din semințe, care conțin acid linoleic (LA) care blochează funcția mitocondrială. Când vă restabiliți fluxul de energie, veți observa o concentrare mai bună, o stare de spirit mai stabilă și o memorie mai rapidă.

Protejați-vă creierul de toxinele metabolice și de mediu – Excesul de LA din uleiurile din semințe, metalele grele din alimente și microplasticele creează stres oxidativ care vă afectează neuronii. Înlocuiți toate uleiurile industriale din semințe – soia, porumb, rapiță, floarea-soarelui, șofran – cu grăsimi saturate, cum ar fi ghee și unt din lapte de la vaci hrănite cu iarbă. Filtrați apa potabilă și consumați alimente integrale, minim procesate.

Când eliminați aceste toxine, reduceți inflamația din microgliile creierului – celulele imune care protejează circuitele neuronale – ceea ce ajută la apariția unei stări de calm și limpezime în sfera conștiinței. Excesul de fier este o altă amenințare ascunsă pentru creierul dumneavoastră. Când fierul se acumulează în țesuturi, provoacă stres oxidativ care dăunează neuronilor și accelerează îmbătrânirea.

Nivelurile ridicate de fier sunt asociate cu pierderea memoriei, depresia și chiar bolile neurodegenerative, deoarece excesul de fier declanșează inflamații și perturbă producția de energie mitocondrială. Pentru a vă proteja creierul, evitați suplimentele inutile de fier, limitați consumul de alimente procesate fortificate și donați sânge periodic dacă nivelurile dvs. sunt ridicate.

Reconstruiți sănătatea intestinului pentru a vă întări axa intestin-creier – Bacteriile intestinale influențează în mod direct starea de spirit, memoria și performanța cognitivă. Când bariera intestinală se inflamează sau devine „permeabilă”, endotoxinele pătrund în fluxul sanguin și ajung la creier, provocând oboseală și confuzie. Pentru a remedia această situație, concentrați-vă mai întâi pe alimente blânde și liniștitoare. Începeți cu fructe și orez alb dacă aveți un intestin sensibil, apoi reintroduceți treptat alimente mai bogate în fibre odată ce simptomele se ameliorează.

Odată ce intestinul este sănătos, susțineți bacteriile benefice, cum ar fi Akkermansia muciniphila, incluzând alimente care le hrănesc, cum ar fi merele bogate în pectină și afinele. Un intestin sănătos produce acizi grași cu lanț scurt, cum ar fi butiratul, care hrănesc colonul și protejează creierul de inflamații.

Echilibrați hormonii și răspunsul la stres – Stresul cronic inundă organismul cu cortizol, care perturbă somnul, încetinește transportul glucozei către creier și afectează formarea memoriei. Formați-vă un obicei zilnic de a vă expune pielea și ochii la lumina soarelui dimineața – aceasta resetează ritmul circadian și favorizează eliberarea de melatonină pe timpul nopții.

Dacă stresul pare să nu mai înceteze, respirația ritmică sau exercițiile fizice de intensitate moderată, cum ar fi mersul pe jos și practica yoga, ajută la reducerea naturală a cortizolului. Magneziul favorizează relaxarea și ajută creierul să genereze adenozin trifosfat (ATP), molecula care stimulează concentrarea și vigilența. Dacă vă simțiți epuizat la mijlocul după-amiezii, este un semn că sistemul dvs. nervos are nevoie de recuperare, nu de mai multă stimulare.

Recâștigați-vă concentrarea gestionând suprasolicitarea digitală și senzorială – Expunerea constantă la ecrane, notificări și lumină artificială menține sistemul nervos într-o stare de alertă ușoară. Protejați-vă creierul creând perioade fără tehnologie în timpul zilei. Urmăriți să opriți toate dispozitivele la apusul soarelui și să beneficiați de cel puțin o oră de lumină naturală în fiecare zi.

Dacă lucrați în interior, faceți pauze scurte pentru mișcare – ridicați-vă, întindeți-vă sau ieșiți afară – pentru a vă reînnoi concentrarea. Gândiți-vă la asta ca la un antrenament intermitent pentru creier: perioade de muncă intensă urmate de odihnă reală. În timp, aceste tipare vă reconfigurează creierul pentru o atenție mai bună și o memorie de lucru mai puternică.

Declinul creierului nu este inevitabil – este reversibil atunci când vă restabiliți energia celulară și eliminați factorii de stres care o blochează. Obiceiurile care vă întăresc metabolismul, calmează inflamațiile și vă mențin o funcționare optimă a intestinelor vă protejează și viitorul cognitiv. Cu cât începeți mai devreme, cu atât mai repede veți observa că vă revine agerimea în sfera conștiinței și că vi se restabilește capacitatea de a gândi clar.

Citiți și:
Telefoanele mobile și cancerul: Dovezi ale toxicității celulare. Experiment și studiu din 2024
Iată cum pot alimentele fermentate să susțină sănătatea creierului
Fă din sănătatea creierului tău o prioritate: Obiceiuri benefice la îndemâna oricui care te ajută să ai un creier în formă chiar și la bătrânețe

 

yogaesoteric
14 decembrie 2025

 

Also available in: English