Urmează mineriada împotriva nevaccinaților. Adică iadul pe pământ

Istoria se repetă. Retrăim azi amurgul ceaușismului și zorii fesenismului, însă amplificate cu o putere demonică exponențială.

Pe la începutul anilor 2000 se difuza la TV un serial SF numit „Sliders”. Tema era una bătătorită: călătoria în lumi paralele. Realizatorii mizau însă mai degrabă pe inteligență și umor decât pe efecte speciale, ceea ce făcea ca majoritatea episoadelor să fie simpatice.

Lumile paralele în care ajungeau protagoniștii erau amestecuri bizare de epoci istorice, oferind răspunsuri posibile la întrebări imposibile.

De pildă, cum ar fi arătat Roma Antică sub un regim nazist? Sau America, dacă ar fi fost cucerită de Uniunea Sovietică? Sau toată istoria lumii, dacă timpul ar fi curs invers?

România de azi pare ieșită direct din „Sliders”. Ne aflăm în plină distopie: timpul pare că și-a schimbat curgerea și trăim într-o combinație malefică de ceaușism și fesenism.

Ceaușism

Fără căldură și apă caldă în case, în curând fără lumină și gaze (din cauza prețurilor), cu rafturi goale în magazine (din cauza crizei economice mondiale) și cu benzina drămuită (de scumpiri și penuria ce vine), România s-a întors în timp.

Pe străzile murdare, prin metrou, trenuri și autobuze, prin magazine și piețe, peste tot patrulează jandarmi și polițiști înarmați până-n dinți. Scotocesc cu ochi ageri prin mulțimea cenușie, căutând Suspectul. Să-l găbjească și să-l dea de exemplu.

Ca din întâmplare, echipe de televiziune vigilente pândesc momentul. Cu satisfacție sadică, infractorul va fi pus în direct la stâlpul infamiei: „De ce n-ați purtat masca peste nas? ‒ Chiar nu vă e frică de boală? ‒ V-ați vaccinat? ‒ Știți că îi puteți infecta pe alții?…”

De pe străzi lipsește armata. Deocamdată. Ciucă a promis implicarea totală în lupta împotriva inamicului „covid”.

„Ferește-te de grașii în uniformă”

Secretul ăsta mi l-a dezvăluit un sergent cu experiență de la centrala telefonică a UM 01247 din Galați. Eram pifan proaspăt și mă dusesem la el strecurându-mă fraudulos după stingere, cu un pachet de Kent, să mă lase să sun la București.

Pasămite, i-am fost simpatic, așa că m-a tratat și el cu o dușcă de coniac Ovidiu dintr-o sticlă pitită după centrală, și am rămas la povești.

„Grașii sunt în general gagii ca lumea. Nu-i lasă metabolismu’ să fie răi. Da’ pentru ăi în uniformă nu-i valabil. De ăștia râde toată lumea la instrucție, de când halesc ei armată, că nu pot să alerge și să facă culcat și rămân în urmă și se înroșesc și transpiră ca porcu’. Nici să bată pas de defilare nu pot ca lumea: le saltă burta peste centiron și le țopăie șapca pe frunte. Și toți șefii râd și urlă la ei, și când îi vede că se sperie, iar râd. Distracția regimentului. Și ei strâng atâta ură în ei și atâta se umplu de ranchiună că atunci când ajung și ei șefi se răzbună pentru toate umilințele. Ascultă la mine ce-ți zic, ferește-te de burtoși. Cu cât e gradul mai mare și kilele mai multe, cu atât sunt mai cruzi.”

*

În ultimii ani ai lui Ceaușescu, pe străzi bântuiau patrulele mixte: un milițian, un soldat cu kalașnikov și un civil îmbrăcat în uniforma gărzilor patriotice.

Opreau pe oricine li se năzărea. Mai ales după căderea întunericului, îi vedeai de departe după raza lanternei, singura sursă de lumină de pe stradă. Îi vânau mai ales pe ăia care aveau aerul că se fofilează. (Adevărul e că toți căutau să se fofileze, să scape necontrolați, cuprinși de un sentiment de vinovăție nedefinită.)

Îți cereau buletinul și legitimația de serviciu. Uneori se dădeau pe lângă tine, să identifice vreun damf de alcool. Asta agrava situația. Verificau mai ales dacă ești angajat în „câmpul muncii”. „Paraziții” (un fel de nevaccinați de astăzi) erau duși la circă. Aici erau înregistrați și amendați.

Dacă plutonierul era indispus sau smardoi de plăcere ori „parazitul” era recalcitrant și vorbea ca la Europa Liberă, se lăsa cu pumni în gură și cu drepturi ale omului pe spinare.

*

Ciucă a mai scos o dată armata pe străzi. Acum doi ani, și tot de covid. Blindate, haine de camuflaj, căști pe cap, mitraliere la gât, ochelari de nisip. „Afganistan la tine-acasă”, de s-au crucit Berceniul și Oborul! Se bucurau puștii și strigau că a venit Neamțul cu măsuța la Arcul de Triumf și face paradă mare. Copilării…

Armata e cu noi. Iubește poporul. Se trage din popor. Știm asta din decembrie 1989, când a fost amor din culpă.

*

Cu un ofițir trupeș în fruntea statului, covid-ul va fi combătut eficient. Trecem Rubiconul. Nevaccinații vor fi vânați și ciuruiți fără milă. Ca la Nasiria. La foc automat. Rap-rap-rap vor răpăi rapelurile.

