Tot timpul costă ca să fii sub ocupație
Cât plătim pentru onoarea de a avea un batalion militar francez pe teritoriul României? Se pare că minimum 1,6 miliarde de euro
Într-o analiză pe Inpolitics, Bogdan Tiberiu Iacob a atras atenția asupra unui fragment din declarația ministrului Vasile Dîncu, după întâlnirea cu omologul său francez, doamna Florence Parly.
În această declarație, ministrul Dîncu, plin de recunoștință față de inițiativa franceză de a trimite trupe pe teritoriul României, sublinia că este necesar să fie rezolvată cât mai repede și o poveste mai veche: cea a unor nave militare.
Iacob a prezentat câteva detalii ale afacerii ce, conform lui Dîncu, era nevoie să fie urgentată: o „poveste de-a dreptul tenebroasă”.
În 2019, francezii de la Naval Grup au câștigat, în asociere cu Șantierul Naval Constanța, o licitație pentru construcția unor nave militare pentru marina militară română. Perdant a fost grupul olandez Damen, care deține propriile șantiere în Mangalia și Galați.
Însă contractul câștigat de francezi nu a fost semnat nici până în ziua de astăzi, deoarece partea franceză a contestat o serie din clauze, inclusiv niște investiții de câteva zeci de milioane de euro pentru modernizarea șantierului constănțean, clauza garanției pentru vicii ascunse etc.
De asemenea, prețurile energiei și materialelor de construcție au crescut considerabil din 2019 încoace, ceea ce îi determină pe francezi să dorească recalcularea contractului inițial, de 1,6 miliarde de euro.
Vin sau nu vin francezii?
Ianuarie 2022 a fost fixat ca termen limită la care România era necesar să decidă soarta contractului. De aici, crede Bogdan Tiberiu Iacob, bruscul interes al Franței față de securitatea și armata românească.
Mai întâi a venit declarația lui Macron, dispus să trimită trupe în România pentru a satisface o ambiție personală a președintelui Iohannis, care consideră o mare realizare patriotică aducerea de trupe străine pe teritoriul suveran al țării.
De asemenea, un secretar de stat MApN a fost decorat de ambasada Franței, venind apoi și vizita fulger a ministrului francez al Apărării. Această vizită a fost, oficial, despre oportunitatea trimiterii de trupe în România.
Însă la fel ca formularea inițială a lui Macron, care vorbea despre disponibilitatea Franței de a trimite trupe, declarațiile vagi ale ministrului francez al Apărării, care a vorbit despre o comisie care să analizeze oportunitatea venirii lor, a sunat în urechile excitate ale oficialilor români certitudinea prezenței atât de dorite a trupelor franceze.
De fapt, mesajul francez pare să fie: „oferiți-ne contractul cum îl dorim și în schimb vă trimitem trupe de ocupație”.
De aceea, nu e de mirare că ministrul Dîncu a descoperit că „urgența geostrategică” dar și „urgența de înzestrare” a armatei fac necesar ca, cităm din ministru, „să găsim o soluție rapidă pentru ca acest proiect al achiziției de corvete să poată merge mai departe”.
Comentând cu amar umor această poveste, publicistul Ion Cristoiu se amuza cum, dată fiind urgența geostrategică menționată de ministru, corvetele (ce probabil vor fi terminate de peste ani de zile) ne vor apăra din viitor în eventualitatea unui conflict prezent.
Numai că… Naval Group vrea corvetele în Franța
După o nouă amânare a semnării contractului, Naval Group a decis că vrea corvetele în Franța. Compania urmează să propună Ministerului Apărării Naționale ca toate cele patru corvete militare în valoare de 1,2 miliarde de euro să fie construite în Franța în următorii patru ani printr-un contract garantat de guvernul de la Paris.
Decizia a fost luată după ce afaceristul Gheorghe Bosânceanu, asociatul francezilor în această afacere prin Șantierul Naval Constanța, a refuzat până acum semnarea contractului cu Ministerul Apărării, dar a și blocat negocierile cu partenerii francezi.
Oferta depusă de asocierea franco-română expiră pe 28 aprilie, la miezul nopții.
Totodată, firmele clasate pe locurile doi și trei, adică olandezii de la Damen, respectiv italienii de la Fincantieri, așteaptă să pună mâna pe contractul pentru construcția corveteor.
Cioloș, contract direct pentru Damen
Istoria contractului privind construcția celor patru corvete și modernizarea celor două fregate românești a început în anul 2016. Guvernul Cioloș a emis o Hotărâre de Guvern prin care contractul, evaluat atunci la 1,6 miliarde de euro, a fost atribuit direct firmei olandeze Damen.
Ministerul Apărării susținea atunci că atribuirea directă a contractului este justificată prin faptul că firma Damen este singura care poate construi corvetele. Ulterior, s-a dovedit că Ministerul Apărării Naționale a mințit în documente oficiale pentru că la nivel european existau mai multe companii care aveau posibilitatea să producă navele militare.
