Urmăriţi înainte de toate să vă revelaţi Sinele Suprem Nemuritor (ATMAN), pentru a trăi după aceea în Lumina sa dumnezeiască!

de profesor yoga Gregorian Bivolaru

Revelarea Sinelui Suprem Nemuritor (ATMAN) este un ţel esenţial, fundamental, ultim pentru orice fiinţă umană care este angrenată pe o cale spirituală autentică.
Revelarea Sinelui Suprem Nemuritor (ATMAN) în propriul nostru univers lăuntric face cu putinţă descoperirea Adevărului ultim şi totodată ni-L revelează pe DUMNEZEU TATĂL în ipostaza de scânteie vie, misterioasă şi veşnică, existentă în fiecare fiinţă umană. Revelarea Sinelui Suprem Nemuritor (ATMAN) ne permite, totodată, să atingem starea de eliberare spirituală finală. Revelarea Sinelui Suprem Nemuritor (ATMAN) este o datorie pe care o are fiecare fiinţă umană, pentru a-şi descoperi, în felul acesta Creatorul şi pentru a-L îmbrăţişa cu aceeaşi iubire cu care DUMNEZEU TATĂL ne îmbrăţişează neîncetat.

Prin revelarea Sinelui Suprem Nemuritor (ATMAN), ajungem să-L îmbrăţişăm pe DUMNEZEU TATĂL, care ne îmbrăţişează neîncetat.
Prin revelarea Sinelui Suprem Nemuritor (ATMAN), ajungem să cuprindem în universul nostru expansionat infinitul ce ne cuprinde fără încetare. Conştient sau nu, noi suferim, cu toţii, că nu putem să fim Totul, iar revelarea Sinelui Suprem Nemuritor (ATMAN) ne permite să fuzionăm într-un mod tainic şi extatic cu Totul. Această aspiraţie frenetică de a fuziona sau, altfel spus, aspiraţia către totalitate se manifestă ca o tendinţă de a îngloba întregul mediu, de a-l absorbi în propriul univers lăuntric. Aceasta este ceea ce marii yoghini şi înţelepţii numesc trecerea mediului extern sau, altfel spus, a Macrocosmosului, în mediul intern, prin fuziune şi reflectare. Ea este proprie întregii realităţi, dar numai în cazul fiinţei umane care reuşeşte să-şi reveleze Sinele Suprem Nemuritor (ATMAN), ea reuşeşte cu adevărat şi rămâne în eternitate.

În cazul revelării Sinelui Suprem Nemuritor (ATMAN), trecerea mediului extern al Macrocosmosului în mediul intern, care este microcosmosul fiinţei, face să apară o stare de fuziune extatică, ce evidenţiază însăşi intrarea în condiţia tainică a lui „a fi“. Această trecere spirituală, care este o împlinire în sfera lui „a fi“, este însuşi miracolul fiinţei umane care şi-a revelat Sinele Suprem Nemuritor (ATMAN). Este esenţial să reţinem că nu poţi să fii yoghin fără să aspiri frenetic să fii YOGA însăşi şi, la fel, nu poţi să fii un eliberat spiritual fără a fi starea de eliberare spirituală însăşi. Ştiind aceasta, trebuie să ne dăm seama că a-ţi revela cu adevărat Sinele Suprem Nemuritor (ATMAN) înseamnă să fii Sinele Suprem Nemuritor (ATMAN) însuşi. Revelarea Sinelui Suprem Nemuritor (ATMAN) face cu putinţă să intrăm în condiţia a lui „a fi“, să atingem starea de îndumnezeire şi să obţinem în felul acesta întregirea supremă. Prin revelarea Sinelui Suprem Nemuritor (ATMAN), fiinţa umană devine cu adevărat capabilă să îmbrăţişeze într-un mod extatic, mistic, tot ceea ce o îmbrăţişează: natura, Macrocosmosul şi chiar pe DUMNEZEU TATĂL. Prin revelarea Sinelui Suprem Nemuritor (ATMAN), fiinţa reuşeşte cu adevărat o dezmutilare, o ieşire din capcana singurătăţii în care ea se simte îmbrăţişată şi limitată, fără să îmbrăţişeze şi să cuprindă la rândul ei, plină de iubire, nemărginirea.

Prin revelarea Sinelui Suprem Nemuritor (ATMAN), fiinţa umană reuşeşte miracolul transformării mediului extern în mediul ei intern şi aceasta îi permite să descopere, prin experienţă directă, în ea însăşi, sensul cel bun al infinitului, al infinitului în finit. Revelarea Sinelui Suprem Nemuritor (ATMAN) îi permite cu adevărat fiinţei umane „a fi“, fără a mai rămâne vreodată mutilată în singurătatea ei. Ea face cu putinţă o îmbrăţişare care îi permite să-L cuprindă pe Acela care înainte o îmbrăţişa doar El, fără încetare – DUMNEZEU TATĂL.

