Un abuz de proporţii al Poliţiei române este pe cale să facă de ruşine România în faţa întregii Uniuni Europene

 
Lungului șir de abuzuri săvârșite de autoritățile române împotriva lui Gregorian Bivolaru i s-a adăugat recent încă unul. Poliția română l-a desemnat în mod ilegal pe fondatorul MISA ca „inamicul public nr.1”, ,,cel mai periculos infractor din România”, plasând totodată numele său pe site-ul Poliției Europene (Europol), printre cei mai căutați fugari (Most wanted) din Europa! Știrea a fost intens vehiculată pe toate canalele media din România în data de 29 ianuarie 2016, data publicării respectivei pagini web a Europol.

După cum vom arăta în continuare, această acțiune a Poliției române are particularitatea tragi-comică de a fi un abuz atât de evident, încât acesta poate fi constatat de către absolut oricine are curiozitatea să verifice pe Internet câteva informații ușor accesibile.

Să începem cu câteva date preliminare. Conform site-ului Înaltei Curți de Casație și Justiție, în iunie 2013 Gregorian Bivolaru a fost condamnat la șase ani de închisoare pentru infracțiunea de „act sexual cu un minor”. În sentință este specificat că inculpatul a fost achitat de acuzațiile de „trafic de minori” și „perversiune sexuală” vizate prin rechizitoriu.
Este important să menționăm că parcursul procesului a fost deosebit de atipic. Pe toată durata acestuia (aproape 10 ani) fosta minoră Mădălina Dumitru, care avea la data presupusei săvârșiri a faptelor peste 16 ani, a formulat numeroase plângeri împotriva autorităților. Ea a atras vehement atenția că este considerată de către procurori, împotriva voinței sale și într-o manieră abuzivă și ilegală, ca fiind „parte vătămată” în raport cu Gregorian Bivolaru. Ea a subliniat că faptele de care acesta a fost acuzat pur și simplu nu există. De altfel, primele două instanțe care au judecat cauza (cele de la Sibiu, respectiv Alba Iulia) l-au achitat de orice acuzație pe Gregorian Bivolaru, dar ÎCCJ  a casat în mod nejustificat deciziile anterioare și a dat soluția de condamnare. Interesant este că „probele” decisive aduse în final de procurori au fost ulterior considerate de către o altă instanță (Tribunalul București, în iunie 2015) ca având un caracter ilicit, ceea ce ar fi de natură să anuleze soluția de condamnare.
Un interviu cu Mădălina Dumitru, în care ea relatează modul în care a devenit de fapt o victimă a procurorilor, poate fi urmărit aici. Cu alte cuvinte, în procesul lui Gregorian Bivolaru de la ÎCCJ s-a ajuns la situația paradoxală în care dumnealui a fost condamnat fără a exista propriu-zis o victimă, ba chiar împotriva voinței acesteia!
În anul 2006, având în vedere persecuțiile revoltătoare la care Gregorian Bivolaru era supus cu încrâncenare de autoritățile și de mass-media din România, statul suedez i-a acordat profesorului de yoga azilul politic. Merită remarcat că dl. Bivolaru a fost judecat pentru exact aceleași fapte în două țări diferite ale Uniunii Europene, dar rezultatele proceselor au fost diametral opuse! Având în vedere nenumăratele abuzuri și ilegalități pe care le putem constata la tot pasul în demersurile autorităților române referitoare la acest caz, nu este deloc greu să înțelegem cine a avut dreptate.

În mod cu totul surprinzător, după respectiva condamnare de „act sexual cu un minor” Gregorian Bivolaru a fost desemnat de autoritățile române ca „cel mai căutat infractor”. Chiar dacă pe site-ul Poliției române figurează la categoria Most Wanted numele unor condamnați la pedepse foarte grele, autoritățile au anunțat că cel mai periculos dintre toți urmăriții este … Gregorian Bivolaru! Oare Poliția și alte autorități au impresia că în această țară a noastră nu s-a produs nimic mai grav decât o relație cu o minoră?!

Vă oferim spre comparație câteva exemple de infractori căutați de Poliția română, mulți dintre ei fiind dați în urmărire și prin Interpol, cu mandat european de arestare. Iată câteva cazuri luate de pe pagina Most Wanted a Poliției române: Mîzga Valerică  a fost condamnat la 21,6 ani de închisoare pentru omor deosebit de grav; Chița Ioan a fost condamnat la 18 ani închisoare pentru omor; Cioancă Sebastian Decebal  condamnat la 15 ani închisoare tot pentru omor; Crețu Ioan Marian 10 ani închisoare pentru omor. Rodideal Vasile a fost condamnat la 18 ani închisoare pentru infracțiuni la regimul armelor și munițiilor. Bulzan Marius Dan a fost condamnat la 12 ani închisoare pentru trafic de droguri de mare risc. Și totuși, iată că Poliția română a considerat în disprețul bunului simț că infracțiunea de „act sexual cu o minoră”, condamnată la șase ani de închisoare, ar fi mult mai gravă decât oricare dintre cele mai sus menționate!!

