Whitney Houston – o dispariţie ritualică în cadrul industriei muzicale

de Alex Ionescu 

Ce se știe despre moartea lui Whitney Houston

Pe 11 februarie 2012, Whitney Houston a fost găsită moartă în camera sa de la hotelul Beverly Hills Hilton, în aceeași zi și la același hotel unde renumitul producător Clive Davis organiza petrecerea premergătoare decernării premiilor Grammy, la care cântăreaţa fusese şi ea invitată. Whitney Houston a fost descoperită în cadă, sub apă, de un membru al anturajului ei cu câteva ore înainte de ora la care ea ar fi trebuit să apară la respectiva petrecere.

Rapoartele medicale asupra analizelor făcute la câteva ore după ce Whitney Houston a fost găsită moartă susţin că ar fi decedat ca urmare a unui amestec de valium, xanax şi alcool. Ulterior, cei de la investigaţii au putut face publice datele obţinute, iar companiile de ştiri au răspândit cauzele morţii lui Whitney Houston pe întregul glob. După cum veţi observa în continuare, aceste ştiri erau parţiale, dar fundamental contradictorii.

Daily Mail
afirma că Whitney Houston a murit datorită unui cocktail de xanax, alte medicamente puternice și alcool şi nu prezenta suficientă apă în plămâni care să susţină ipoteza morţii prin înecare.

În CBS News, purtătorul de cuvânt al legiştilor, Craig Harvey, a spus că în organismul cântăreței au fost găsiţi metaboliţi ai cocainei, consideraţi a fi un factor ce a contribuit la moartea ei. El a declarat că rezultatele analizelor au arătat că artista era o consumatoare cronică de cocaină.

Într-o declaraţie dată la ABC News, şeful Los Angeles County Coroner, acelaşi Craig Harvey, a expus rezultatele din raportul preliminar al autopsiei: „există un procent de 60% de ocluzie în arterele îngustate. Această condiţie, complicată de consumul de cocaină, au condus la înecarea ei. Cauza finală a morţii a fost stabilită ca fiind înecarea datorită ateroscleozei cardiace şi a utilizării de cocaină.”

Pe alte site-uri de ştiri s-a spus că Whitney avea în organism cocaină, marijuana, xanax, flexeril şi benadryl, dar că acestea nu au contribuit la moartea sa. De asemenea s-a spus că nu s-au găsit traumatisme corporale, iar în plămâni nu era suficientă apă ca să producă moartea prin înecare.
 
O altă ştire referitoare la moartea lui Whitney suna astfel: „Moartea lui Whitney Houston s-a datorat înecării accidentale. Boala cardiacă şi consumul cronic de cocaină au contribuit și ele. În organismul ei a fost găsită cocaină şi urme de marijuana, xanax, flexeril şi benadryl, deşi acestea din urmă nu au contribuit la tragica ei moarte (…) Mai multe tipuri de pilule au fost găsite la locul respectiv incluzând xanax, ibuprofen şi midol. Oricum, investigatorii nu au găsit nicio urmă de cocaină în camera de hotel”.

Aşa cum spun şi cei de la ABC News, „în ciuda anunţului făcut (în legătură cu moartea cântăreţei), există în continuare întrebări rămase fără răspuns cu privire la natura morţii starului pop, după ce aceasta a  fost găsită sub apă, fără cunoştinţă, în cada de baie din camera sa de la hotelul Beverly Hilton, pe 11 februarie. Nu este clar cât de mult a contribuit abuzul cronic de cocaină la moartea sa, la vârsta de 48 de ani, şi dacă ea era deja inconştientă atunci când s-a înecat.”