Prin revelarea Sinelui Suprem Nemuritor (ATMAN), fiinţa umană descoperă că Ideile Divine sunt nişte realităţi misterioase care întotdeauna se distribuie fără să se împartă, precum lumina Soarelui, un cântec, o valoare morală. Iată un exemplu semnificativ: frumuseţea fascinantă a unei femei care şi-a trezit starea de SHAKTI se manifestă întocmai ca lumina şi ea radiază ca un bine încântător, care se distribuie fără să se împartă.

Revelarea Sinelui Suprem Nemuritor (ATMAN) face cu adevărat posibilă trecerea de la eu-l individual limitat la Sinele cel lărgit, care ne permite să devenim tangenţi cu infinitul şi să-L îmbrăţişăm pe DUMNEZEU. Prin revelarea Sinelui Suprem Nemuritor (ATMAN), se sting diferenţele eu-lui simplu şi este, astfel, transcens egoul. Prin revelarea Sinelui Suprem Nemuritor (ATMAN), fiinţa umană trece dincolo de micimea eu-lui ei.

Prin revelarea Sinelui Suprem Nemuritor (ATMAN), descoperim că totul este oglindit în noi, iar noi suntem intim fuzionaţi şi solidari cu totul. În felul acesta, descoperim că totul este în noi şi noi suntem cu adevărat în tot.

Prin revelarea Sinelui Suprem Nemuritor (ATMAN), fiinţa umană descoperă taina fundamentală a câmpului suprem, misterios, al intenţiilor primordiale ale lui DUMNEZEU TATĂL. În felul acesta, ea descoperă că, de fiecare dată, intenţia precede posibilul, care este pe cale să se manifeste şi descoperă realitatea magică, suspendată, a lui „manifestă intenţia să se petreacă“ şi în felul acesta, fiinţa umană descoperă că totul este mai întâi intenţionat ferm înainte să fie şi în prealabil, totul a fost intenţionat înainte să fie şi totul va trebui să fie ferm intenţionat înainte de a fi.

Prin revelarea Sinelui Suprem Nemuritor (ATMAN), fiinţa umană descoperă că întreaga realitate profană, materială are, în aşa-zisul spate al ei, o concentrare gigantică, uimitoare, de sacru, care îl revelează pe DUMNEZEU.

Prin revelarea Sinelui Suprem Nemuritor (ATMAN), fiinţa umană atinge starea perfectă de detaşare spirituală. Aceasta este detaşarea cea bună a înţelepţilor, care nu este niciodată distantă, rece şi dispreţuitoare.

Să vedem acum cum pot fi integrate aceste revelaţii spirituale în cazul cuplului amoros yoghin care este structurat pe aspiraţii spirituale, pe iubire fără margini, pe transfigurare şi continenţă sexuală perfectă. Pentru a se ajuta prin intermediul iubirii fără margini în demersul lor de revelare a Sinelui Suprem Nemuritor (ATMAN), ce doi iubiţi trebuie să se privească unul pe celălalt, cât mai des cu putinţă, în dimensiunea spirituală esenţială şi ei trebuie să se conceapă într-un mod transfigurator şi să aibă unul asupra celuilalt o astfel de viziune în care, înainte de toate, fiecare trebuie să aspire să contemple în celălalt realitatea ultimă, supremă şi imuabilă a Sinelui Nemuritor Absolut (ATMAN).

Aşa cum am arătat anterior, trecerea mediului extern în mediul intern este însăşi intrarea fiinţei umane în condiţia misterioasă a lui „a fi“. Privind din punctul de vedere al relaţiei amoroase bazate pe transfigurare şi continenţă, trebuie să nu pierdem din vedere că, în ordinea biologică, o primă manifestare frenetică a intrării în condiţia lui „a fi“ este FOAMEA tainică pe care cei doi iubiţi o simt, adeseori spontan, unul faţă de celălalt. Atunci când cei doi iubiţi se adoră frenetic, ei au spontan tendinţa să-şi savureze KALAS-urile şi alte secreţii intime, ceea ce le permite să realizeze astfel o trecere a mediului extern al unuia în mediul intern al celuilalt, care în felul acesta face posibilă o tainică şi complexă asimilare a fiecăruia în celălalt. Există apoi o a doua formă de asimilare, pe care cei doi iubiţi o pot realiza prin intermediul suflurilor subtile, al PRANA-ei. Aceasta se realizează cu foarte mare uşurinţă prin intermediul respiraţiei, atunci când cei doi iubiţi urmăresc să respire fiecare, pe rând, aerul şi suflul pe care în prealabil l-a inspirat celălalt. Procedând în felul acesta, în ei va apare o stare inefabilă de osmoză subtilă şi de comuniune la nivelul anumitor vehicule subtile invizibile ale fiinţei lor.

