Edit this page
Modify this page
Edit this string
         
Sunteţi aici: Home >Actualitate >Articole >
Suveranismul și schimbarea alianțelor

 

De circa două decenii muncitorii din Occident votează tot mai mult cu partidele naţionaliste, de fapt cu partidele suveraniste, eurosceptice. Propaganda establishmentului, recognoscibilă inclusiv la televiziunile de ştiri din România, pune fenomenul pe seama prostiei sau inculturii lor, aşa cum s-a întâmplat cu ocazia ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană sau când a fost ales Donald Trump preşedinte al Statelor Unite ale Americii.

Cum s-ar zice, proştii şi inculţii, incapabili să înţeleagă proiectele minţilor luminate ale birocraţiei bruxelleze şi ale guvernelor mână în mână cu aceasta, cad victime demagogiei populiste, echivalată bineînţeles cu extremismul!

Să acceptăm termenul. Ce înseamnă totuşi „populism”, ce conţinut politic i se subsumează, dincolo de conotaţiile peiorative atribuite de propagandiştii sistemului? Există deosebiri de la ţară la ţară, însă în linii mari populismul corespunde protecţionismului, în particular protecţionismului social, precum şi unei anumite mobilizări civice opusă aroganţei elitiste a clasei politice, despre care vorbea Marine Le Pen.

În condiţiile unui capitalism global tot mai puţin temperat de legislaţia socială, în condiţiile austerității bugetare impusă de autorităţi pentru a susţine marea finanţă internaţională, în condiţiile în care politicienii cu vocaţia europenismului se preocupă mai mult de stabilitatea monedei unice decât de puterea de cumpărare a propriilor cetăţeni, statul naţional apare drept singurul sprijin instituţional de care dispun oamenii simpli în faţa pieţei nereglementate şi a dictatului bancar. Dorinţa de protecţie legală este rezonabilă şi legitimă, nu are nimic extremist, cu atât mai puţin revendicarea suveranităţii ca formă de reprezentativitate democratică, invers proporţională cu tehnocraţia şi „guvernanţa” fiscală suprastatală pe care le promovează Comisia Europeană. De ce ar fi acestea mai puţin îndreptăţite moral şi politic decât opţiunea favorabilă statului minimal, liberului schimb şi firmelor cu ramificaţii externe precum Goldman Sachs, unde a ajuns să fie angajat, credem că deloc întâmplător, tocmai fostul comisar şef, José Manuel Barosso?

Asistăm astăzi la un fenomen dublu: pe de o parte partidele socialiste – ne referim la cele din Internaţionala Socialistă – se manifestă ca formaţiuni de centru, reprezentante ale mediului de afaceri şi ale europenismului cu inserţie oligarhică, pe de altă parte, dreapta naţionalistă evoluează către stânga, mai exact către o formulă etatistă incluzând măsuri de creştere a siguranţei cetăţeanului şi împotriva delocalizărilor generatoare de şomaj. În acest context, o parte din electoratul de până acum al socialiştilor se reorientează la rândul său către partidele naţionaliste, dar nu fiindcă ar fi devenit de dreapta, ci pentru că partidele de dreapta s-au deplasat la stânga, venindu-i în întâmpinare după reorientarea socialiştilor la centru.

Situaţia actuală mai comportă un aspect. Întrucât se deplasează la stânga, partidele naţionaliste, sau cel puţin o parte a lor, se întâlnesc cu formaţiunile stângii autentice de tipul SYRIZA, Podemos, Front de Gauche, grupate în aşa-numitul Partid al Stângii Europene. Motivaţiile acestora sunt diferite, au alte referinţe doctrinare, dar se apropie de partidele naţionaliste pe terenul suveranismului, adică al confruntării concrete cu internaţionala nedeclarată a capitalului, condusă de Grupul Bilderberg. Consecinţa practică ar fi schimbarea alianţelor, formaţiunile din Partidul Stângii Europene renunţând să-i mai susţină pe socialiştii centrişti care doar mimează interesul pentru problemele oamenilor simpli, în favoarea unor înţelegeri cu naţionaliştii, mai dispuşi se pare la îngrădirea puterii companiilor multinaţionale şi a organismelor bancare internaţionale (Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială). Nu peste tot şi nu fără condiţii, evident. Poţi să te înţelegi cu Frontul Naţional din Franţa, al cărui „extremism” se reduce esenţialmente la cererea de limitare a imigraţiei, dar nu cu Zorii Aurii din Grecia – organizaţie recunoscută pentru acţiunile sale violente.

Bascularea electoratului de stânga este susceptibilă să conducă partidele respective la o asemenea repoziţionare; la fel şi realismul politic, atâta vreme cât, cum spunea Deng Xiaoping, nu contează culoarea pisicii, ceea ce contează este să prindă şoareci. Cu alte cuvinte, mai importantă decât etichetele ideologice este existenţa propriu-zisă, mai importantă decât retorica umanistă fără substanţă este adoptarea efectivă a unei legislaţii sociale protecţioniste, indiferent de mijloace. Totuşi, deocamdată există multă reţinere din partea stângii, ce nu doreşte să se compromită colaborând cu „extremiştii”. Reţinere ce se traduce prin ambivalenţă sau ambiguitate, deşi tendinţa de apropiere este resimţită ca atare. Un exemplu l-a oferit recent Jean-Luc Mélenchon, candidatul stângii autentice (Front de Gauche), care după primul tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa nu a declarat că l-ar susţine mai departe pe centristul mainstreem Emmanuel Macron, dar nici pe naţionalista Marine Le Pen, chiar dacă amândoi se plasau într-un fel sau altul pe poziţii suveraniste.