Toate medicamentele care s-a spus că au fost găsite în organismul ei provoacă somnolenţă şi letargie. Acestea ar fi putut provoca adormirea în cadă şi apoi, fiind incoştientă, scufundarea şi înecarea ei. Dar noi respirăm şi în somn, deci ar fi trebuit să inspire apă care să ajungă în plămâni şi să o sufoce, chiar dacă reflexul de tuse ar fi fost abolit datorită medicamentelor. Însă aşa cum aţi observat mai sus, anumite ştiri au anunţat, citând surse oficiale, că Whitney Houston nu avea suficientă apă în plămâni pentru a se sufoca şi că a murit înainte să ajungă sub apă.

Un alt aspect: boala cardiacă. Se spune că starul prezenta o boală coronariană, caracterizată de îngustarea arterelor cardiace cu 60%. Această afectare cardiacă prezintă anumite simptome, cele mai caracteristice fiind durerile în piept sau o senzaţie de presiune, de strângere, arsură sau înţepătură în piept, scurtarea respiraţiei, bătăi ale inimii mai rapide sau neregulate. Aceste simptome se spune că apar la o îngustare a arterelor coronare care depăşeşte 50% şi ele necesită medicaţie. Legiştii au spus că Whitney prezenta o îngustare a arterelor de 60%, dar în camera de hotel nu au fost găsite medicamente pentru această problemă.

Pe de altă parte, Sarah Gordon, purtătoarea de cuvânt de la San Diego Medical Examiners Office a declarat pentru MSNBC faptul că „cocaina, ca şi alte stimulente pot exacerba o boală cardică preexistentă, cum ar fi boala coronariană sau hipertensiunea”. Ea a mai afirmat că „în prezenţa unor cauze preexistente, cocaina poate determina insuficienţă cardiacă, atac de cord sau moarte subită.” Toate bune şi frumoase, dar autopsia nu a revelat nici atac de cord, nici insuficienţă cardiacă şi nici moarte subită cardiacă şi s-a spus că în cameră nu s-au găsit urme de cocaină. Unii consideră că amestecul de xanax, flexedril şi benadryl, împreună cu alcool ar fi putut provoca decesul, pe când alţii neagă acest aspect.

Puse cap la cap, toate informaţiile furnizate nu reuşesc să explice cu adevărat moartea cântăreţei

Ca să fie totul şi mai interesant, Daily Mail a anunţat că fiica cântăreţei, Bobby Kristina, în vârstă de 18 ani, a adormit și ea în cadă, în camera sa din acelaşi hotel, cu 24 de ore înainte de moartea mamei sale. Ştirile TMZ au afirmat că a fost chemată securitatea hotelului pentru a descuia uşa şi a o ajuta pe tânără.

Ulterior, în timpul emisiunii lui Oprah cu familia Houston, cumnata lui Whitney, Patricia Houston a afirmat: „Era în cadă. Nu ştiu cum a ajuns acolo. Au trebuit să o scoată din cadă şi încercau să o resusciteze”.

Nancy Grace, jurnalistă şi gazdă pentru diferite emisiuni TV, a apărut la CNN în data de 13 februarie 2012, la 2 zile de la moartea lui Whitney, spunând că doreşte să ştie „cine a lăsat-o (pe Whitney Houston) să alunece în cadă sau a împins-o sub apă?” Ea a adăugat: „aparent, niciun semn de forţă sau traumă nu există pe corpul ei. Cine a băgat-o să ajungă sub apă?” Ulterior, Nancy Grace a făcut nişte comparaţii cu moartea lui Anna Nicole Smith şi Michael Jackson. Grace a mai apărut şi la emisiunea Good Morning, America la canalul de ştiri ABC. Gazda, Robin Roberts, a afirmat că Nancy a reuşit să enerveze mulţi oameni cu comentariile ei. Baldwin a reafirmat că, în continuare, cauza morţii lui Whitney Houston rămâne necunoscută.