Cu toate că există tot în ordinea biologică, erosul realizat cu continenţă şi transfigurare face şi mai plenar posibilă intrarea, în cazul celor doi iubiţi, în condiţia misterioasă a lui „a fi“. Subliniem însă că această intrare în condiţia misterioasă a lui „a fi“ este posibilă numai pentru iubiţii care practică amorul cu transfigurare şi continenţă şi care se iubesc frenetic, fără măsură. În cazul cuplului yoghin transfigurator şi perfect continent, care se iubeşte fără măsură, erosul permite, într-un mod plăcut, intrarea în condiţia lui „a fi“ pentru că, în momentul realizării sale supreme sau, altfel spus, în cazul atingerii stărilor de orgasm fără ejaculare şi descărcare (în cazul femeii), erosul devine, analogic vorbind, sângele energetic misterios pe care îl preiei de la fiinţa iubită, dăruindu-i, totodată, în simultaneitate, propriul tău sânge subtil, energetic. Acest aşa-zis sânge despre care vorbim aici nu este decât o metaforă care se referă la energiile subtile polar opuse YIN-YANG, solar-lunar, masculin-feminin.

Procedând în felul acesta, mediul extern al fiinţei iubite este  preluat şi asimilat în universul fiinţei care iubeşte; în felul acesta, apare aici, ca în orice reuşită a lui „a fi“, un mod extatic de a-ţi îmbrăţişa transcendenţa, căci mediul extern care provine de la celălalt şi este preluat în mediul intern se revelează fulgerător ca fiind mai mult decât purtătorul său. Mediul intern al fiecărui iubit care a asimilat în el mediul extern pe care celălalt l-a oferit este astfel expansionat şi el trece dincolo de purtător şi îl face să descopere transcendentul. În felul acesta, în cei doi iubiţi se face trecerea de la raţiune la revelaţie, printr-o enigmatică şi uluitoare ruptură de nivel.
În cadrul acelor experienţe extatice, bărbatul descoperă cu uimire că întregul Macrocosmos se oglindeşte în iubita sa, iar femeia descoperă, la rândul ei, cu încântare, că întregul Macrocosmos se oglindeşte în iubitul său. Aceste trăiri amoroase frenetice fac, totodată, să se trezească în celălalt starea androginală glorioasă, prin însuşi modelul complementar pe care fiecare iubit îl oferă celuilalt. În felul acesta, cei doi iubiţi descoperă miracolul complementarităţii, care le permite să descopere fuziunea contrariilor. Fuziunea lor amoroasă frenetică, realizată cu transfigurare şi continenţă, le permite să descifreze prin experienţă directă camuflajul sacrului în profan. În felul acesta, cei doi iubiţi descoperă cu uimire şi încântare că această lume nu este şi nu a fost niciodată desacralizată.

Prin intermediul amorului cu transfigurare şi continenţă, cei doi iubiţi descoperă că este chiar păcat să lase neculeasă mierea cea dătătoare de extaz şi fericire a iubirii nesfârşite.
Fiinţele umane care descoperă misterul fascinant al amorului cu transfigurare şi continenţă  realizează că aceasta este singura revoluţie aşa-zis sexuală, profund spirituală şi genială care este posibilă pe această planetă.

Amorul cu transfigurare şi continenţă este o realitate genială şi, chiar dacă femeile sunt înzestrate în mod spontan să îl realizeze cu o uşurinţă uimitoare, pentru bărbat, acesta implică un anumit grad de inteligenţă, precum şi aspiraţia de a-şi transforma şi pune sub control sexualitatea. Aceasta este o provocare serioasă, pe care bărbaţii proşti, larvari şi egoişti nu sunt dispuşi să o accepte. În cazul fuziunii amoroase bazate pe transfigurare şi continenţă în care finalitatea nu mai este procreaţia, ci atingerea stării androginale glorioase, fiinţa umană care iubeşte poate face din celălalt sau, altfel spus, din iubita sau iubitul său de sex opus, prilejul pentru a obţine prima treaptă către revelarea Sinelui Suprem Nemuritor (ATMAN), care îi permite să-şi transceandă, prin iubire, egoul, trecând dincolo de puţinătatea eu-lui său.

Cuplul care face dragoste cu transfigurare şi continenţă ne trimite la sensul înalt, spiritual, divin, al Erosului şi la o deschidere către Idee. Totodată, sexualitatea cu continenţă, bazată pe transfigurare şi iubire, ne pune la dispoziţie un rezervor gigantic de energie, care rezultă prin transmutarea biologică, la temperatura corpului, a potenţialului sexual fizic şi sublimarea energiei în sferele superioare ale fiinţei. Pentru un cuplu amoros bazat pe transfigurare şi continenţă sexuală, a gândi şi a simţi semnificaţiile iubirii înseamnă a lumina într-un mod tainic legile divine ale păstrării şi sporirii vieţii. Cei care iubesc fără măsură îşi dau seama că iubirea, deşi se revarsă în noi şi prin noi de la DUMNEZEU TATĂL, este mereu intactă, pentru că ea este nesfârşită. Oricât de mult vom lua din infinitul iubirii, pentru a dărui celor care merită, tot infinit rămâne.

Fragment din lucrarea SECRETE AMOROASE ESENŢIALE PENTRU CUPLURILE YOGHINE CARE ASPIRĂ SĂ FIE FERICITE (capitolul 44)

Citiţi şi:
În cadrul relaţiilor amoroase, urmăriţi să vă cunoaşteţi cu frenezie şi adoraţie unul pe celălalt
Fiţi cât mai receptivi la energia extazului amoros!

yogaesoteric
18 mai 2009