Edit this page
Modify this page
Edit this string
         
Așa s-a născut câmpul tactic – Jurnalistul Dan Andronic, dezvăluiri despre Operațiunea SIPA


Cristi Danileț și Paul Dumitriu sunt indicați ca fiind cei care au predat dosarele SIPA ale unor magistrați ex-ministrului Monica Macovei.... Aceste dosare erau duse în biroul Monicăi Macovei, unde, de multe ori, se afla și Dan Tapalagă... Unele dosare au dispărut cu totul... Erau ale unor magistrați de la Curtea de Apel și TMB... Au fost copiate documente care purtau ștampila SSID, SS sau S

Jurnalistul Dan Andronic de la Evenimentul Zilei a publicat luni, 15 mai 2017, un episod din serialul „Noi suntem statul”, în care abordează unul dintre cele mai sensibile și controversate subiecte din magistratură, și anume celebra arhivă SIPA. Detalii oferite de Dan Andronic pot contura modul în care s-a născut celebrul „câmp tactic” despre care vorbea generalul SRI Dumitru Dumbravă și prin care Serviciul Român de Informații a acaparat paliere importante din Justiție.

Dan Andronic prezintă mărturii și mențiuni din documente referitoare la arhiva SIPA, inclusiv dintr-un raport întocmit în mandatul lui Cătălin Predoiu de la MJ, precizând că există dovezi că documente din aceasta ar fi fost copiate în timp ce arhiva era inventariată de comisia desemnată de Monica Macovei. Și nu orice fel de documente, ci unele cu grad ridicat de clasificare.

În dezvăluirea lui Dan Andronic apar și două nume extrem de cunoscute. Este vorba despre judecătorul Cristi Vasilică Danileț, fost membru CSM, și procurorul Paul Silviu Dumitriu, în prezent adjunctul Secției a II-a DNA. Andronic afirma că aceștia ar fi fost indicați ca fiind cei care i-ar fi predat Monicăi Macovei dosarele SIPA ale unor magistrați. De asemenea, Dan Andronic precizează că foști funcționari din Ministerul Justiției cu care a discutat i-ar fi dezvăluit că aceste dosare ar fi fost duse în biroul Monicăi Macovei, unde s-ar fi aflat și ziaristul Dan Tapalagă, de la Hotnews.

Iată un fragment din dezvăluirile jurnalistului Dan Andronic :

Am avut la dispoziție o serie de mărturii și documente care vorbesc despre un moment important: inventarierea Arhivei SIPA.

Pe baza acestora putem spune că există indicii temeinice că în timpul mandatului Monicăi Macovei de ministru al Justiției s-au petrecut manipulări (cel puțin) interesate ale documentelor din Arhiva SIPA.

Ultimul ministru al Justiției care a descoperit aceste lucruri a fost, în 2008, ex-ministrul Justiției Cătălin Predoiu, numai că predecesorul său, Tudor Chiuariu, în 2007, a fost cel care a instituit o comisie de verificare a modului în care primul ministru al Justiției care s-a ocupat de desființarea acestui serviciu de informații îndreptat împotriva magistraților, Monica Macovei, a manipulat documentele secrete.

Cătălin Predoiu este cel care, speriat de amploarea scandalului, a preferat să nu facă nimic, să realizeze un raport pe care nu l-a mai înaintat vreunei instituții a Statului. Deși i se cerea în mod expres să sesizeze CSAT și SRI pentru modul în care au fost manipulate și copiate niște documente care purtau ștampila SSID, SS sau S .

De ce a tăcut Cătălin Predoiu? Pentru că din această nesecată oază de documente, până la un anumit moment istoric, s-au servit toți.

Despre ce este vorba?

Despre dovezi că din Arhiva SIPA, în timp ce era inventariată de comisia desemnată de Monica Macovei, au fost copiate documente.

Despre dovezi că din arhiva SIPA au fost sustrase și distruse dosare ale unor magistrați care, ulterior, au avansat ierarhic până la cel mai înalt nivel.

Sunt afirmații grave, a căror responsabilitate mi-o asum, dar care pot fi dovedite oricând prin audierea membrilor comisiilor de inventariere a Arhivei SIPA, a angajaților Ministerului Justiției, consultarea documentelor oficiale.

Prima comisie arhivează, a doua comisie copiază documentele! Sau invers...

Potrivit documentelor consultate de autorul articolului și a discuțiilor pe care le-am avut cu mai multe persoane implicate în inventarierea documentelor, în timpul mandatului de ministru al Monicăi Macovei s-a constituit prima comisie de inventariere a Arhivei Operative a DGPA. Prin ordinul 790/20.03.2006 s-a constituit această comisie care a realizat inventarierea documentelor până la sfârșitul anului 2006. Cu alte cuvinte, au pus-o în ordine, folosind criterii arhivistice.

Numai că acele criterii arhivistice au însemnat distrugerea sistemului de cartoteci folosit pentru arhivele de tipul celei a SIPA și aplicarea unor criterii de inventariere care făceau orice căutare imposibilă.

Ulterior s-a constatat că această comisie nu și-a îndeplinit integral atribuțiile, pentru că după ce a pus-o în ordine a ignorat a doua obligație prevăzută în Hotărârea de Guvern 127/26.01.2006, care specifica în mod clar că aceste documente trebuie predate, după inventariere, către Arhivele Naționale, instituțiile de siguranță națională etc.

