Consumate crude, seminţele fructelor şi legumelor sunt adevărate medicamente naturiste. Statisticile spun că românii ronţăie mai multe seminţe decât americanii, consideraţi ca fiind cei mai mari consumatori de popcorn. Ne plac seminţele, mai ales cele de floarea-soarelui şi de dovleac. Dar în ultimul timp seminţele legumelor şi fructelor şi-au găsit o întrebuinţare la români mult mai valoroasă: leac pentru diferite afecţiuni. Cândva ele făceau parte din reţetele magice ale vindecătorilor de odinioară, iar azi sunt ingrediente pentru cele mai eficiente preparate naturiste. Consumate crude, au efectul cel mai puternic.
Micile uzine de medicamente
Pe vremuri, ţăranii le considerau păstrătoarele vieţii, adevăr demonstrat şi de medicina modernă care a descoperit că, înainte să se transforme în plante verzi, seminţele conţin energii uriaşe şi substanţe benefice pentru organism. Terapia cu seminţe nu presupune consumul exclusiv al seminţelor, ci în combinaţie cu un regim sănătos bazat pe legume şi fructe. Pentru a fi eficiente terapeutic, seminţele se mănâncă neprăjite, deoarece prin preparare termică, cea mai mare parte a proprietăţilor lor vindecătoare este distrusă.
Din seminţe se pot prepara şi remedii sub formă de pulberi, tincturi, uleiuri, macerate sau cataplasme. Mai trebuie ştiut că seminţele, deşi par uscate şi moarte, sunt organisme vii, bogate în nutrienţi. De aceea, semințele consumate între mese, în locul gustărilor, pe lângă rolul extrem de benefic, sunt și sățioase. Nu întâmplător terapia cu seminţe este inclusă în regimurile dietetice.
Seminţele de dovleac și afecțiunile cardio-vasculare
Dieteticienii din Japonia pun seminţele de dovleac (bostan) pe primul loc în tabelul produselor alimentare, deoarece ele conţin 36-52% grăsimi, vitamine și microelemente (mai ales zinc). Sunt recomandate în lupta cu prostatita, constipaţia şi balonarea. Sunt diuretice, întăresc muşchiul cardiac, tonifică rinichii, ajută la creşterea părului, elimină metalele grele din organism.
Pentru tratarea acestor afecţiuni, se prepară laptele de bostan dintr-un pahar de seminţe pisate într-un vas de lut şi trei pahare de apă clocotită. Se strecoară, se stoarce bine terciul şi se bea lichidul obţinut de trei ori pe zi, câte o 1/2 de pahar, înainte de masă. În caz de limbrici (viermi intestinali), se prepară un amestec din 30 g de seminţe crude de bostan, cu pieliţa verde, 50-60 ml de apă şi o linguriţă de miere de albine. Se ia pe nemâncate, câte o linguriţă, timp de o oră, până se epuizează toată doza, apoi se face o clismă. În cosmetică, seminţele de dovleac împrospătează tenul. Seminţele crude se pisează bine, se amestecă cu apă clocotită (1:10) până se obţine o pastă omogenă care se aplică pe faţă timp de 15-20 minute, apoi se clătește cu apă.
Specialiştii în medicină naturistă încurajează consumul seminţelor de dovleac, care desfundă vasele de sânge, reglează colesterolul şi stimulează activitatea rinichilor, dar au şi rol adjuvant în cancer, leucemie, scleroză sau diverse boli greu vindecabile. Se mai recomandă în alimentaţia persoanelor cu boli hepatice, cardiovasculare, femeilor însărcinate şi copiilor.
Susanul previne osteoporoza
Seminţele de susan conţin vitaminele A, B, C și E. Pentru întărirea şi curăţirea organismului, se consumă câte 15-20 g de pulbere preparată din seminţe, cu puţină apă, de trei ori pe zi, cu 10-15 minute înainte de masă. Arsurile se tratează cu un terci din seminţe de susan râşnite şi apă. Se schimbă pansamentul de 2-3 ori pe zi, până la vindecare. Susanul poate înlocui sarea. Se amestecă 5 linguri de seminţe de susan, cu 3 linguri seminţe de in şi o lingură de sare de mare, prăjită în prealabil într-o tigaie uscată. Amestecul se păstrează într-un borcan închis bine.
Seminţele de susan conţin şi proteine, cu 50% mai mult decât se află în carne.
Sunt foarte bogate în calciu şi înlocuiesc cu succes laptele. Consumul de susan previne osteoporoza. Seminţele au o mare valoare energetică, aduc un aport însemnat în afecţiunile de nutriţie, sunt laxative, emoliente, antitumorale şi ajută la detoxifierea ficatului şi a rinichilor, întăresc sistemul imunitar, cresc fertilitatea şi sunt afrodiziace. Seminţele de susan sunt o sursă bună de seleniu, magneziu şi fosfor, având un conţinut scăzut de colesterol şi sodiu.
