Yoga şi alimentaţia

În concepţia yoghină, alimentaţia echilibrată lacto-vegetariană din care s-a exclus complet carnea, va determina în timp o stare de sănătate excelentă, generând totodată ca reflex lăuntric în sfera psihică a fiinţei noastre o trăire euforică complexă, foarte armonioasă, determinată de rezonanţa benefică cu energiile subtile cosmice ce există în vecinătatea noastră imediată cât şi foarte îndepărtată (cosmică). În plus, alimentaţia lacto-vegetariană va avea ca efect echilibrarea deplină a fiinţei şi integrarea acesteia în armonia universală, generând în universul nostru lăuntric inefabile experienţe spirituale.

În concepţia înţelepciunii milenare yoghine, noi suntem într-o mare măsură exact ceea ce mâncăm. Delicioasele îmbucături pe care noi le înghiţim cu poftă se regăsesc în final mai mult sau mai puţin transformate, continuând apoi să existe câtva timp în fiecare dintre celulele noastre, influenţându-ne nu numai vitalitatea şi sănătatea fizică ci, de asemenea, chiar modul de a gândi şi trăirile spirituale.

Studiile ştiinţifice confirmă efectele benefice ale alimentaţiei lacto-vegetariene

Experienţele ştiintifice recente au arătat destul de clar cum pot interveni în mod direct unele alimente asupra activităţii cerebrale, afectând din punct de vedere chimic neuronii de transmisie ai creierului implicaţi în funcţiile mentale şi fizice ca memoria, somnul, coordonarea motorie, durerea, depresia, capacitatea de a învăţa şi chiar percepţia realităţii. Lecitina, de exemplu (conţinută în boabele de soia sau în gălbenuşul de ou crud) poate face să crească apreciabil puterea memoriei, în timp ce o masă bogată în hidraţi de carbon şi săracă în proteine face creierul să fie somnolent timp de mai multe ore în şir, generând efecte sistematice, decelabile la un număr foarte mare de persoane. Se ştie în plus că hidraţii de carbon stimulează secreţia de insulină, care, la rândul său, face să crească nivelul serotoninei în creier, ceea ce are drept efect faptul că ne face să dormim mai mult.

Cercetări sistematice au dovedit că până şi simptomele schizofreniei, hiperactivitatea, precum şi anumite alte tulburări mentale pot fi eliminate gradat printr-o terapie alimentară adecvată. Cu mai multe mii de ani în urmă, întelepţii yoghini au realizat imensa importanţă a hranei lacto-vegetariene asupra sănătăţii, remarcând totodată efectele sale multiple atât asupra vitalităţii şi regenerării corpului cât şi asupra mentalului.

La o cercetare atentă apare destul de evident că omul nu este un carnivor prin natura sa, atât anatomia cât şi sistemul său digestiv demonstrând că el a evoluat excelent de-a lungul milioanelor de ani hrănindu-se numai cu fructe, oleaginoase, cereale şi legume. Ca şi în cazul maimuţei antropoide, intestinele omului totalizează cam de 12 ori lungimea corpului. Este deci evident că ele sunt adaptate cu anticipaţie pentru digestia înceată a legumelor şi fructelor care se descompun lent. Într-un articol publicat de curând în revista americană „Medical Counter Point”, Williams S. Collius scria: „omul este înzestrat în mod evident cu o dantură care se aseamană mai mult cu cea a ierbivorelor decât cu cea a carnivorelor: acestea au incisivii ascutiţi pentru a tăia iarba, molarii cu suprafaţa plată pentru a zdrobi legumele şi fructele, iar caninii scurţi şi rotunjiţi inapţi să sfâşie şi să strivească carnea.”

