Vânzarea terenurilor către străini e o problemă naţională, nu comunitară. În Germania, vânzarea unui singur hectar ar provoca scandal național

Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) susţine că problema vânzării terenurilor către străini sau rezidenţi este o problemă strict naţională şi nu una comunitară cum susţine Ministerul Agriculturii, decizia înstrăinării pământului fiind lăsată de Uniunea Europeană la latitudinea fiecărui stat membru în parte.

Aşa se face că multe ţări din UE au impus interdicţii clare străinilor la achiziţionarea de terenuri arabile, în timp ce guvernul României impune restricţii chiar propriilor cetăţeni.

„Situaţia terenurilor agricole este o situaţie naţională, nu comunitară. Ne-a spus-o chiar UE. (…) Fiecare ţară are interesele ei, fiecare guvern îşi apără foarte bine interesul naţional. (…) Apropos de scuza guvernului cum că ne obligă UE să liberalizam piaţa funciară. Nu ne obligă UE, nu ne obligă nimeni! Nu are nimeni grija noastră. Nu are nicio treabă UE. Este doar problema guvernului (…). La articolul 65 din tratatul de aderare se spune clar că fiecare ţară îşi protejează siguranţa alimentară cum ştie mai bine, şi îşi gestionează şi protejează terenul cum ştie mai bine. Mai există şi partea de integritate teritorială a ţării cu trimitere la Constituţie”, declara, în urmă cu un an, Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR.
 

 
El a precizat că fiecare stat trebuie să-şi protejeze siguranţa alimentară, a cetăţenilor, iar singura ţară din lume care nu a făcut nimic pentru îngrădirea dreptului de proprietate a străinilor este România.

LAPAR: România, singura ţară care nu a făcut nicio notificare la UE

El a arătat că România este singura ţară din Uniunea Europeană care nu a făcut nicio notificare cu privire la vânzarea terenurilor către străini, în vreme ce toate celelalte ţări au notificat UE cu privire la interdicţiile aplicate.

„Noi nu am făcut nicio notificare. Estonia a făcut notificare, iar acum a scos un draft de lege care prevede că nu poţi cumpăra teren decât dacă eşti cetăţean estonian. În Polonia trebuie să faci dovada că ai rezidenţă timp de 12 ani în ţară. În Germania, nu poţi cumpăra decât dacă faci parte din economia Germaniei, adică, dacă plăteşti taxe acolo”, a continuat Baciu.

În acelaşi registru, Confederația Asociațiilor Țărănești din România (CATAR) a criticat dur noile modificări aduse de Ministerul Agriculturii la legea vânzării terenurilor agricole, pe care le califică drept „un act de trădare naţională”.

„Legea care reglementează tranzacţionarea terenurilor agricole româneşti trebuie să faciliteze accesul fermierilor români (persoane fizice, juridice, asociații, cooperative agricole) şi tinerilor fermieri români la resursa principală – pământul – cu scopul de a asigura suveranitatea alimentară a României, ocuparea forței de muncă, distribuția judicioasă a resurselor naturale ale ţării către cetăţenii ei cu precădere, pentru a reduce decalajele între România şi celelalte ţări ale Uniunii Europene la nivel social, economic și ecologic.

Aceste trei criterii stau la baza asigurării sustenabilităţii dezvoltării, subiect atât de dezbătut la nivelul întregii Europe” – a arătat CATAR, într-un comunicat.

Ministrul agriculturii, Daniel Constantin, declarase, în luna octombrie, că, o dată cu noua reformă a Politicii Agricole Comune (PAC), România va fi nevoită să accepte ca și persoanele străine să poată cumpăra terenuri arabile.

„Din 2014, piaţa terenurilor agricole se va liberaliza, conform tratatului de aderare la Uniunea Europeană pe care îl avem semnat şi pe care nu putem face modificări, pentru că asta ar însemna ratificarea eventualelor amendamente de toate cele 26 de state membre şi nu avem garanţia că se poate face acest lucru”, a spus Daniel Constantin.

LAPAR: Vânzarea unui singur hectar de teren în Germania ar fi declanşat isterie naţională

Baciu a comparat situaţia din România cu cea din Germania, unde, chiar şi vânzarea unui singur hectar de teren ar fi declanşat un scandal naţional. Preşedintele LAPAR susţine că România va deveni foarte săracă pe măsură ce străinii vor acapara terenuri în ţară.