Ansamblul acestor informaţii conturează o imagine care a mai fost întâlnită şi în cazul morţii altor celebrităţi: mass-media care imediat distribuie imaginea unei persoane dependente de droguri, comportamentul ciudat al oficialilor, datele conflictuale, informaţiile extrem de vagi – chiar dacă aparent ele erau foarte precise (doar) ca denumire – referitoare la cauza morţii persoanei. În cazul lui Whitney Houston se mai adaugă spectacolul extrem de ciudat de a doua zi, din cadrul premiilor Grammy, dar despre acesta vom vorbi puţin mai târziu.

Despre Whitney Houston

Whitney Houston a fost cunoscută ca fiind un om sensibil, cu suflet bun şi o inimă mare. Toţi cei cu care lucra îi erau devotaţi. A avut o copilărie liniştită, urmând cursurile şcolii romano-catolice Mount Saint Dominic Academy. La vârsta de 11 ani a călcat pe urmele mamei sale şi a început să cânte ca solistă în corul de juniori ai bisericii la New Hope Baptist Church în Newark, unde a învăţat să cânte şi la pian. Avea o puritate şi o rară sensibilitate. Acest aspect, din păcate, a ajuns să se întoarcă împotriva ei în ultima parte a vieţii sale.

În anul 2010, în interviul realizat în cadrul emisiunii lui Oprah, Whitney a recunoscut că fundalul căderii ei a fost lansarea filmului The Bodyguard. Succesul repurtat de coloana sonoră a filmului a fost unul dintre cele mai mari din industria muzicală. Muzica din film a devenit cea mai vândută muzică a tuturor timpurilor. Înregistrarea respectivă a fost vândută ca atare în SUA în mai bine de 10 milioane de exemplare, în peste 17 milioane de copii, iar pe glob depăşeşte numărul de 42 de milioane de copii. I will always love you, ca single, s-a vândut în mai bine de 12 milioane de exemplare pe glob. După lansarea acestui film, cântăreața s-a căsătorit cu Bobby Brown, pe 18 iulie 1992. Toţi cei care au urmărit viaţa cântăreţei au afirmat că acest film a fost un moment de cotitură în viaţa sa, în sensul mărturisit de cântăreaţă chiar la emisiunea respectivă – „fundalul căderii ei”. 

În cadrul show-lui lui Oprah, Whitney a mărturisit că Bobby Brown „era drogul ei” şi că „îi plăcea că Bobby preluase controlul asupra relaţiei”. De asemenea a recunoscut că este dependentă de droguri. În acel interviu, Houston a mai mărturisit un aspect foarte interesant din punct de vedere al ocultismului malefic: faptul că Bobby Brown începuse să picteze ochi „a-toate-văzători”: „în dormitor erau doar ochi – pe dulap, pe pereţi, pe covor”. Ceea ce Houston nu a revelat public în emisiunea lui Oprah a fost că ea era hărţuită de aceşti ochi şi nu numai de „ochii a-toate-văzători”, ci şi de demoni. În conformitate cu cele afirmate de Tina Brown, sora lui Bobby Brown, cu care cuplul obişnuia să consume cocaină în reşedinţa lor, „Whitney halucinează şi vede demoni când este drogată; se muşcă şi se bate, dar dă vina pe demoni pentru acestea”. Tina spunea că Whitney vede „demoni” oriunde merge şi se molestează spunând că „o loveşte necuratul”.
Tina Brown nu credea ce îi spunea Whitney şi presupunea că drogurile au făcut-o atât de paranoidă încât „vede” apariţii demoniace. Odată, Whitney a făcut o gaură în perete ca să privească prin ea demonii din propria baie. Tina Brown zicea: „ea arăta cu degetul spre podea şi zicea: «uite demonul ăsta. Îţi spun eu că cineva îi face ceva lui Bobby». Ea întotdeauna credea că lucrurile acestea au de-a face cu Bobby.”

Credeţi că toate acestea erau simple închipuiri sau halucinații? Sau mai degrabă ceea ce vedea în momentul în care consuma cocaină era real, cocaina şi sensibilitatea ei înnăscută făcând posibil accesul ei la acele percepţii din planurile subtile?