Collius menţionează, de asemenea, studii care pun în mod serios la îndoială validitatea teoriei care pretinde că fiinţele umane ar avea o fiziologie de carnivore. Carnivorele au o capacitate aproape nelimitată de a asimila grăsimile saturate de colesterol. Câinii, de exemplu, pot consuma 250 g de unt împreună cu raţia lor de carne obişnuită fără să apară totuşi nici cea mai mică schimbare în arterele lor. Această cantitate de colesterol este de cca. 100 de ori mai mare decât cea găsită în regimul nostru alimentar obişnuit. La iepuri se înregistrează o schimbare uimitoare a pereţilor arteriali la o mărire cu numai 2g pe zi a cantităţii de colesterol. La o analiză atentă este evident că instinctul nostru natural nu este înclinat către hrana pe bază de carne; să ne gândim acum ce este în mod normal cel mai atrăgător pentru fiecare: o plimbare într-o livadă ori într-o grădină de legume sau o confruntare cu mirosul de sânge proaspăt şi cu urletele de teroare şi agonie ale animalelor dintr-un abator?  
 
Raportul dintre energia fizică şi hrana vegetariană

Valoarea regimului vegetarian a fost spontan recunoscută în timpul blocadei Danemarcei din timpul primului război mondial. În timpul respectivei blocade, danezii au fost oarecum constrânşi să trăiască hrănindu-se numai cu cereale, legume, fructe, miere şi produse lactate. În timpul primului an de raţionalizare uluitor a fost faptul că mortalitatea a scăzut cu 17%. Efectele extraordinare ale acestui regim au fost pe ansamblul întregii populaţii următoarele: o sănătate globală mult mai bună şi o scădere netă a ratei mortalităţii. Între anii 1940-1945 Norvegia la rândul său a fost supusă unei experienţe similare când a fost stringent necesar să se facă restricţii foarte mari în ceea ce priveşte consumul de carne. O scădere aproape imediată a ratei generale a mortalităţii datorită bolilor vasculare a fost urmată apoi de o semnificativă revenire rapidă la rata mortalităţii de dinainte de război atunci când ţările şi-au reluat regimul alimentar obişnuit în care predomina carnea.

Ce susţine şi regenerează în realitate principiul subtil vital?

Pentru a rămâne tineri şi plini de vitalitate trebuie să consumăm hrana vie în locul hranei moarte. Importanţa vitalităţii hranei a fost apreciată de marele iniţiat Pitagora acum 2500 de ani: „Doar hrana vie şi proaspătă îi poate permite omului să ramână sănătos, să fie fericit şi să simtă adevărul”. Nimic care are viaţă în natură nu este etern şi neschimbat. Tot ceea ce are viaţă se află fie într-un proces de creştere şi regenerare, fie într-un proces de descompunere. Fructele proaspete, oleaginoasele, produsele cerealiere, fiind toate capabile sa germineze şi să crească, sunt susceptibile de a ne furniza atât forţa vitală şi energia cât şi o cantitate suficientă de proteine.

De mii de ani yoghinii spun, pentru cei care sunt capabili să înţeleagă, că doar acest fel de hrană trebuie să fie consumată. Pentru a menţine şi a da viaţă este necesară o altă viaţă, or aceasta se aplică de asemenea şi pentru hrana noastră. Un mare maestru yoghin spunea: „Corpul uman este constituit din nenumărate celule vii. Celulele cresc şi se dezvoltă cu ajutorul entităţilor similare. Natura energiilor subtile ale celulelor noastre vii va fi formată în funcţie de felul alimentelor pe care noi le consumăm predominant. Toate acestea influenţează, în definitiv, într-un anumit grad vitalitatea, psihicul şi mentalul. Dacă celulele corpului uman se hrănesc şi se dezvoltă pornind de la o hrană aproape moartă, putredă şi dezgustătoare provenind din carnea prospată a animalelor la care instinctele de bază predominau, este normal, prin urmare, că mentalul va gândi şi se va orienta către în jos.”

