Uneori creierul se micşorează, dar procesul poate fi inversat

Meditaţia nu se limitează doar la a fi „zen” sau la ceva ideologic. Ea are impact fizic asupra creierului şi, prin urmare, are un mare potenţial în prevenirea unor afecţiuni ale acestuia. Iată câteva modificări ce pot avea loc în creier datorită meditaţiei, aşa cum au fost observate în diverse studii de-a lungul anilor.

Se poate opri procesul de micşorare a creierului?

Creierul se micşorează pe măsură ce îmbătrânim, uneori începând chiar cu vârsta de 30 de ani dar de obicei după vârsta de 40 de ani. Până la sfârşitul vieţii, volumul ţesutului cerebral va fi aproape la fel ca al unui copil de 7 ani. O rată mai ridicată a micşorării poate contribui la demenţă, deces prematur, depresie, risc pentru atac cerebral şi alte afecţiuni.

Neurologul Richard Davidson i-a testat pe cei mai avansaţi călugări ai lui Dalai Lama, fiecare având între 15 şi 40 de ani de practică a meditaţiei. În studiul său din 2004, Davidson a descoperit că meditaţia ar putea preveni pierderea materiei cenuşii din creier. Pierderea acesteia are un impact asupra multor funcţii mentale, precum controlul emoţiilor, impulsurilor, gândurilor şi mişcărilor.

Un studiu din 2011 elaborat la Universitatea din California a descoperit, de asemenea, că meditaţia ar putea încetini micşorarea creierului ca urmare a îmbătrânirii. Eileen Luders, care a condus studiul, a declarat într-un comunicat de presă: „Dacă este practicată regulat şi de-a lungul anilor, meditaţia ar putea încetini atrofierea creierului ca urmare a îmbătrânirii, posibil datorită influenţei pozitive asupra sistemului imunitar”.

Totuşi, ea a considerat că rezultatele sale ar putea avea o explicaţie alternativă: poate oamenii care aleg să mediteze au deja creierele uşor diferite decât cei care aleg să nu mediteze.

Se menţin conexiunile

Meditaţia nu întăreşte doar materia cenuşie, ci şi materia albă (o sui generis reţea care conectează materia cenuşie). „[Dacă creierul] ar fi o reţea de calculatoare, materia cenuşie – o porţiune care conţine celulele nervoase şi capilarele – ar reprezenta calculatoarele, iar materia albă ar reprezenta cablurile.” – explică unul dintre medicii universității din California.

Luders a declarat: „Rezultatele noastre sugerează că persoanele care meditează pe termen lung au fibre de materie albă care sunt fie mai numeroase, fie mai dense sau mai etanşate în creier. […] Am mai descoperit că declinul ţesutului materiei albe ca urmare a îmbătrânirii este redus considerabil în cazul celor care practică activ meditaţia.”

Puteţi emite niveluri ridicate de unde gamma

Pe lângă prevenirea micşorării creierului, meditaţia vă poate ajuta să emiteţi un nivel supranormal de unde gamma.
Undele gamma sunt descrise ca „unele dintre cele mai importante unde electrice ale creierului şi cu unele dintre cele mai mari frecvenţe”. Producerea de unde gamma presupune ca mii de celule nervoase să acţioneze împreună la viteze foarte mari.
Davidson a descoperit că unii dintre călugării din studiul său au avut o activitate a undelor gamma foarte puternică şi de o amplitudine mai mare decât în orice alt caz documentat în istorie. Mişcarea undelor gamma a fost, de asemenea, mult mai bine organizată în cazul călugărilor decât în cazul voluntarilor care nu practicau meditaţia.

În 2012, neurologii de la Universitatea din Wisconsin au ataşat 256 de senzori pe capul călugărului tibetan Matthieu Ricard. Ei au descoperit că, atunci când medita şi se concentra asupra compasiunii, el emitea şi unde gamma la un nivel care depăşea normele ştiute, conform website-ului Smithsonian Mag.

Se fortifică părţile creierului asociate cu fericirea şi liniştea

Călugărul Ricard a fost numit „cel mai fericit om din lume”. Cercetătorii puteau să spună, observând activitatea diferitelor părţi ale creierului său, că Ricard avea o „capacitate anormal de mare pentru fericire şi o înclinaţie redusă către negativitate”, conform Smithsonian. Studiul a descoperit efecte similare – deşi nu atât de pronunţate – chiar şi în cazul oamenilor care meditaseră doar 20 de minute pe zi pe parcursul a 3 săptămâni.

Cercetătorii de la Massachusetts General Hospital (MGH), de la Universitatea din Massachusetts şi de la Universitatea Giessen din Germania au publicat un studiu în 2011 în care au scos în evidenţă liniştea celor care meditează aşa cum era ea reflectată în creier.

Prof. dr. Sara Lazar, de la MGH, a declarat într-un comunicat de presă că studiul demonstrează faptul că modificările în structura creierului sunt compatibile cu îmbunătăţirile experimentate de participanţii la meditaţie, precum sentimentul de linişte.

Pe durata a opt săptămâni, Lazar a observat că a avut loc o schimbare a concentraţiei de materie cenuşie în regiunile creierului asociate cu învăţarea şi memoria, cu emoţiile şi adoptarea unei perspective.

Sursa: epochtimes-romania.com

Citiţi şi:
Meditaţia yoghină profundă ajută la combaterea stărilor inflamatorii
Practica meditaţiei yoghine profunde a devenit o preocupare constantă a tinerilor, mai ales în ultimii ani
Vindecarea prin meditaţie

 
 

yogaesoteric
24 octombrie 2015