Văd mulți care se întreabă cum de un virus apărut în China a dispărut de acolo

Văd mulți care se întreabă cum de un virus apărut în China a dispărut de acolo. Pare ciudat. Mai mult, într-o țară cu aproape o cincime din populația lumii, numărul de infectări a rămas anemic. Iar aici includem și „șocul inițial” din Wuhan. Ei bine, cum se poate așa ceva?

Știu că sună paradoxal, dar aș vrea să vă spun încă din start că eu nu cred că autoritățile chineze mint în legătură cu numărul de infectați. Sau, mai bine spus, cu numărul de infectați care nu sunt asimptomatici. Este posibil să mai existe în China asimptomatici, dar pe-aceștia nu-i poate detecta nimeni din lume. Însă și la acest capitol China e campioană întrucât, după cum veți vedea, e capabilă să detecteze și un mare număr de asimptomatici.

E totuși o performanță absolută. Ea este generată de domeniul în care China are leadership-ul lumii: controlul populației. Hai să vedem cum funcționează situația acolo. Să presupunem că într-un oraș de 10 milioane de locuitori se prezintă la camera de urgență un pacient cu simptomele specifice. Analizele îi sunt făcute pe loc și, în momentul în care se confirmă infecția, este gata și ancheta epidemiologică. Instantaneu „desantul medical” cunoaște toate persoanele de care omul s-a apropiat la o distanță mai mică de doi metri, inclusiv contacții acestora. În general sunt luați cei din „prima linie”, adică cei în preajma cărora infectatul a stat mai mult de 15 minute. Sunt testați și se trag primele concluzii. În cazul în care se dovedește că există pericolul unei epidemii, atunci se carantinează zona în care s-au detectat infecțiile și se trece la testare masivă. Prin zonă putem înțelege un cartier, o stradă sau chiar un bloc.

Altfel, dacă rezultatele sunt incerte, se iau măsuri soft de limitare a circulației. Apar străzi blocate – de obicei cele care sunt scurtături pentru anumite obiective – astfel încât cetățeanul să fie descurajat în tentativa sa de a părăsi zona problematică.

Ceea ce este necesar să înțelegeți este că ancheta nu se finalizează aici. Autoritățile cunosc inclusiv contactele persoanei din ultimele paisprezece zile, care sunt studiate serios pentru a afla sursa îmbolnăvirii și posibilitatea existenței unor alte focare.

Probabil vă întrebați cum este posibil așa ceva. Răspunsul este banal: chipare soft. La ora actuală chinezul este deja chipat. Nu i-a implantat nimeni vreun circuit electronic sub piele. E mai simplu: telefonul. Pentru a te deplasa în China ești obligat să-ți instalezi anumite aplicații pe telefon și să ai dispozitivul la tine. Nu-l ai, ai comis o infracțiune. Și cu infracțiunile nu te joci acolo întrucât scoringul social funcționează chiar și când dormi. Probabil vă gândiți că se poate fenta sistemul. Până la urmă care-i probabilitatea să te întâlnești cu un polițai care să te întrebe de sănătate, mai ales că tu, oricum, nu comiți infracțiuni. Vedeți, iar gândiți greșit. China e blindată de camere de luat vederi cu recunoaștere facială. În momentul ieșirii din casă, sistemul de monitorizare știe că cetățeanul Xi a ieșit din blocul său. După ce face câțiva pași, sistemul de monitorizare împerechează datele din teren (fața lui Xi care e detectată pe stradă) cu ceea ce raportează telefonul (datele telemetrice). În cazul în care nu se pupă datele, te trezești că iese din pământ un agent care te întreabă de sănătate, aparent întâmplător, chiar pe tine.

Cam așa funcționează „sistemul”. China, la ora actuală, a reușit să-și supravegheze cetățenii cu o combinație de „big data”, AI și inginerie socială. Dacă înainte numărul intervențiilor brutale la adresa persoanei era mare, acum se diminuează progresiv, locul pedepselor fiind luat de chestii soft, menite a te determina să-ți modifici singur comportamentul. Anumite infracțiuni minore pot fi șterse din scorul social dacă te comporți corespunzător. Iar fiecare chinez știe asta. Și uite-așa, treptat, omul e adus pe calea „care trebuie”. Dacă vreți o imagine sugestivă, ceea ce se petrece acolo e similar gardului electric care delimitează pășunile. Vaca face ce vrea, dar când încearcă să iasă din țarcul delimitat, gardul o curentează și n-are ce face altceva decât să se întoarcă.

Iată de ce China n-are infectări. Pentru că exercită un control teribil asupra propriei populații. Un control gestionat de sisteme electronice care se asigură că „unde-i lege nu-i tocmeală”. Poți fi și șeful Partidului Comunist de pe scara blocului, dacă n-ai luat la tine telefonul cu aplicația ești penalizat. Ia întrebați un tefelist ce părere are despre acest sistem și veți vedea cum, brusc i se iluminează fața și spune: „DA, asta e ceva excepțional! Ar fi necesar să se introducă și la noi ca să terminăm odată cu infracțiunile și corupția”. Vedeți de ce le spun tefeleilor ăstora comuniști?

Desigur, pentru nomenclatură sunt excepții. Dar nici ei, la rândul lor, nu scapă ochiului vigilent al sistemului electronic. Într-adevăr, nu ești chipat precum vaca, dar sistemul te vede. Astfel încât e necesar să ai grijă. Și uite cum, treptat, oamenii devin slugile propriilor lor creații cu o viteză mult mai mare decât vă imaginați.

O eventuală victorie a lui Biden va deschide larg porțile exportului unor asemenea sisteme către statele lumii. Astfel ne vom auto-transforma în „cetățenii corecți gata să servească sistemul controlat de mâini nevăzute”.

Autor: Dan Diaconu

Citiţi şi:

Prezentul Chinei, viitorul întregii lumi


Povestea virusului ucigaş, anticamera controlului populației!


Sistemul de credite sociale din China devine 100% funcţional în acest an

yogaesoteric
20 noiembrie 2020