Relaţia între spiritualitate, morală şi consumul de carne

Din moment ce ne este posibil să trăim în mod sănătos, fără să consumăm carne, este firesc să ne întrebăm dacă carnivorismul este o obisnuinţă morală şi umană. Este evident că animalele nu-şi dau viaţa în mod liber pentru ca noi să ne permitem luxul de a le mânca lor carnea. Numeroase grupări religioase şi spirituale au preconizat regimul vegetarian, recunoscând caracterul sacru al întregii vieţi şi necesitatea de a trăi fără a cauza suferinţa; printre cei care recomandă alimentaţia lacto-vegetariană se numără: yoghinii, Hinduşii, Budiştii, zoroastrienii, Taoiştii, Esenienii, Societatea teozofică, Biserica Adventistă, Biserica Unitaristă, Ordinul Crucii, Benedictinii, Trapiştii, Mişcarea Gnostică Creştină Universală, Ordinul Rose Croix, etc. În epoca de început a creştinismului, numeroase grupări spirituale evreieşti şi creştine s-au opus cu tenacitate consumului de carne, considerându-l un lux costisitor, barbar şi daunător sănătăţii.

Oricine a vizitat un abator ştie bine că animalele suferă foarte mult înainte şi în timpul tăierii lor. Un mare înţelept yoghin, SRI AUROBINDO explică principiul yoghin (a nu face nici un rău, non-violenţa): în contextul alimentaţiei, ahimsa înseamnă că alimentele noastre trebuie, pe cât posibil, să fie alese dintre creaturile vii la care manifestarea conştiinţei este cât mai redusă. Prin urmare, dăcă avem la dispoziţie în cantitate suficientă legume, fructe, cereale şi diferite produse lactate, animalele nu trebuie niciodată să fie sacrificate (omorâte) pentru a ne asigura hrana. În orice caz, înainte de a omorî un animal a cărui conştiinţă este foarte dezvoltată sau chiar subdezvoltată, trebuie înainte să examinăm cu luciditate dacă nu este posibil să trăim mult mai sănătoşi fără a-i lua viaţa acelui animal.  
 
Care sunt pericolele consumului de carne?

Eschimoşii, care trăiesc preponderent cu carne, îmbătrânesc totuşi foarte rapid, având o medie de viaţă de numai 27 de ani şi jumătate. Kirghizii, trib nomad din Rusia orientală al căror regim se compune în mod esenţial numai din carne, îmbătrânesc la rândul lor prematur şi mor destul de repede, fără a depăşi, cel mai adesea, vârsta de 40 de ani.

Otrăvirea. Chiar înainte şi mai ales după agonia din abatoare, lupta inutilă a animalelor terifiate care se zbat pentru a-şi păstra viaţa antrenează mari schimbări biochimice, care fac să apară la acestea subproduse toxice şi o mare cantitate de adrenalină emisă în mod abundent în întregul lor corp, otrăvind, prin durere, trupul lor, angoasat într-un asemenea grad încât carnea este deja oarecum otrăvită de suferinţa cumplită a animalului înainte de moarte. În conformitate cu Enciclopedia Britanica, găsim multe toxine în corpul animalelor ucise, precum acidul uric sau alte deşeuri toxice ce se află atât în sângele acestora cât şi în ţesuturi.

Cancerul. Un studiu recent efectuat printre 50.000 de lacto-vegetarieni, a pus în evidenţă rezultatele extraordinare care au şocat lumea cercetătorilor în domeniul cancerului. Studiul arată clar că acest grup prezintă un procent incredibil de scăzut de persoane bolnave de cancer în raport cu un grup similar ca vârsta şi sex, mare consumator de carne. Studiul mai arată, de asemenea, că speranţa de viaţă a grupului lacto-vegetarian este cu mult mai mare şi că toate maladiile cardiovasculare sunt în cazul lor prezente într-un procent mult mai redus.

