Un grup de 38 de state şi de teritorii din SUA au intentat un al treilea proces antitrust împotriva Google
Un grup de 38 de state şi de teritorii americane au intentat, în data de 17 decembrie, un al treilea proces antitrust împotriva Google, divizie a grupului Alphabet începând din această toamnă, transmite Reuters.
Statele cer ca procesul lor să fie unit cu un alt proces, înregistrat în octombrie de Departamentul de Justiţie, potrivit unui comunicat al biroului procurorului general din Colorado.
Potrivit plângerii, Google a menţinut ilegal un monopol asupra serviciului de căutare şi a publicităţii oferite în motorul de căutare, prin intermediul unui comportament anticoncurenţial şi al contractelor. Plângerea se referă şi la eforturile Google de a încheia contracte de exclusivitate pentru a domina noile tehnologii, cum ar fi dispozitivele de asistenţă vocală, televizoarele şi automobilele smart.
Membrii comitetului executiv al statelor participante includ Arizona, Colorado, Iowa, Nebraska, New York, Carolina de Nord, Tennessee şi Utah.
„Google împiedică firmele concurente de pe piaţa dispozitivelor de asistenţă vocală să ajungă la consumatori prin intermediul automobilelor conectate, care vor fi o modalitate semnificativă de accesare a internetului în viitorul apropiat”, a declarat procurorul general din Iowa, Tom Miller.
Plângerea guvernului federal, la care s-au alăturat 11 state, acuză Google că a acţionat în mod ilegal pentru a-şi menţine poziţia pe piaţa căutării şi publicităţii pe internet.
Pe 16 decembrie, mai mulţi procurori generali republicani, conduşi de procurorul general al statului Texas, au înregistrat un proces separat care se concentrează pe dominaţia Google pe piaţa publicităţii digitale.
Procesele respective, pe lângă alte două procese împotriva Facebook, înregistrate în luna decembrie, promit să fie cele mai mari procese antitrust din ultima generaţie, similare cu procesul împotriva Microsoft din 1998. Procesul respectiv a fost creditat cu deschiderea căii pentru dezvoltarea explozivă a internetului.
Aceste procese marchează un acord rar între democraţi şi administraţia Trump, ale cărei critici se concentrează mai puţin pe concurenţă şi mai mult pe acuzaţiile că platformele restricţionează vizibilitatea conservatorilor.
Unde duce monopolul instituit pe internet s-a putut vedea zilele acestea, când preşedintelui SUA Donald Trump i-au fost blocate pe termen nelimitat conturile de Facebook şi Instagram, Twitter i-a suspendat definitiv contul, iar Google, Apple și Amazon au eliminat reţeaua Parler spre care migraseră susţinătorii lui Trump, pentru toate acestea invocându-se riscurile „incitării la violenţă”. Aceste măsuri incompatibile cu libertatea de exprimare şi democraţia au survenit după ce protestul susţinătorilor preşedintelui Trump a degenerat în violenţe, iar clădirea Capitoliului a fost luată cu asalt.
După ce Twitter i-a suspendat contul personal, Donald Trump a declarat că ar putea lansa o nouă platformă concurentă şi că negociază cu diferite alte site-uri. Aceste comentarii au fost postate într-o serie de tweet-uri de pe contul prezidenţial POTUS, care este separat de contul său personal Donald J.Trump, însă Twitter a înlăturat la scurt timp aceste postări.
Pentru cei care mai au vreun dubiu că este vorba de cenzură ideologică şi de a închide gura celor care contestă versiunile oficiale, mai menţionăm un simplu fapt, şi anume declaraţiile disidentului rus Aleksei Navalnîi, care a criticat decizia platformei Twitter de a-i bloca contul președintelui american în exercițiu, arătând că el primește zilnic amenințări cu moartea pe Twitter, dar nimeni nu a fost blocat din acest motiv.
Citiţi şi:
Giganţii TECH, puşi la zid de republicanii din Comisia Antitrust
yogaesoteric
11 ianuarie 2021