Seminţele de mărar pentru glaucom
În medicina tradiţională, seminţele de mărar şi-au câştigat reputaţia de leac extrem de eficient în mai multe afecţiuni. Pentru hipertensiune arterială şi insuficienţă coronariană cronică, se macerează în 500 ml apă 2 linguri de seminţe de mărar pisate într-un termos, timp de 3-4 ore. Se strecoară şi se beau câte 100 ml de lichid cu 30 minute înainte de masă, de 3-4 ori pe zi. Leacul este bun şi pentru artroză şi îmbunătăţirea digestiei. În caz de insomnie, 5 picături de ulei de seminţe de mărar se adaugă la o cană de ceai de lavandă și se bea cu 30 de minute înainte de culcare.
Glaucom: peste o linguriţă de seminţe de mărar râşnite, se toarnă 250 ml apă călduță, se ține la macerat timp de 3-4 ore și se consumă câte 50 ml, de patru ori pe zi, înainte de masă, timp de 21 de zile. După o pauză de 10 zile, tratamentul se repetă. Pulberea de seminţe de mărar se poate folosi ca şi condiment în alimentaţie.
Maceratul din seminţe de mărar rezolvă şi incontinenţa urinară. Pulberea şi tinctura extrasă din seminţele de mărar sunt un stimulent şi un reglator hormonal foarte puternic. Din seminţele de mărar se obţine un ulei cu care se masează sânii, pentru a deveni mai mari şi mai fermi.
Un expectorant din seminţe de in
Seminţele de in sunt folosite la combaterea constipaţiei şi a inflamaţiilor tubului digestiv şi a căilor urinare. Extern, făina din seminţe de in are proprietăţi antiseptice şi calmante. Cataplasma din făină de in şi muşeţel (în părţi egale) ajută la maturarea abceselor şi furunculelor, iar în amestec cu mierea ajută la vindecarea rănilor. Pentru conjunctivită: o linguriţă de seminţe de in se infuzează 15 minute în 50 ml de apă clocotită. Apoi se pisează până ce apare un mucilagiu. Se strecoară şi se foloseşte pentru spălarea ochilor, de 2-3 ori pe zi. Urciorul trece dacă se încălzesc pe o tigaie uscată seminţe de in, se pun într-o batistă curată şi se aplică pe locul bolnav pentru 5-7 minute. Un expectorant bun se obţine din 1/2 linguriţă de seminţe de in râşnite, care se agită 15 minute în 150 ml de apă. Se strecoară şi se beau câte 2 linguri de 3-4 ori pe zi pentru tratarea bronşitei.
Extractul din seminţe de in este utilizat în inflamaţiile şi hipertrofia prostatei. Scade senzaţia imperioasă de a urina şi cantitatea de urină acumulată în vezica urinară. Un alt avantaj constă în faptul că împiedică creşterea celulelor prostatei, contribuind la vindecarea cancerului de prostată sau cel de colon. Este util și în tratamentul arterosclerozei, împiedicând formarea cheagurilor de sânge.
„Bomboanele agricole” combat nicotina
Seminţele de floarea-soarelui, cele mai populare seminţe consumate la noi, au multiple întrebuinţări în medicina naturistă. Sunt un remediu de bază în combaterea bolilor de rinichi, de vezică biliară şi circulatorii. De asemenea, se folosesc în cure pentru tratarea sterilităţii şi impotentei vasculare şi hormonale.
Uleiul obţinut prin presare la rece se poate folosi pentru dezintoxicarea organismului, prevenirea afecţiunilor gingiilor, tratarea bolilor respiratorii mai ales ale căilor respiratorii superioare. Se ia o gură de ulei în fiecare dimineaţă, pe nemâncate, se mestecă vreme de 10 minute, apoi lichidul obținut fiind plin de reziduri se scuipă şi se clăteşte gura insistent.
Seminţele de floarea-soarelui conţin o cantitate substanţială de acid linoleic, care reduce depunerile de colesterol de pe pereţii vaselor arteriale. Sunt bogate în vitamina E, un antioxidant care previne apariţia bolilor de inimă.
Sunt recomandate mai ales femeilor gravide şi copiilor, pentru conţinutul ridicat de vitamine din grupa B. Seminţele de floarea-soarelui au darul de a reduce pofta de nicotină, iar infuziile fortifică vasele de sânge şi nervii, amortizând impactul renunţării la tutun.
Seminţele care înlocuiesc pe deplin insulina
Schinduful este o plantă ierboasă ale cărei seminţe tratează diabetul de tip insulino-dependent. Se face o cură de 12 luni cu macerat de schinduf, din care se beau câte 2-3 căni pe zi. Schinduful este un hipoglicemiant puternic în timp, care va necesita reducerea gradată a dozelor de insulină până la renunțarea completă la insulină. Pentru valori crescute ale colesterolului, se ia câte o linguriţă de pulbere de patru ori pe zi, înaintea meselor principale. Intervine în metabolismul lipidelor, reducând colesterolul, protejând sistemul cardiovascular de apariţia ischemiei cardiace. Seminţele sporesc secreţia lactată şi îmbunătăţesc starea de sănătate a mamei. Două linguriţe de pulbere amestecată cu miere, luate cu o oră înainte de masă, vindecă anorexia.