De ce persoanele care consumă carne sunt mai vulnerabile la cancer? Unul dintre motive ar putea fi faptul că o bucată de carne, după numai câteva zile de la sacrificarea animalului respectiv capătă o culoare gri-verzuie măslinie, iar pentru a împiedica această degradare industria cărnii foloseşte curent diferite substanţe care afectează în timp sănătatea omului, precum nitraţi şi alţi conservanţi, pentru a o face în mod artificial (dar nesănatos) să apară roşie.

Cercetări din ultimii ani au mai demonstrat, de asemenea, în mai multe rânduri că aceste substanţe conservante sunt profund cancerigene. Pe de altă parte, pentru a creşte cât mai repede şi pentru a aduce cât mai mult profit, animalele sunt adeseori îndopate: li se inoculează mari cantităţi de hormoni care le stimulează în mod haotic creşterea, li se administrează stimulenţi în exces ai apetitului, antibiotice, calmante şi amestecuri alimentare chimice.

Cum fermele s-au schimbat adeseori în adevarate fabrici de accelerare a creşterii de animale, numeroase animale nu mai ajung niciodată, pâna în ziua tăierii, să vadă lumina zilei. Viaţa lor se desfaşoară total forţată într-un mediu restrîns, neprielnic şi în cele mai multe situaţii se sfârşeşte printr-o moarte brutală. Iată un exemplu frapant: fermele de creştere a puilor de găină într-un ritm accelerat. Ouăle sunt clocite la etajul superior; puii sunt în mod curent drogaţi şi îndopaţi. Ei manâncă cu lăcomie din coliviile lor fără posibilitatea de a se mişca prea mult şi fără aer curat; pe măsură ce cresc sunt deplasaţi către etajele inferioare; când ating etajul de jos ei sunt prompt tăiaţi. Asemenea practici atât de artificiale, nu numai că dezechilibrează starea chimică a corpului fizic a puiului de găină, distrugându-i obiceiurile naturale, dar îi şi determină, de asemenea, apariţia tumorilor maligne şi a altor malformaţii.

Bolile cardiace. Grăsimile animale cum ar fi colesterolul acoperă pereţii vaselor sanguine şi pe măsură ce persoana care consumă carne îmbătrîneşte, deschiderea acestor vase se diminuează din ce în ce mai mult. Presiunea asupra inimii creşte, rezultând o vulnerabilitate cardiacă şi o creştere a tensiunii arteriale. În societatea noastră o persoană din două care consumă carne va fi atinsă de o maladie cardiacă sau care este legată de vasele sanguine, în timp ce exact aceste boli sunt practic aproape necunoscute în ţările în care consumul de carne este foarte scăzut. Autopsia soldaţilor americani omorâţi în razboiul din Coreea arată că, chiar şi la vîrsta de 22 de ani ei aveau deja semne caracteristice de arterioscleroză coronariană, semne care erau total inexistente la soldaţii coreeni care erau preponderent lacto-vegetarieni.

Putrefacţia. Spre deosebire de plante, care au o membrană celulară rigidă şi un sistem circulator simplu, celulele animale mor foarte rapid când circulaţia este oprită. Imediat ce viaţa încetează proteinele animale se coagulează şi sunt secretate enzime autodistructive; se formează o nouă substanţă numită „ptomaina”.

Carnea, peştele şi ouăle au o proprietate comună: ele se descompun şi putrezesc rapid. Cea mai mare cantitate de carne este consumată de obicei la un interval de o saptamînă sau două şi aici trebuie să reamintim că putrefacţia şi creşterea numărului de bacterii începe aproape imediat după moarte. Obişnuinţa de a consuma o asemenea carne animală în starea sa caracteristică de descompunere rapidă, creează otrăvuri foarte violente în colon şi, în plus, îmbătrîneşte prematur tractul intestinal.

Îmi place gustul de carne, ce trebuie să fac?