Așa cum arătam anterior, „epopeea” acestor nedreptăți uimitoare a continuat cu abuzul din data de 29 ianuarie 2016. Autoritățile din România l-au nominalizat pe Gregorian Bivolaru să figureze ca unul dintre primii doi cei mai periculoși infractori din țară, pentru a fi expus apoi pe lista celor mai temuți teroriști și criminali din Europa. Chiar și faptul că celălalt român desemnat este condamnat pe viață pentru multiple crime ne face să ne întrebăm pe ce criterii au fost cei doi asemănați pentru a figura pe lista Europol.
 
Dincolo de toate acestea, reaua-voință a autorităților române poate fi acum cu cea mai mare ușurință sesizată prin faptul că acuzațiile aduse pe site-ul Europol lui Gregorian Bivolaru AU FOST FALSIFICATE!! Un simplu click dat sub poza lui Gregorian Bivolaru de pe site-ul Europol ne conduce la site-ul Poliției române, unde constatăm că acuzaţia pentru care el a fost condamnat în România este cu totul alta faţă de cea pentru care ar trebui să fie, chipurile, urmărit de Europol!

Astfel, pe de o parte, pe site-ul Poliției române apare că Gregorian Bivolaru a fost condamnat la șase ani de închisoare pentru infracțiunea de „act sexual cu un minor”.
Pe de cealaltă parte, vedem ce acuzație i-a fost asociată domnului Bivolaru pe site-ul Europol, deși se precizează că referința este site-ul Poliției române: „exploatare sexuală a copiilor și pornografie infantilă”!!

Diferența este mult prea mare pentru a fi vorba de o confuzie! În primul caz (pe site-ul Poliției române) este vorba despre o singură „parte vătămată” în vârstă de peste 16 ani, iar în al doilea caz (pe site-ul Europol) este vorba despre mai mulți copii sub 12 ani și de trafic de persoane.
Putem vorbi de o simplă eroare?! Având în vedere că acesta este un act oficial, trecut prin mai multe verificări și proceduri, este absolut evident că avem de-a face cu o măsluire intenționată a datelor. Aceasta reprezintă un act grav de discriminare instituționalizată, un act revoltător de sfidare a legii și a drepturilor fundamentale ale omului!
Pentru a risipi orice neînțelegere, se poate evidenția cu claritate că această încălcare intenționată a legii a fost înfăptuită de către Poliția română și NU de către autoritățile Uniunii Europene. Dovada se află chiar pe site-ul Europol, unde în partea de jos a paginii este specificat că răspunderea pentru informațiile publicate aparține în exclusivitate membrilor ENFAST din fiecare țară: „Conţinutul site-lui este gestionat şi publicat de echipele ENFAST naţionale ale fiecărui stat membru UE”. Adică, mai exact, răspunderea pentru datele asociate ilegal lui Gregorian Bivolaru aparține celor din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR) – Direcția Investigații Criminale – Serviciul Urmăriri!
Este de observat că fără această modificare abuzivă a acuzațiilor, numele lui Gregorian Bivolaru nici nu avea cum să fie încadrat în criteriile care declanșează acțiunea Europol. El a fost condamnat pentru infracțiunea de ,,act sexual cu un minor”, care nu face parte dintre infracțiunile ce intră în competența Europol, astfel cum este stabilită de Decizia 2009/371/JAI privind înfiinţarea Oficiului European de Poliţie (Europol). Această decizie prevede: „Competenţa Europol include criminalitatea organizată, terorismul şi alte forme grave de criminalitate, astfel cum sunt enumerate în Anexă, care afectează două sau mai multe state membre, astfel încât să fie necesară o abordare comună din partea statelor membre, ca urmare a amplorii, a importanţei şi a consecinţelor infracţiunilor”. Consultând și Anexa, vom sesiza că infracțiunea de „act sexual cu un minor” nu este nici aici inclusă!!
Prin urmare, autoritățile române nu aveau dreptul legal să introducă numele lui Gregorian Bivolaru pe această listă „Europe’s Most Wanted Fugitives”, din moment ce au fost încălcate flagrant două prevederi importante: 1. infracțiunea pentru care a fost condamnat nu este în competența Europol; și 2. infracțiunea respectivă nu implică două state membre ale Uniunii Europene.