„Când este deja prea mult? Trebuia să ne sesizăm de la primul hectar cumpărat de străini. Dacă se întâmpla asta în Germania, luau foc ăia, era caz naţional. (…)

Ţara va fi săracă pentru că firmele străine exportă profitul. Să vă uitaţi în bilanţul acelor societăţi cu proprietari străini. Mai în fiecare an sunt pe pierdere, sau aproape de zero. Au suprafeţe de 20-30.000 de hectare, dar abia îşi duc zilele. Toată lumea ştie asta. Cu siguranţă, şi «serviciile». Dar nu sunt interesate… O să plătim cu vârf şi îndesat că acum suntem paşnici. O să zicem şi atunci: «ştiţi, s-a negociat prost în tratatul de aderare»”, a punctat şeful LAPAR.

Baciu a mai arătat că „nu mai poţi să-i iei înapoi dreptul dobândit legal” iar „ceea ce au luat este bun luat”.

Poziţia LAPAR coincide cu cea formulată de Asociaţia Importatorilor şi Exportatorilor din România (ANEIR) care a arătat recent că exporturile României sunt realizate, de fapt, aproape exclusiv de firmele cu acționari străini. Cea mai mare parte a exporturilor României, respectiv 82,2% , sunt realizate de firmele cu capital străin din România pentru că acestea, spre deosebire de companiile cu capital românesc, au un acces mult mai facil la finanţare.

 

 
„Firmele cu capital străin din România au acces mult mai uşor la finanţare decât cele cu capital românesc. România nu se află într-o criză de comenzi ca în Europa Occidentală, unde sunt zone întregi zone industriale închise. La noi nu există o criză de comenzi. La noi e o criză de finanţare”, a declarat Mihai Ionescu, secretar general al Asociaţiei Importatorilor şi Exportatorilor din România (ANEIR) într-o conferinţă de presă la Banca Naţională a României.

Cu noua lege, străinii vor deţine un sfert din suprafaţa arabilă a României. Alţii spun că s-a ajuns deja la 30%-40%

Mai mult, reprezentantul LAPAR susţine că noul proiect de lege, care va trece în viitorul imediat prin Parlament, îi favorizează, de fapt, pe străinii care deţin pământ în arendă şi le pune beţe-n roate chiar fermierilor români.

„Foarte multe firme străine care au pământ în arendă – nemţi, austrieci, danezi, vor avea drept de preempţiune la cumpărare. Cred că vorbim despre circa un milion de hectare de teren aflat în această situaţie. Dacă adăugăm şi milionul pe care-l deţin deja, ajungem la 2 milioane, poate şi mai mult, un sfert din suprafaţa arabilă a ţării în proprietatea străinilor. (…)

Legea (vânzării terenurilor către străini n.r.) a ajuns într-o formulă în care cu mare lucru nu ne ajută nici pe noi. Mai mult ne încurcă pentru că impune restricţii care, cu siguranţă, vor crea mari probleme atât celor care vor să vândă, cât şi celor care vor să cumpere”, a mai arătat preşedintele LAPAR.

Poziţia LAPAR este susţinută şi de Alianţa ROPAC, care susţine că situaţia este de-a dreptul dezastruoasă.

„Acel milion de hectare sunt cumpărate pe acte, dar oare câte milioane de hectare sunt cumpărate fără acte, doar cu contracte de mână pe terenuri neintabulate. Ministerul, în toate raportările sale, vorbeşte despre deţinerea în România de către străini a unui milion, un milion două sute de mii de hectare de teren la această dată. Dar asta înseamnă statistica pe acte notariale.

Sunt foarte multe terenuri, în special în partea de sud şi Moldova, unde n-a existat cadastru; aceşti oameni deţin suprafeţe enorme de pământ fără documente, şi acum, cum îi prind pe români la înghesuială, cum îi duc să semneze actele.

Adevărata suprafaţă deţinută de străini în România se va vedea imediat ce se va pune în funcţiune legea prin care ei au dreptul să cumpere terenuri. Atunci se va vedea adevăratul dezastru care există în piaţa funciară din România”, a declarat într-o conferinţă de presă Claudiu Franc, preşedintele ROPAC.

În mare parte, potrivit ROPAC, terenurile nu sunt înregistrate în sistemul notarial, fiind cumpărate pe bază de titlu şi nu de carte funciară, pentru a se masca situaţia reală a cumpărărilor şi pentru a se proteja de fiscul din ţara de origine.

Mai mult, preşedintele ROPAC susţine că străinii cumpără demult terenuri pe persoană fizică în toată ţara, deşi legea interzice în prezent acest lucru.

