Un Stonehenge spaniol

Un monument megalitic din Spania, Dolmenul de la Guadalperal, care este mai vechi decât Piramidele, a ajuns să fie vizibil din cauza unei secete.

„Stonehenge spaniol” are aproximativ 7.000 de ani, fiind cu aproximativ 2.000 de ani mai vechi decât Stonehenge propriu zis.

Dolmenul este format din 150 de pietre de granit, numite ortostate, așezate într-un aranjament vertical pentru a forma o cameră ovoidă de 5 metri în diametru.

Ele sunt precedate de un coridor de acces de aproximativ 21 de metri lungime și 1,4 metri lățime. La capătul coridorului, la intrarea în cameră, se află un menhir înalt de aproximativ doi metri cu o sculptură care ar putea fi un șarpe și mai multe cupe. Poate fi o reprezentare a râului. Este posibil ca aceste figuri să fi servit drept protecție pentru sit.

Camera, de tip anta, o construcție comună în vestul Peninsulei Iberice, este formată din 140 de pietre și este înconjurată de un alt inel circular.

Monumentul a fost descoperit în 1926, în timpul unei campanii de cercetare și săpături condusă de arheologul german Hugo Obermaier între anii 1925 și 1927. Ar fi putut fi un templu solar și ar fi fost folosit și ca enclavă funerară.

Rămășițele romane găsite acolo – o monedă, fragmente de ceramică și o piatră de șlefuit – indică faptul că la acea vreme era păzită pentru a nu fi jefuită. Unsprezece topoare, ceramică, cuțite de silex și un pumn de cupru au fost găsite într-o groapă din apropiere.

S-a găsit și o așezare, datând din vremea construcției, care adăpostea probabil constructorii. Obermaier a descoperit case, urme de cărbune și cenușă, ceramică, mori și pietre pentru a ascuți topoare.

În 1963, construcția lacului de acumulare Valdecañas a inundat monumentul, astfel că acesta devine vizibil doar atunci când nivelul apei este scăzut. Condițiile de secetă din ultimul deceniu au expus monumentul în câteva veri.

Inundația a provocat daune ireparabile monumentului, prin erodarea pietrelor și a gravurilor acestora.

Echipa lui Hugo Obermaier a realizat reproduceri ale gravurilor, care au fost publicate în 1960 de arheologii germani Georg și Vera Leisner. Asociația Raices de Peraleda solicită recuperarea acestuia, din cauza deteriorării observate.

Structura a fost văzută complet pentru prima dată în 50 de ani în iulie 2019, când o fotografie satelitară NASA făcută în timpul unei secete a evidențiat cele 150 de pietre ale sale.

Citiți și:
Stonehenge-ul german. Un sit arheologic vechi 4.300 de ani a fost deschis pentru public
Mai mare decât Stonehenge. Situl megalitic din inima Europei prea puțin mediatizat și cercetat
Inelul de la Brodgar, monoliţii consideraţi mai importanţi decât cei de la Stonehenge

yogaesoteric
14 septembrie 2025