Un cercetător care a ajutat mari companii să dezvolte alimente ultraprocesate „dă din casă”: două moduri surprinzătoare în care producătorii le fac irezistibile

Conform profesorului Barry Smith, expert în alimentația multisenzorială de la Universitatea din Londra, alimentele ultraprocesate precum chipsurile, fursecurile și ciocolata sunt concepute pentru a crea dependență, transmite Busines Insider.

Smith, care a lucrat cu companii importante precum Kellogg’s, Coca-Cola sau Ferrero, a dezvăluit că aceste companii i-au solicitat inițial expertiza pentru a reduce sarea și zahărul din produsele lor, fără a pierde din savoare. Cu toate acestea, în timp, atenția lor s-a îndreptat spre a face produsele atât de irezistibile, încât oamenii să nu se poată opri din mâncat, potrivit lui. Această schimbare de orientare l-a determinat pe Smith să înceteze consultanța pentru companiile respective și să elimine aceste alimente din propria sa dietă din cauza riscurilor pentru sănătate asociate acestora, incluzând diabetul de tip 2, bolile cardiovasculare, anumite tipuri de cancer și depresia.

Alimentele ultraprocesate conțin ingrediente care nu se găsesc de obicei în bucătăriile casnice și sunt obținute prin procese industriale. Acestea sunt concepute pentru a fi foarte gustoase, stabile la raft și puternic comercializate, declanșând eliberarea de dopamină chiar înainte de a fi consumate. Smith a observat că simpla vizionare a acestor produse într-un magazin poate crește nivelul de dopamină, creând anticipare și dorință.

Companiile exploatează mai multe simțuri pentru a atrage consumatorii. De exemplu, „brandingul sonic” presupune asocierea unor sunete specifice cu produsele, pentru a le spori atractivitatea. Clicul familiar al unei cutii de suc care se deschide sau pocnitul unei tablete de ciocolată care se rupe sunt sunete intenționate, concepute pentru a pregăti și a atrage consumatorii. Smith a evidențiat sunetul de aspirație făcut de deschiderea capacului unei sticle de Snapple sau clicul făcut la deschiderea unei cutii de Coca-Cola ca exemple de branding sonic, care îi face pe oameni să dorească aceste produse.

Mirosul joacă un rol crucial în percepția gustului, reprezentând între 75 și 95% din ceea ce percepem ca gust. Companiile folosesc aceasta în avantajul lor. De exemplu, unele magazine alimentare emană mirosul de coacere pentru a atrage clienții să cumpere produse de patiserie. Smith a descris și o tactică inovatoare a companiei Mars, în care ambalajul batoanelor de înghețată a fost infuzat cu arome de ciocolată și caramel pentru a imita experiența de a mânca un baton Mars, chiar dacă produsele congelate nu au de obicei miros.

Citiți și:
Corupție majoră la Academia de Nutriție și Dietetică din SUA: Coca-Cola și companiile de alimente ultra-procesate printre principalii sponsori
Alimentele ultraprocesate, groparii sănătății

yogaesoteric
6 septembrie 2024