Maceratul de schinduf este de ajutor femeilor aflate la menopauză, prevenind eliminările masive de calciu şi ajutând la păstrarea forţei musculare. Mai vindecă şi sterilitatea, dar are şi efecte antiinflamatoare asupra intestinului. Cataplasma cu seminţe de schinduf ajută la terapia ulcerelor varicoase și a eczemelor cu prurit. În cosmetică, întăreşte unghiile şi părul, iar pe femeile prea slabe le ajută să-şi rotunjească formele, fără a creşte ţesutul adipos.
Chimen, coriandru, mac și struguri
Se consideră că seminţele de struguri sunt antioxidanţi foarte puternici, cu rol în combaterea cancerului. Sunt remedii bune împotriva artritelor, alergiilor, problemelor de circulaţie, diabetului şi a problemelor de vedere.
Celebru pentru combaterea gazelor la stomac şi a aerofagiei, chimenul se recomandă să se ia câte o linguriță rasă de pulbere după fiecare masă. Datorită principiilor sale active, chimenul ajută în tratarea enterocolitelor, măreşte diureza şi lactaţia mamelor care alăptează, stimulează pofta de mâncare şi este vermifug. Seminţele se pot folosi ca și condiment în alimentație, la conservarea murăturilor, se pot adăuga și la prepararea pâinii pentru a-i da pâinii o aromă deosebită.
În India se foloseşte chimenul alb, care are un cu totul alt gust şi aromă, cu el se condimentează mâncărurile cu orez şi legume. Maceratul cu seminţe de chimen este recomandat și în guturai.
Seminţele de coriandru, preparate sub formă de macerat reduc colesterolul. Este un bun diuretic şi stimulează funcția rinichilor.
Siropul din seminţe de mac tratează răceala, iar maceratul calmează durerile de dinţi şi urechi. Seminţele de mac mai au şi efect sedativ.
Alte seminţe de leac:
– seminţele de pătrunjel vindecă insuficienţa cardiacă. Macerate în ţuică, ajută la dispariţia petelor de pe piele;
– seminţele de arţar sunt recomandate în caz de colecistită. În timp, dispar durerile în zona ficatului, stimulează armonios pofta de mâncare;
– seminţele de fenicul sunt recomandate în bronşită cronică cu tuse;
– pentru tratarea lipsei de iod, se mestecă opt seminţe de măr, care asigură doza zilnică de iod. (Atenţie, seminţele conţin şi o cantitate mică de cianură!);
– seminţele de muştar sunt bune contra durerilor de dinţi, dacă se mestecă pe partea unde se află dintele bolnav;
– pentru potenţă, tulburări ale prostatei şi pietre la vezica biliară: se amestecă 3 linguri de seminţe de pepene galben cu 3 linguri de seminţe de dovleac şi 5 linguri de miere de albine;
– seminţele pisate de pepene roşu, amestecate cu ulei de măsline, elimină pietrele de la rinichi. Amestecate cu trei linguri de lapte, sunt indicate în hemoragii uterine;
– seminţele de ridiche neagră sunt bune la vindecarea rănilor, escarelor şi ulcerului varicos;
– seminţele de morcov ajută la eliminarea pietrelor de la rinichi şi vezica biliară;
– durerile în gât provocate de răceală se ameliorează cu un macerat din 3-4 linguri de pulbere de seminţe de rodii în 250 ml apă;
– maceratul din seminţe de anason este foarte bun în astm bronşic;
– seminţele de muştar negru dau mâncărurilor cu legume un gust puţin iute şi au un rol în normalizarea funcțiilor hormonale;
– maceratul din seminţe de ardei iute îndulcit cu miere este bun contra durerilor de gât;
– maceratul din seminţe de gutui se foloseşte intern în cazul amigdalitei, bronşitei, tusei cu expectorație, al hemoragiilor uterine, şi extern, sub formă de comprese, ca antiinflamator în afecţiuni ale ochilor, în arsuri și iritaţii ale pielii;
– în caz de artroză, se recomandă comprese calde din decoct de seminţe de brânduşă de toamnă;
– semințele de susan negru sunt o sursă foarte bogată în calciu;
– uleiul obţinut din seminţe de urzică este un bun remediu în otrăvirile cu ciuperci;
– câteva seminţe de salvie puse în apă pentru baia picioarelor duc la diminuarea transpiraţiei şi a mirosului neplăcut;
– seminţele de frasin au proprietăţi afrodisiace.
Citiţi şi:
Turmericul este una din plantele cele mai temeinic cercetate la ora actuală, devenind subiectul a peste 5600 de studii biomedicale
Hrişca nu este doar un aliment, ci și un medicament
yogaesoteric
3 martie 2016
Also available in:
Français