În acelaşi timp, Whitney părea să aibă premoniţii în legătură cu propria sa moarte. Unii reporteri au descris-o ca fiind „maniacă” şi agitată, în timp ce alţii susţin că Whitney simţea că „zilele îi sunt numărate”. La puţin timp înainte de moartea sa, Whitney a fost văzută dându-i un mesaj cântăreţei Brandy, a cărui conţinut a rămas, însă, un mister.

Dar… cine era Bobby Brown? Bobby Brown este un cântăreţ de hip-hop. Există o poză în care Brown poartă un tricou cu un desen foarte „interesant” din punctul de vedere al simbolismului malefic. Crucea de pe tricoul său seamănă cu crucea lui Baphomet, cu singura diferenţă că în interiorul crucii e un trandafir. Crucea roşie din interiorul desenului de pe tricoul lui Bobby este o emblemă ocultată a „iluminaţilor”, este crucea roşie a cavalerilor templieri şi a așa-zișilor „illuminaţi”. Este ca şi cum acest tricou ar spune: „inima şi sufletul meu sunt cu «iluminaţii», necuratul este Dumnezeul meu”.

                           

Despre industria muzicală şi influența ei în viaţa lui Whitney Houston

Informaţiile pe care le expunem în continuare vor putea lega verigile morţii lui Whitney Houston şi vor răspunde la unele întrebări rămase fără răspuns.

John Todd, manager muzical în anii ’70, a vorbit public despre ce se petrece în industria muzicală americană. El a spus că există un aspect clar: tot ce se difuzează public este planificat mai întâi în spatele uşilor închise, de către societăţile secrete, iar industria muzicală nu face excepţie de la aceasta. Pentru a fi siguri de supunerea artiştilor şi pentru a-i putea controla, industria muzicală atrage persoane inocente şi cu talent, le convinge să semneze un contract, apoi le stoarce de energie până când acestea devin nefolositoare.

John Todd spunea că fiecare muzician sau artist de la Hollywood care dorea să se lanseze şi să aibă succes trebuia să fie iniţiat ca magician sau vrăjitoare (în ritualuri malefice) înainte de a li se oferi un contract de înregistrare, inițiere care însemna de fapt că ei îşi vând sufletul lui Lucifer. Ceea ce doresc anumite persoane care cunosc dedesubturile industriei muzicale ca toată lumea să ştie este că această industrie este un cult şi că odată ce un anumit artist semnează un contract de înregistrare, aceasta presupune că el este iniţiat şi că va face parte din acest cult toată viaţa. Odată depus jurământul, persoana devine proprietatea firmelor de înregistrări şi a corporațiilor şi nu se mai poate retrage. Se spune că nu este decât o singură modalitate de a ieşi din acest joc macabru: moartea.

De asemenea, în industria muzicală nimic nu se petrece fără consimţământul firmei angajatoare. Nici întâlnirea şi ulterior căsătoria dintre Houston şi Brown nu a făcut notă discordantă. Bobby Brown urma să fie „păpuşarul” ei şi să îi controleze fiecare mişcare din industria muzicală, ceea ce a şi făcut, așa cum afirma chiar Whitney: „Bobby a preluat controlul relaţiei noastre”. De fapt a făcut mult mai mult – preluase și controlul asupra ei. Ceea ce vedea Houston când era drogată şi faptul că Bobby Brown desena peste tot numai ochi „a-toate-văzători” confirmă aceste lucruri dezvăluite de John Todd.

Whitney Houston a avut o carieră strălucitoare. A fost o persoană cu multe calităţi și foarte apreciată. Dar cei din umbră, adoratorii întunericului, s-au săturat de atâta strălucire şi frumuseţe şi au orchestrat căsătoria ei cu Bobby Brown, pentru ca poveştile despre ea să devină mai „picante”, iar vânzarea lor să aducă profit.