Hotărârea de Guvern a fost anulată ulterior de guvernul PSD pentru că nu se obținuse acordul Parlamentului pentru această achiziție.
Ministerul Apărării Naționale a fost obligat să organizeze o licitație internațională pentru a atribui contractul privind construcția celor patru corvete. De data aceasta, la licitație s-au înscris mai mulți competitori. La final, au rămas în cursa pentru adjudecarea contractului francezii de la Naval Group, olandezii de la Damen și italienii de la Fincantieri. Cea mai bună ofertă a fost depusă de Naval Group, în asociere cu Șantierul Naval Constanța, controlat de afaceristul Gheorghe Bosânceanu.
Astfel, conform ofertelor depuse la finalul anului 2018, francezii și-au adjudecat contractul pentru suma de 1,2 miliarde de euro (cu 400 milioane de euro mai puțin decât evaluarea inițială). Pe locul secund s-a clasat compania Damen, iar pe ultimul loc, italienii.
Bosânceanu i-a torpilat pe francezi
Procedura de licitație a fost contestată în instanță de olandezii de la Damen. Procesele au durat până în toamna anului 2021. În toată această perioadă, premierii României Ludovic Orban, respectiv Florin Cîțu, dar și ministrul Apărării Nicolae Ciucă le-a promis oficialilor francezi că vor semna contractul.
De abia la finalul anului 2021, ministrul Nicolae Ciucă a fost nevoit să îi cheme pe reprezentanții Naval Group și Șantierul Naval Constanța să semneze contractul. Dar, stupoare: directorul Șantierului Naval Constanța, Radu Rusen, a refuzat semnarea contractului, motivând că nu are un mandat în acest sens din partea lui Gheorghe Bosânceanu, acționarul majoritar al șantierului.
Apoi au urmat noi negocieri între francezii de la Naval Group și Gheorghe Bosânceanu, negocieri în urma cărora afaceristul român ar fi obținut o creștere substanțială a profitului pentru lucrările pe care urma să le presteze la Constanța. Cu toate acestea, Bosânceanu a refuzat să semneze contractul.
Damen are șansa nesperată să ia contractul
La finalul lunii februarie, francezii, în asociere cu Șantierul Naval Contanța, au prelungit oferta pe o perioadă de două luni. Adică până pe 28 aprilie 2022. Dar, tot de atunci, negocierile dintre francezi și Bosânceanu au înghețat.
În cazul în care contractul nu va fi semnat până la finalul lunii aprilie, Ministerul Apărării Naționale ar urma să atribuie contractul companiei Damen, cu condiția ca italienii de la Fincantieri să nu conteste rezultatul.
Pe de altă parte, olandezii de la Damen s-ar putea confrunta cu o criză a echipamentelor militare cu care ar urma să fie dotate cele patru corvete. Olandezii de la Damen au optat pentru echipamente și tehnică militară produse de companii americane, dar acestea sunt suprasolicitate din cauza războiului din Ucraina.
Francezii presează pentru un acord guvernamental
În acest context, partea franceză depune eforturi politice și militare pentru ca Ministerul Apărării român să accepte ca acest contract să le fie atribuit în baza unui acord guvernamental prin care corvetele să fie produse în Franța.
Oferta este tentantă, pentru că francezii își asumă că vor produce cele patru corvete în următorii patru ani în loc de șapte ani, așa cum prevedea contractul inițial. Mai mult, companiile producătoare de armament și-au asumat că vor livra cu prioritate echipamente cu care vor fi dotate corvetele.
Ministrul Apărării Naționale, Vasile Dîncu, a declarat într-o emisiune la TVR că așteaptă în scurt timp ca asocierea Naval Group și Șantierul Naval Constanța „să vină cu ultima variantă pentru ca să semnăm contractul. Sperăm că după atâta timp vor găsi și ei resurse ca să vină cu o variantă comună și cu o varianta care să corespundă perfect legii la ceea ce au semnat, condițiilor pe care le-au semnat atunci când au fost declarați câștigători.
Sperăm să putem cât mai repede, pentru că avem nevoie pentru un program de înzestrare a Marinei noastre. Marea Neagră a devenit, vedeți, un loc de mare dispută și din acest punct de vedere avem o nevoie foarte mare”.
Citiți și:
România cerșește prezența unor trupe străine pe teritoriul național. Alte țări o negociază la sânge
Document MApN: Este posibil ca Armata României să intervină cu trupe, atât pe teritoriul național, cât și în afara acestuia
Scrisoare deschisă a unui grup de ofițeri (r) adresată președintelui Iohannis: Socotim de datoria noastră să vă atragem atenția că lucrați contra interesului național
yogaesoteric
20 aprilie 2022