Un studiu arată că supravegherea în masă a populației reduce apoi la tăcere opiniile ce sunt diferite de cele unanim acceptate

Un nou studiu publicat în revista Journalism and Mass Communication Quarterly arată că informațiile dezvăluite în anul 2013 de Edward Snowden despre supravegherea în masă i-au constrâns pe oameni să își autocenzureze opiniile disidente pe care le împărtășesc în mediul online.

Studiul oferă adevărata imagine despre așa-zisul efect de „democratizare” al rețelelor de socializare și al accesului la internet, modalități prin intermediul cărora sunt propagate cu predilecție opiniile minorităților.

În cadrul cercetării au fost analizate efectele aluziilor subtile despre supravegherea în masă asupra subiecților. Majoritatea participanților au reacționat reprimându-și opiniile pe care le percepeau ca fiind în minoritate. Studiul evidențiază astfel efectul de reducere la tăcere a opiniilor disidente ale participanților, în urma cunoașterii larg răspândite a faptului că guvernul desfășoară o amplă activitate de supraveghere a cetățenilor.

„Spirala tăcerii” este un fenomen îndelung studiat, în care masele de oameni își suprimă opiniile nepopulare pentru a se integra în societate și pentru a evita izolarea socială. Acest fenomen a fost analizat în contextul rețelelor de socializare (social media) și al efectului de „ecou de cameră” (echo chamber effect – fenomenul prin care aceleași idei sunt reflectate de către toți cei de la care primești informații, având drept rezultat o percepție modificată a celui care primește informația, o adâncire în respectiva viziune), în care persoanele își modifică opiniile pentru a se adapta activităților prietenilor lor de pe Facebook sau Twitter.

Participanții la studiu au fost examinați cu atenție în ceea ce privește activitățile desfășurate online, trăsăturile lor personale și convingerile politice, fiindu-le create profiluri psihologice amănunțite.

Unui grup de participanți li s-a amintit subtil de supravegherea guvernamentală. După aceea, toți participanții au primit informația falsă că SUA a bombardat poziții ale Statului Islamic în Irak. Când au fost rugați să-și spună opinia cu privire la acest eveniment fictiv și cum cred ei că percep americanii, în general, aceste acțiuni ale statului american, majoritatea participanților care au fost avertizați cu privire la supravegherea guvernamentală au evitat să-și expună opiniile nonconformiste, chiar și cei care în baza profilului psihologic aveau cele mai mici șanse să se autocenzureze.

Elizabeth Stoycheff, coordonatoarea studiului și profesor asistent la Universitatea Wayne State, este deranjată de rezultatele obținute:
„Foarte mulți oameni cu care am discutat mi-au spus că lor nu le pasă de supravegherea guvernamentală a mediului online pentru că ei nu încalcă nicio lege și nu au nimic de ascuns. Consider că aceste raționamente sunt profund îngrijorătoare.”

Ea a mai adăugat că participanții la studiu care îmbrățișau viziunea că „nu au nimic de ascuns”, cei care au avut tendința de a sprijini măsura supravegherii în masă ca necesară pentru securitatea națională au fost cei mai înclinați spre a-și reprima opiniile aflate în minoritate.

„Faptul că persoanele care îmbrățișează ideea cum că nu au «nimic de ascuns» resimt un efect semnificativ de potolire, arată că păstrarea confidențialității în mediul online se dovedește a fi mult mai importantă decât simpla legalitate a acțiunilor persoanei. Este un drept fundamental al omului acela de a deține controlul deplin asupra modului în care se prezintă și asupra propriei imagini, în viața privată, dar și în istoricul de navigare și în metadate”, a mai adăugat coordonatoarea cercetării.

Stoycheff este îngrijorată de comportamentul de a adopta a tăcere apăsătoare datorită autocenzurii:
„Mă îngrijorează faptul că supravegherea în masă dezvoltă o cultură a autocenzurii, deoarece are drept consecință privarea de drepturi a grupurilor minoritare. Este foarte dificil să protejăm și să extindem drepturile acestor populații vulnerabile dacă vocile lor încetează să mai fie auzite. Democrația prosperă pe baza unei diversități de idei, iar autocenzura o face să dispară.”

„Americanii trebuie să înțeleagă că libertățile civile sunt la fel de importante pentru bunăstarea pe termen lung a țării, precum zădărnicirea atacurilor teroriste, care sunt evenimente foarte rare”, a mai adăugat cercetătoarea.

În trecut Stoycheff a scris despre capacitatea instrumentelor de partajare de informații online de a inspira schimbări democratice. Însă rezultatele acestui studiu au făcut-o să-ți reconsidere părerea.

„Adoptarea tehnicilor de supraveghere, atât de către guvern cât și de către sectoarele private, subminează abilitatea internetului de a servi ca platformă neutră în dezbaterile oneste și deschise. Sub efectul supravegherii, internetul a devenit tot mai puțin un loc de întâlnire pentru toate vocile, servind în schimb doar curentele dominante ”, a mai spus Stoycheff, care a precizat că nu a primit finanțare externă pentru efectuarea cercetării sau pentru publicarea studiului.

Citiți și:

Supravegherea globală a populaţiei, armă redutabilă a francmasoneriei mondiale, în cârdăşie cu aşa-zişii «iluminaţi»…

Un fost ofiţer al armatei americane face dezvăluiri cutremurătoare: teroriștii sunt finanțați prin intermediul unor conturi din bănci elvețiene

Snowden susține că deja spionii britanici pot accesa de la distanță orice telefon mobil