Există un eveniment muzical care precede cu câteva luni moartea lui Whitney Houston şi care, prin interpretare şi substrat, aduce argumente în sprijinul ideii că moartea lui Houston a fost planificată (şi apoi provocată) de către cei din industria muzicală. Acest eveniment este lansarea videoclipului We found love (Am găsit dragostea) al cântăreţei Rihanna, cu aproximativ trei luni şi jumătate înainte de moartea lui Houston. Prin similarităţile pe care le prezintă, videoclipul pare a fi ilustrarea relaţiei Houston – Brown şi a sfârşitului lui Whitney Houston. Videoclipul ilustrează povestea a doi oameni îndrăgostiţi, dar a căror relaţie ajunge în registrul negativ clasic de abuz de droguri, violenţă și sex degradant. Principalul vers al cântecului este „am găsit dragostea într-un loc fără speranţă”. Sunt mai multe aspecte interesante, prin asemănare cu moartea lui Whitney Houston, în acest videoclip: 1) la un moment dat, protagonista, evident drogată în urma unui cocktail de droguri, coboară într-o cadă plină cu apă, alunecând sub apă; 2) sunt secvenţe cu medicamente care zboară peste tot. Şi cel mai interesant aspect este asemănarea dintre cele două cântăreţe (pe internet există multe poze care atestă acest lucru). Un alt aspect: în săptămânile care au urmat morţii lui Whitney, a existat tentativa de a se realiza un film biografic al cântăreţei decedate, având-o pe Rihanna în rolul principal. Mulţi consideră că Rihanna este o figură controlată de „iluminaţi”, dată fiind creşterea fulminantă a popularităţii ei la doar 24 de ani, fără a avea un talent de excepţie.

 
De asemenea, cu un an înainte, în timpul premiilor Grammy din 2011, Lady Gaga afirma despre melodia ei Born This Way pe care a lansat-o atunci: „Trebuie să-i mulţumesc lui Whitney Houston. Vreau să-i mulţumesc lui Whitney Houston, deoarece atunci când am scris «Born This Way», mi-am imaginat-o pe ea cântând acestă piesă, fiindcă nu aveam suficientă încredere în mine încât să mă consider un superstar. Deci, Whitney, mi te-am imaginat pe tine cântând «Born This Way» atunci când am compus-o.” Born This Way a fost lansată pe data de 11 Februarie 2011. La exact un an mai târziu Whitney Houston moare, pe 11 Februarie 2012. Ştia Lady Gaga sau programatorii ei ceva ce noi restul nu ştiam? Costumaţia lui Lady Gaga arăta în mod evident că ideea de moarte era în mintea ei sau a programatorilor ei, deoarece artiştii îşi iau de obicei garderoba pentru ceremonii, bine aleasă, cu mult timp înainte. Puteţi urmări aici oribilul videoclip:
 

Din cauza faptului că nu mai putea cânta ca odinioară datorită abuzului de droguri, Whitney Houston nu mai era de niciun folos industriei muzicale. Drogurile şi demonii storseseră din ea toată vlaga. Ca şi în cazul lui Michael Jackson, Whitney Houston începuse să devină mai valoroasă moartă decât vie pentru așa-zișii „iluminaţi”.

Ca urmare, Whitney Houston a fost sacrificată cu o zi înainte de festivalul decernării premiilor Grammy, ca un ritual al industriei muzicale. Ea s-a născut pe 9 august şi a murit pe 11 februarie. 9-11 este un cod numeric utilizat de elita întunecată pentru a face ritualuri cu sacrificii umane şi se pare că Whitney nu a fost o excepţie de la aceasta. În cercurile elitei oculte, numărul 11 este considerat „număr maestru” (pentru că nu poate fi redus) şi, deoarece depăşeşte numărul 10 (numărul perfecţiunii) cu 1, este de obicei asociat cu magia neagră. Încă un fapt real: numărul camerei lui Whitney era 434 – care în Cabala este egal cu 11 (4+3+4).