Un vechi principiu al înţelepciunii yoghine sugerează că cel mai sigur mijloc de a transforma o atitudine profund ancorată în fiinţa noastră nu este să-i smulgi fulgerător rădăcina, ci mai degrabă să plantezi, să cultivi şi să hrăneşti un obicei profund benefic, opus celui vechi si sa acorzi noii obişnuinţe o grijă, o dragoste şi o considerabilă atenţie ca şi cum am cultiva mental un trandafir. Destul de repede vom constata atunci că această nouă obisnuinţă va creşte în forţă şi frumuseţe şi, cu un foarte mic efort, iarba rea (în acest caz, obisnuinţa de a consuma carne) se va usca şi va dispare spontan.

Iată câteva sugestii inteligente pentru a ne putea cultiva noul trandafir: cumpărăm câteva cărţi cu reţete vegetariene. Această strategie ne va face să economisim banii – un regim vegetarian divers, original, delicios, cu o mare cantitate de proteine, poate face în general să ne scadă cheltuielile alimentare cu aproape 50%. Consumăm apoi două sau trei farfurii cu mâncare vegetală, uşoară şi foarte hrănitoare în locul unei mese în care eram obişnuiţi să consumăm carne.

A modifica un regim bazat numai pe carne cu un regim lacto-vegetarian, compus din hrană vie, proaspătă, pură şi hrănitoare este mai uşor decât ne-am imagina a priori. Există, dimpotrivă, o mulţime de specialităţi lacto-vegetariene savuroase, cu un bogat conţinut nutritiv pe care, datorită ignoranţei, noi nu am avut niciodată ocazia pâna acum să le gustăm nici măcar o dată, datorită lipsei de informaţii, a obiceiurilor convenţionale şi a condiţionărilor determinate de prejudecăţi. Mulţi sunt chiar foarte uimiţi să descopere mâncăruri atât de bogate în proteine, preparate numai pe bază de ingredienţi vegetali.

Dacă toate acestea nu reuşesc totuşi să vă încununeze cu succes eforturile realizate, este foarte util să vizitaţi un abator; aceasta va fi suficient pentru a vă încuraja. Puteţi avea, desigur, câteva dificultăţi la început dar, fără îndoială, mult mai puţine decât cele care există atunci când renunţaţi, de exemplu, la fumat. Multe persoane ferm hotărâte obţin rapid rezultate satisfăcătoare (un nivel de vitalitate şi energie mult mai înalt, un sistem digestiv mai sănătos, creşterea clarităţii mentale) astfel încât transformarea regimului alimentar devine o etapă existenţială dătătoare de exuberanţă şi puritate.

Sanatatea radiantă ce va rezulta destul de repede nu va fi doar fizică. Vom căpăta o evidentă bucurie în a pune în acţiune idei umanitare şi, odată cu aceasta, vom resimţi bunătatea copleşitoare ce emană din starea noastră permanentă de iubire care este transmisă tuturor creaturilor (umane şi nonumane). Vegetarianismul poate fi justificat medical, biologic, psihic, mental şi spiritual. Este demn de reţinut că nu există nici un argument inteligent valabil, împotriva lui.

Vegetarieni celebri

O listă departe de a fi exhaustivă a unor oameni celebri şi în acelaşi timp vegetarieni este redată în continuare: Pitagora, Platon, Socrate, Empedocle, Ovidiu, Seneca, Plutarh, Crysostom, Clement din Alexandria, Leonardo da Vinci, Tolstoi, Sir Isaac Newton, Milton, Sir Isaac Pitman, William Shakespeare, Jean Jacques Rousseau, Voltaire, Benjamin Franklin, Charles Darwin, Richard Wagner, William Booth, Henry David Thoreau, Alexander Pope, Rabindranath Tagore, H. G. Wells, George Bernard Show, Gandhi, Albert Schweiter, Albert Einstein, Bob Dylan.

yogaesoteric.net 

Also available in: English