Prejudecăţile moştenite, presiunea inhibitoare a presei sistemice, animozităţile personale sunt de natură să împiedice sau măcar să întârzie schimbarea alianţelor. În unele ţări din Uniunea Europeană, ca de pildă România, problema nu se pune fie şi numai pentru că lipsesc actorii necesari. Din punct de vedere analitic trebuie să remarcăm totuşi că demarcaţia majoră în politica actuală urmează mai curând axa europenism – suveranism decât axa dreapta – stânga, ceea ce fără îndoială nu înseamnă că între ele nu sunt puncte de intersecţie, ori că termenii de dreapta şi stânga ar fi devenit neoperaţionali. Suveranismul a avut câştig de cauză când Marea Britanie a părăsit Uniunea Europeană, a fost aproape de victorie la ultimele alegeri prezidenţiale din Austria şi la cele parlamentare din Olanda.


Citiți și:
Euroscepticismul este în creștere în UE, în special în Franța, Germania și Spania, unde circa jumătate din populație nu mai vrea să rămână în Uniune
Vaclav Klaus, fost preşedinte al Cehiei afirmă cu mult curaj: «UE devine o organizaţie tot mai dictatorială, asemănătoare fostului regim comunist!»

 

yogaesoteric
14 mai 2017

 
 

Articole publicate recent

> 27 MaiNebunia neomarxistă insidioasă a «corectitudinii politice»: Această pictură cu nimfe a fost eliminată din muzeu, pe motiv că e sexistă!

> 26 MaiPodul lui Moise, construcția aproape invizibilă privită din unghiul potrivit

> 26 MaiTheresa May, Boris Johnson și circarii politici din jurul lor au început să se teamă pentru soarta lor politică odată cu Brexitul

> 26 MaiCum să oprim invazia de furnici folosind metode naturale (şi inofensive)

> 25 MaiRevoluția sexuală după 50 de ani

> 24 MaiPe Raed Arafat îl aşteaptă 100.000 de Euro în Germania dacă poate dovedi existenţa virusului rujeolic

> 23 MaiO nouă companie chineză se pregăteşte să devină un gigant al lumii şi să se extindă masiv inclusiv în Europa

> 23 MaiDatoria publică externă a României a crescut anul trecut cu peste 1,2 miliarde euro, la 33,53 miliarde euro

> 23 MaiLa 13 ani după ce a aprobat pesticide care paralizează sistemul nervos central al albinelor, UE recunoaște crima și vrea să le interzică

> 23 MaiNu semnați nicio declarație de refuz a vaccinării!

> 22 MaiAntisemitism și controversa privind antidoturile sale

> 22 MaiVlad Cosma a prezentat o înregistrare în care ar apărea procurori de la DNA Ploiești. Fostul deputat susține că a fost învățat ce să declare ca martor

> 22 MaiAvertismentul unui europarlamentar după ce 43% din terenurile agricole din România au fost cumpărate de cetățeni străini

> 21 MaiPrim-ministrul Bulgariei acuză hipermarketurile pentru îmbolnăvirea populației din cauza standardelor duble ale produselor alimentare

> 21 MaiCea mai mare navă fără echipaj din lume, la dispoziția Marinei SUA. Ce caracteristici are vasul și ce misiuni poate îndeplini?

> 20 MaiDupă vaccinarea cu forța, pe români îi aşteaptă monitorizarea cu forța la serviciu. Legea a trecut de Camera Deputaților

> 20 MaiAtac fără precedent la adresa vedetelor de la Hollywood: «Vă daţi violate după ce aţi câştigat faimă şi bani»

> 19 MaiMinciuna «englezilor înstelați»!

> 19 Mai«Bunica nazistă», most wanted în Germania

> 19 MaiUn partid din Bulgaria propune retragerea ţării din NATO

> 18 MaiGenerarea şi tranzacţionarea bitcoinului consumă mai mult curent electric decât 159 de ţări din lume

> 17 MaiCum va arăta lumea în 2030

> 17 Mai22 noiembrie 1968, ora 4 dimineaţa – URSS pregătea invazia României

> 16 MaiAcest bărbat e gunoier și nu-i e rușine să căute zilnic printre resturi, mai mereu pleacă acasă cu câteva ceva

> 16 MaiSuntem de mult trecuţi de ceasul al doisprezecelea. Deja am intrat în lumea lui Kafka

> 15 Mai«Ilegalii» – elita agenţilor din intelligence

> 14 MaiIstoric sârb din Voivodina despre români și unguri: «Sunteți un popor imbecil de tolerant». Iată cum se vede istoria ungurilor din Serbia

Recomandări articole
Actualitate
Astrologie
Civilizaţiile extraterestre
Demascarea Masoneriei
Paranormal
Revelaţii
Sănătate
Şivaism
Spiritualitate universală
Tantra
Tradiţia yoghină
Yoga