Mai există un aspect foarte semnificativ legat de utilitatea lui Whitney Houston în industria muzicală: peste un an avea să îi expire contractul. Ca urmare, trebuia să fie „folosit” la maximum tot ceea ce ea le mai putea „oferi”. Nemaiavând vocea şi apariţia scenică de altădată, Whitney Houston mai avea „de oferit” doar propria energie vitală. Astfel, a murit cu o zi înainte de decernarea permiilor Grammy. Deoarece în cadrul sacrificiilor rituale energia celui care moare poate fi folosită în scopuri precise, unii ocultişti au afirmat că energia sa a fost folosită la spectacolul de a doua zi.

Whitney Houston şi mega-ritualul de la Premiile Grammy din 2012

Premiile Grammy 2012 au primit titlul  de „cea mai importantă noapte a muzicii”. Aceasta părea o sintagmă care să emuleze iubitorii de muzică, dar în fapt nu era decât un cod vehiculat de elita ocultă care conduce industria muzicală.

Datorită morţii lui Whitney Houston, ediţia din 2012 a Premiilor Grammy a avut o atmosferă stranie, aproape palpabilă chiar şi privită doar la televizor.
Moartea starului pop a avut loc în timpul zilei, însă cadavrul a fost descoperit doar seara târziu. În acest timp, cina lui Clive Davis cu ocazia premiilor Grammy avea loc la parter, în sala de bal, care era plină cu 800 de invitaţi în momentul aflării veştii. Whitney nu a fost mutată decât cu câteva momente înainte de a se încheia petrecerea, puţin după miezul nopţii.  (sursa: Forbes)

Faptul că trupul ei a stat acolo ore în şir, în timp ce o petrecere pre-Grammy avea loc dedesubt este cam ciudat. De ce nu a fost pur şi simplu anulată petrecerea? Nu este oare moartea unei cântăreţe legendare un motiv suficient de bun pentru ca o petrecere care are loc în acelaşi hotel să fie anulată în momentul aflării veştii?

A doua zi, ceremonia premiilor Grammy a început şi ea ciudat: Bruce Springsteen a ţipat la mulţime: „sunteţi vii acolo?” Apoi, a interpretat melodia We Take Care of Our Own (Avem grijă de ai noştri), un refren care a tot fost repetat de-a lungul serii. Probabil cântăreața nu mai era „una de-a lor”, după cum afirma Clive Davis cu o zi înainte de moartea lui Whitney Houston – faptul că Jennifer Hudson este „următoarea Whitney”. După ce a fost descoperită la emisiunea American Idol, Hudson şi-a început cariera chiar după asasinarea violentă a mamei şi fratelui ei în 2008.

La Premiile Grammy din 2012, cine credeţi că a fost aleasă pentru a oferi tribut artistei decedate, interpretând cel mai mare hit al acesteia I Will Always Love You? Hudson. A fost plasată la propriu „în lumina reflectoarelor” în timp ce o poză a lui Whitney Houston plutea desupra ei. Dar ceremonia simbolică a Premiilor Grammy nu putea fi completă fără un ritual adevărat care să contribuie cu elemente oculte.

Slujba Neagră

Nikki Minaj şi-a făcut apariţia la ceremonia premiilor Grammy într-o pelerină roşie ritualică, care în ocultismul malefic semnifică culoarea focului iadului, a sacrificiului şi a iniţierii. Era oare o referire la sacrificarea lui Whitney?

Chiar dacă ceremonia Premiilor Grammy a început cu o rugăciune pentru Whitney Houston, s-a încheiat cu o slujbă neagră satanică. De la intrarea ei pe covorul roşu până la interpretarea muzicală, Nikki Minaj a jucat rolul unei femei posedate de un demon numit „Roman Zolansky”. Premiile Grammy din 2012 au fost alese aparent pentru a „exorciza” acest demon din Nikki şi pentru a-l prezenta lumii ca noul ei alter-ego. Într-o industrie muzicală pătrunsă de conceptul de control mental, prezentarea unei alter-persona (altă persoană) ce este complet diferită de artist este acum ceva normal. La Premiile Grammy de anul trecut, Lady Gaga a prezentat de asemenea o nouă persoană pentru Born This Way: o Gaga cu coarne.