Remarcăm din nou, prin comparație, și care este natura infracțiunilor pe care le-au săvârșit celelalte persoane care au fost incluse de fiecare stat membru UE pe lista „Europe’s Most Wanted Fugitives”, persoane care într-adevăr chiar se ascund de autorități. Sunt infracțiuni deosebit de grave, majoritatea săvârșite cu violență: omor, vătămare corporală gravă, trafic de droguri, terorism, tâlhărie, viol, răpire, luare de ostatici, aderarea la un grup infracțional organizat, etc. Printre cei care se află pe această listă sunt capii unor organizații mafiote, sunt cei suspectați de organizarea atacurilor teroriste de la Paris din noiembrie 2015, etc.

Nu întâmplător modificarea acuzațiilor lui Gregorian Bivolaru trimite în mod ilegal la infracțiunea mult mai gravă de „trafic de persoane”. În realitate. așa cum am indicat anterior, pentru această acuzație nu una, ci chiar două instanțe din România L-AU ACHITAT pe dl. Bivolaru! El a fost achitat atât de către ÎCCJ în 2013, cât și de Tribunalul Cluj în 2015. Faptul că autoritățile române au vizat în mod nelegal să îl încadreze juridic pe Gregorian Bivolaru tocmai la traficul de persoane este demonstrat și de textul plasat pe site-ul Europol sub fotografie, text ce sugerează o așa-zisă descriere a faptelor: „În perioada 2002-2004, folosindu-se de calitatea declarata de profesor yoga si mentor spiritual, prin abuz de autoritate si tinere in stare de aservire, a recrutat, in scopul exploatarii sexuale, o minora cursanta yoga cu care a intretinut in mod repetat acte sexuale si de perversiune sexuala si careia i-a oferit si dat diverse sume de bani si alte foloase”. În realitate această descriere a fost extrasă din rechizitoriul procesului de la ÎCCJ și a fost plasată nejustificat pe acest site. Respectiva descriere NU a fost confirmată de instanța de judecată, constatându-se că fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane/minori. Având în vedere aceste aspecte este inexplicabilă atitudinea autorităților de a ignora efectiv realitatea și de a prezenta date complet false despre Gregorian Bivolaru.

Devine așadar evident că s-a intenționat a se folosi o exprimare exagerată, neadecvată și incorectă juridic în ceea ce privește această încadrare, ea vizând obținerea unei reacții accentuate de adversitate în rândul celor care accesează site-ul Europol, precum și a unei reacții mediatice spectaculoase care să sprijine această acțiune injustă a autorităților române. De altfel, acest efect mediatic deja s-a produs, informația intenționat greșită postată pe site-ul Europol fiind preluată și amplificată atât de presa din România, cât și de cea internațională, într-un mod exagerat, unele dintre publicații afirmând chiar că Gregorian Bivolaru ar fi săvârșit infracțiunea de viol!

O altă întrebare incomodă pentru autoritățile române este aceasta: Cum poate fi dat Gregorian Bivolaru pe lista fugarilor (care se ascund) din moment ce Poliția română cunoaște foarte bine că el este un REFUGIAT POLITIC în alt stat (culmea, aparținând tot UE)? Autoritățile de la noi îi cunosc adresa și au comunicat de numeroase ori cu el în ultimii 10 ani, de când e protejat de Suedia. Prin urmare domnul Bivolaru beneficiază de protecția statului suedez, pe teritoriul căruia are un domiciliu și își desfășoară activitatea profesională. Autoritățile suedeze i-au emis și documente de identitate în baza Convenției de la Geneva din 1951 privind refugiații, ceea ce face ca postarea numelui său pe un site care vizează prinderea unor fugari să încalce în mod flagrant toate drepturile prevăzute de această Convenție. Mai mult, Gregorian Bivolaru a dat curs tuturor solicitărilor instanțelor de judecată din România, fiind în permanență asistat de avocați aleși. Toate acestea demonstrează cu prisosință că el nu este un fugar, că nu se ascunde, ci dimpotrivă, înțelege să își exercite drepturile fundamentale în conformitate cu reglementările interne și internaționale privitoare la statutul său.
Bineînțeles, Poliția română era informată despre aceste lucruri, motiv pentru care demersul nominalizării domnului Bivolaru pe lista Europol denotă o rea-voință fățișă și reprezintă în fapt o continuare a acțiunilor represive ale autorităților române împotriva sa.