„Sunt peste tot străini, începând din Moldova, sudul României, Banat, până-n Satu Mare. Oriunde mergem în România ştim că există cetăţeni străini care au cumpărat şi cumpără în continuare terenuri ca şi persoane fizice, chiar dacă legea nu este încă în vigoare”, a punctat Franc.

„Nu suntem de acord cu înfiinţarea acelei agenţii naţionale pentru că nu va face altceva decât să vândă ponturi (…). A gestionat prost şi terenurile pe care le-a avut până acum (…). Notarii au obligaţia ca lunar, dacă nu săptămânal, să dea la statistică suprafeţele de terenuri tranzacţionate. Deci, nu este nevoie de o instituţie care să gestioneze o activitate privată”, a continuat şeful LAPAR.

El a precizat că multe prevederi ale legii sunt, pur şi simplu, neconstituţionale şi inaplicabile.

„N-am înţeles, de asemenea, de ce suntem condiţionaţi de vârstă. Legat de dreptul de preempţiune, care vecin are drept de preempţiune când ai doi, trei sau chiar cinci vecini, în funcţie de forma terenului? Cred că primăria se va transforma într-un fel de Andreea Marin să caute toţi moştenitorii din lumea asta”, a comentat ironic Baciu prevederile legii.

Legea pune, de fapt, beţe-n roate românilor
 

 

 
Preşedintele LAPAR apreciază că, de fapt, legea pune mai multe restricţii românilor decât străinilor.

„Majoritatea terenurilor se vând când îţi crapă măseaua. Vine omul şi zice: «Daţi-mi repede că am un necaz». De obicei, vine cel mai nevoiaş. Ăla vine. Eşti nevoit să-i suporţi tu şi cadastrul, care, de multe ori, costă mai mult decât valoarea terenului. Tu trebuie să-i suporţi cheltuielile la notar. El, ca să-l poată declara, trebuie să depună documentele cu tot cu cartea funciară. Aceste cheltuieli le suportă cumpărătorul. Dar, cine-i cumpărătorul?

Să vedeţi la ce rezultate va conduce această lege. Încurcă-i drace! Intenţia a fost să îngreuneze accesul străinilor, dar acum ne-am îngreunat noi situaţia”, a conchis Baciu.

Concurenţă neloială între români şi străini

Potrivit LAPAR, românii se află într-o situaţie de concurenţă neloială cu străinii la achiziţia de terenuri arabile pentru că beneficiază de credite cu dobândă subvenţionate sau fără dobândă, în vreme ce fermierii români nu au acces nici la credite bancare, nici la fonduri europene. În plus, potrivit lui Baciu, un hectar de teren în Europa de Vest „a ajuns la preţul unui autoturism de lux de firmă sau la preţul unui apartament de lux din Bruxelles”. Una peste alta, fermierii români sunt puternic decapitalizaţi, comparativ cu cei din restul Europei.

CATAR consideră că legislaţia, limitarea accesului la creditare şi imposibilitatea accesării de fonduri europene de către majoritatea fermierilor români, îi pun pe aceştia în situaţia gravă de concurenţă neloială faţă de străini, care au, astfel, acces neîngrădit la piaţa funciară din România, unde sunt practicate încă preţuri foarte mici la achiziţia de terenuri, comparativ cu preţurile din restul Europei.

„Se pare că piaţa comună este doar la facere, nu şi la desfacere. Accesul la fonduri europene este infinit mai greu în România, comparativ cu restul Europei, subvenţia pe suprafaţă este de câteva ori mai mică, iar fermierii români nu au acces la credite, comparativ cu cei străini care au acces uşor la credite cu dobânzi foarte mici”, a declarat Bogdan Buzescu, preşedintele CATAR, federaţie membră ROPAC.

Preţurile medii ale terenurilor agricole din România au crescut cu aproape 60% în ultimii doi ani, la 3.100 de euro pe hectar, potrivit datelor companiei DTZ Echinox, dar se menţin de 2 până la 8 ori sub cele din majoritatea statelor europene.

Citiţi şi:

Scandalul Rabobank și jaful din agricultura românească: UE dă bani companiilor străine să cumpere teren agricol în România

România a fost vândută la hectar. Oficial: 40% din terenurile agricole sunt în posesia străinilor

Ia să vedem, ce jocuri face prinţul Charles în pădurile din România?

 

yogaesoteric
12 februarie 2017