Pe scurt, show-ul lui Minaj prezintă lumii noul ei alter-ego ce va interpreta rap pe următorul ei album. Interpretarea ei a făcut să fie foarte clar faptul că Roman Zolanski nu este altceva decât un demon ce a fost creat cu Minaj şi „exorcizat” din ea printr-un ritual de slujbă neagră. Chiar dacă show-ul în sine a fost suficient să îi tulbure pe spectatori, când suprapunem şi contextul morţii lui Whitney Houston – care se petrecuse doar cu 24 de ore înainte – o cântăreaţă ce nu şi-a ascuns niciodată credinţa creştină, totul capătă o dimensiune cu mult mai stranie şi terifiantă. Cu amintirea morţii lui Whitney încă proaspătă în minţile tuturor, slujba neagră ce a fost prezentată cu mândrie la Premiile Grammy 2012 a avut o mult mai mare forţă negativă de impact asupra spectatorilor din lumea întreagă.

În timp ce viaţa lui Whitney Houston a luat sfârşit în circumstanţe bizare şi a fost înfăţişată de către mass-media ca fiind consecinţa dependenţei de droguri, o nouă generaţie de artişti controlaţi şi aprobaţi de așa-zișii „Iluminaţi” au fost plasaţi în lumina reflectoarelor, participând la ritualul ocult al premiilor Grammy.

Mărturii ale altor cântăreţe de renume referitoare la consecinţele implicării în lumea show-business-ului

În timpul unui interviu la Good Morning, America, Céline Dion a învinuit în mod direct „proasta influenţă” a show-business-ului pentru moartea lui Whitney. A afirmat chiar că trebuie „să vă temeţi” de show-business. „Este păcat că drogurile, oamenii răi sau influenţa negativă au preluat controlul. Au preluat controlul asupra viselor ei, asupra iubirii şi instinctului matern. Atunci când ne gândim la Elvis Presley, Marilyn Monroe, Michael Jackson şi Amy Winehouse, să se apuce de droguri în felul acesta, orice motiv ar fi avut… Este datorită stresului şi a influenţelor negative? Ce se petrece atunci când ai totul? Atunci când ai iubire, suport, familie? Ai responsabilităţi ca şi mamă şi apoi ceva se petrece şi distruge totul. Din acest motiv eu nu merg la petreceri şi nu socializez. De aceea nu fac parte din show-business. Trebuie să ne fie teamă. Întotdeauna am spus că trebuie să te distrezi să faci muzică, dar niciodată să nu faci parte din show-buisness pentru că nu ştii în ce te bagi. Trebuie să-ţi faci treaba şi să ieşi de acolo”. (Vancouver Sun)

O altă divă legendară, Chaka Khan, a fost şi mai directă atunci când a explicat cauza reală a morţii lui Whitney. În timpul unui interviu cu Piers Morgan, ea afirma: „Noi cu toţii ca artişti suntem oameni extrem de sensibili, iar acestă maşinărie, această aşa-zisă «industrie muzicală» este ceva demoniac. Sacrifică vieţile oamenilor şi esenţa lor pentru bani… Un manager mi-a spus la un moment dat: «Ştii că valorezi mai mult moartă decât vie.» Am plâns pentru ea mult de-a lungul anilor, de multe ori. Într-un fel o jeleam, deoarece simţeam că ceva se va petrece pentru că era mult prea aproape de firul de foc.” (Eoline)
 
 

Citiţi şi:

O faimoasă cântăreaţă americană a spus NU controlului mental din industria muzicală

Promovarea făţişă a satanismului de către unele vedete 
 
 

yogaesoteric
28 septembrie 2012