Având în vedere acest șir parcă nesfârșit de abuzuri îndreptate împotriva lui Gregorian Bivolaru, la care au cooperat în mod ilegal de-a lungul anilor mai multe instituții din România, se poate afirma că acest caz indică existența unei mari disfuncționalități a statului român. Mai mult, putem deduce că această disfuncționalitate este întreținută de voința unei structuri care stă în spatele acestor instituții și are în mare parte puterea să le controleze.

Să nu uităm că nu mai departe de anul trecut Tribunalul Cluj a scos în evidență că tot acest can-can ce se face de ani de zile pe seama unor oameni care doresc să practice yoga face parte dintr-o campanie mediatică ce este dirijată. S-au adus nenumărate acuzații conexe cu traficul de persoane, au fost difuzate PESTE ȘAPTE MII de articole și reportaje TV cu „dezvăluiri cutremurătoare” despre MISA. În 2004 toate ziarele și televiziunile au spus că a avut loc „cea mai mare acțiune a Poliției române împotriva traficului de droguri și de ființe umane”. Și totuși, după aproape 11 ani a reieşit cu claritate că totul a fost o cacealma înfăptuită de binomul Poliţie/mass-media, cu scopul de a distruge MISA! Aceasta a fost concluzia oficială la care a ajuns o instanţă din România, Tribunalul Cluj, care a exprimat că respectiva acţiune a avut un caracter represiv, autorităţile şi presa aservită urmărind să creeze în mod mincinos impresia că MISA ar fi o mare „reţea de trafic de persoane”.

Acest nou abuz al nominalizării lui Gregorian Bivolaru pe lista Europol reprezintă o gafă imensă pe care autoritățile române au săvârșit-o și care are toate șansele să se întoarcă împotriva celor care au pus la cale această manevră mârșavă. Deși autoritățile române au fost de trei ori refuzate de Suedia în privința extrădării lui Gregorian Bivolaru, prin această manevră în care a fost implicat și Europolul, ele au vizat încă o dată subminarea statutului de refugiat politic al acestuia.
Faptele sunt însă acum foarte ușor de sesizat, ceea ce va face ca autoritățile suedeze să se convingă o dată în plus, dacă mai aveau vreun dubiu, că persecuțiile din România asupra lui Gregorian Bivolaru continuă. De data aceasta adevărul va ieşi mult mai repede la iveală şi el va fi cunoscut la un nivel mult mai amplu, ceea ce ar putea atrage consecinţe dezastruoase asupra imaginii României în întreaga Europă şi chiar mai departe.

Dacă verdictul Tribunalului Cluj a fost aproape complet muşamalizat de jurnaliştii români, acest gen de ascundere a adevărului nu va mai fi posibil la nivel european în cazul noului abuz care tocmai a avut loc. Zeci de deputați din toate grupurile parlamentare ale UE sunt deja avizați despre situația lui Gregorian Bivolaru. Cazul a fost discutat în mai multe ocazii în Parlamentul European și la Reuniunile anuale de Implementare – Dimensiunea Umană (HDIM – Human Dimension Implementation Meeting) a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE). De asemenea, mai multe organizaţii de apărare a drepturilor omului cum ar fi Amnesty Interntional, Apador-CH, Human Rights Without Frontiers sau Soteria International au interpelat de mai multe ori autorităţile române în legătură cu situația profesorului român de yoga și au întocmit deja rapoarte cu privire la abuzurile flagrante la care acesta a fost supus. La fel, numeroşi jurnalişti, cercetători și experți din UE au evidențiat gravele încălcări ale legilor pe care autorităţile române le săvârşesc încă din timpul regimului comunist în cazul lui Gregorian Bivolaru. Mulți dintre acești analiști au concluzionat pe bună dreptate că toate aceste persecuții au fost inițiate de către Poliția Politică (Securitate) dinainte de Revoluția din 1989 și au fost preluate și continuate de actualele structuri politice și servicii de informații.

Cu siguranţă, reacţiile care vor veni din partea oficialilor UE nu vor întârzia să apară întrucât pârghiile legislative din Uniune sunt mult mai stricte și mai puțin supuse flagelului corupției decât cele din România.

Citiţi şi:
O nouă tentativă murdară de a prejudicia imaginea lui Gregorian Bivolaru

Falsurile şi manipulările revoltătoare din spatele condamnării injuste a lui Gregorian Bivolaru (I)

yogaesoteric

17 februarie 2016

Also available in: Français