*

Fesenism

După decembrie 89 au urmat ianuarie și februarie. Iarna vrajbei noastre. Dihonia a luat rapid locul frăției de stradă și de TV. Oamenii s-au împărțit în două, din primele zile ale revoluției. Unii s-au așezat cuminți la coadă la nes și smântână vărsată, alții s-au apucat să urle ca proștii în stradă, să ceară libertate, democrație și dreptate pentru morții din decembrie.

S-a stabilit rapid că cei din urmă perturbă circulația și lanțul de aprovizionare, afectând dramatic bunăstarea celor dintâi.

Între zorii fesenismului și aurora vaccinării asemănările sunt frapante.

Feseniștii de atunci, ca și vaccinocrații de azi, au pus la punct într-un timp record o colosală mașinărie de propagandă. Parcă era pregătită dinainte.

Scopul ei: demonizarea și nimicirea oricărei forme de opoziție, la dictatura FSN de atunci, la dictatura covid de azi.

O caracteristică stranie – de atunci și de acum – este lipsa oricărei subtilități a propagandei.

Se minte grosolan. Se minte cu nesimțire senină.

„Televiziunea Liberă nu poate transmite mitingul opoziției din cauza ceții”, ne anunța în ianuarie 1990, un crainic cu ochi de pește mort, care până ieri pupa Cel mai Iubit Popou al Poporului. Afară, soarele strălucea orbitor.

„Vaccinul este eficient și sigur”, ne încredințează cu morgă medici, politicieni și ziariști. Dar nu e zi de la Dumnezeu să nu auzi de un vaccinat căzut pe stradă sau găsit în casă mort subit de infarct sau AVC.

De trei decenii, principalele argumente de convingere și racolare rămân micul la grătar și fasolea la ceaun. Vaccinul nu mai conține nici măcar Libertate, ci doar bicarbonat și ceapă. Plus Frică. Mai ales frică. La fel ca acum 30 de ani, o groază teribilă este injectată sistematic în oasele oamenilor.

„Vin Legionarii!” ‒ „Steaguri verzi flutură pe străzi” ‒ „…Și pe sediul Poliției Capitalei” ‒ „Căposu cu Doina Cornea ne fură țara” ‒ „Ungurii ne iau Transilvania” ‒ „Se întoarce Regele și pune botniță la țărani”.

„Se moare pe capete” – „Nou record de infectări” ‒ „Capitala în scenariul roșu” ‒ „Nevaccinații sunt periculoși” ‒ „Urgie la ATI” ‒ „Mor copiii” ‒ „Suntem în război”.

O frică pustiitoare. Drăcească. Insuportabilă. Ai face orice să scapi de ea. Ca să nu înnebunești, te supui. Accepți singura salvare care ți se prezintă. Soluția izbăvitoare. Mântuitorul pogorât pe pământ.

„Vaccinul apare, soarele răsare.”

Cedarea în fața Fricii îi provoacă însă un sentiment de jenă obedientului. O tainică scârbă de sine. Aceasta se modifică rapid în ură față de aproapele care nu s-a predat. O dușmănie mai veninoasă decât a urâtului față de frumos ori a săracului față de bogat, pentru că vine tocmai din străfundurile conștiinței și roade ca un vierme prin interior.

Este ura reeducatului de la Pitești față de mucenicul din patul alăturat.

Cantitatea de ură fanatică din societate sporește pe măsură ce crește numărul celor care cedează și se răresc rândurile rezistenților.

Când opoziția ajunge în minoritate, iar reeducații majoritari, vine momentul atacului final. Al nimicirii. Al zdrobirii fizice. Al spargerii efective a țestelor pentru a scoate de acolo tumoarea libertății.

După amurgul Ceaușismului și zorii Fesenismului, a urmat Mineriada. Istoria se repetă. Discursul împotriva nevaccinaților devine tot mai agresiv. În direct și la o oră de vârf, TVR (același) dezbate deschis ideea arestării pentru delict de opinie. O altă televiziune vorbește despre „Arhanghelii dezinformării”, amintind flagrant de Legionarii lui Iliescu din iunie 1990.

Guvernul a decretat de mult că valul IV va fi „Valul nevaccinaților” și că „Nevaccinații sunt teroriști”. Ținta a fost identificată. Rămâne să fie distrusă.

*

În lume, mineriada împotriva nevaccinaților se află deja în plină desfășurare.

În țări care odinioară serveau drept modele de civilizație și democrație, în țări care în iunie 1990 se declarau oripilate de barbaria din România, hoarde de bestii în carapace negre de kevlar, cu priviri de zombi, stâlcesc în bătaie, fără să aleagă, bărbați, femei și copii. Pe străzile din Australia, Franța, Germania, Italia, se varsă sânge.

Prin comparație, minerii lui Cosma și securiștii deghizați ai lui Măgureanu erau niște amorași.

*

Lațul se strânge din nou în jurul gâtului poporului român. Strânsoarea provoacă hipoxie, rațiunea se întunecă. Din beznă, reînvie fantomele trecutului. Mai hidoase, mai demonice și mai înspăimântătoare. Ne confruntăm cu o scârbă istorică așa cum nu a mai fost vreodată.

Într-o convulsie supremă de sfârșit de lume, într-o vomă apocaliptică, iadul își varsă toate măruntaiele pe Pământ.

Autor: Adrian Pătrușcă

Citiți și:
Problema nevaccinaților
Australia construiește lagăre pentru nevaccinaţi şi „operațiuni în curs de desfășurare”
Vor mai avea „nevaccinaţii” dreptul la viaţă?

 

yogaesoteric
20 februarie 2022