Au pus-o (doar) în ordine, pentru că urma a doua parte a operațiunii...

Așa a apărut a doua comisie, în ianuarie 2017, constituită tot prin ordinul ministrului Justiției Monica Macovei, care era formată doar din doi oameni. Oamenii ei de încredere, cunoscutul judecător Cristi Danileț și procurorul Paul Dumitriu, la acea dată șeful Corpului de Control al Ministerului Justiției. Amândoi au avansat pe scară ierarhică până la cel mai înalt nivel, primul fiind membru al CSM, iar cel de-al doilea, procuror șef adjunct al Secției a II-a DNA. Pentru a fi exact vreau să precizez că din mărturiile și documentele pe care le-am primit nu pot spune decât că doar unul dintre ei a fost cu certitudine implicat în distrugerea Arhivei SIPA. Mă refer la rolul jucat de judecătorul Cristi Danileț, ceea ce nu înseamnă că o anchetă penală nu ar scoate în evidență și alte persoane implicate. Cert este însă că ambele persoane cooptate în cea de-a doua comisie nu au respectat mandatul dat de Monica Macovei, neîntocmind niciun raport cu propuneri privind destinația Arhivei Operative SIPA.

Mai mult, Danileț și Dumitriu au intrat în Arhiva SIPA fără a întocmi niciun proces verbal privind activitatea comisiei. Adică s-au ferit să lase vreo urmă a prezenței lor acolo, deși regulile de acces într-o arhivă care conține documente strict secrete sunt stricte. Se completează un registru de acces, se menționează ce documente au fost consultate, sunt specificate eventuale dosare ridicate, totul sub semnătură. Numai că regulile de acces în arhiva SIPA au fost cu totul și cu totul altele, în sensul în care nu a existat nicio regulă.

Mai mult, Tudor Chiuariu și Cătălin Predoiu, miniștrii Justiției în 2007 și 2008, data la care lucrează această nouă comisie, au descoperit o serie de nereguli grave, ce puteau avea indiciile temeinice ale unor infracțiuni.

Un xerox ultraperformant cu care s-au copiat documente și dosare predate Monicăi Macovei

Pe lângă cei doi apropiați ai Monicăi Macovei care au scotocit prin Arhiva SIPA, fără a întocmi procese verbale și raportul final la care erau obligați prin ordinul ministrului Justiției, s-a mai constituit o comisie, tot de către Monica Macovei, care s-a ocupat de informațiile clasificate. Această comisie a fost condusă de procurorul Paul Dumitriu, actualul adjunct al Secției a II-a DNA. Aceste documente proveneau din arhiva SIPA și DGPA, fiind note privind posibile infracțiuni săvârșite de magistrați.

Un pasaj din raportul întocmit către ministrul Justiției Cătălin Predoiu este stupefiant și îl voi cita așa cum mi l-am notat, fără vreun comentariu:

«Membrii Comisiei desemnate prin OMJ nr 106/C/03.02.2005 au ridicat documente din arhiva operativă aflată în cadrul Serviciului de Informații Clasificate din Ministerul Justiției pe care le-au predat ministrului Justiției Monica Macovei

Cu alte cuvinte, Cristi Danileț și Paul Dumitriu sunt indicați de membrii comisiei constituită de Chiuariu-Predoiu ca fiind cei care au predat dosarele SIPA ale unor magistrați ex-ministrului Monica Macovei. Pe care aceasta este posibil să nu le fi returnat.

Foști funcționari din Ministerul Justiției cu care am discutat pe parcursul documentării ne-au spus că aceste dosare erau duse în biroul Monicăi Macovei, unde, de multe ori, se afla și Dan Tapalagă, actual editorialist la Hotnews. La acel moment, Tapalagă era consultant politic al lui Macovei și angajat la Ministerul Justiției.

În acest context, un fost membru al Comisiei ne-a declarat că, din ceea ce își amintește, în incinta arhivei se afla un xerox ultraperformant la care s-au copiat multe documente, că existau ștersături în notele informative și chiar adnotări făcute de mână, cel mai probabil de către judecătorul Cristi Danileț.

Comisia Chiuariu-Predoiu a făcut, potrivit documentelor pe care le-am consultat, un lucru elementar: a sigilat copiatorul înainte de a începe inventarierea arhivelor, ceea ce contrazice flagrant varianta avansată până acum de judecătorul Danileț, care vorbea despre faptul că documentele au fost copiate după plecarea Monicăi Macovei și implicit a lor!

Fals! În anul 2007 au fost copiate hard-diskurile, au dispărut dosarele și au fost copiate documente din Arhiva SIPA.

Dosarele unor judecători au dispărut cu totul! Hard disk-urile au fost copiate... Însă nu este ultima bombă

«Unele dosare au dispărut cu totul. Vorbim despre 12-14 dosare sustrase din arhiva SIPA, care erau ale unor magistrați de la Curtea de Apel și Tribunalul Municipiului București, ce ulterior au avansat pe scară ierarhică până la cel mai înalt nivel. Îmi aduc aminte numele lor, dar nu vreau să le menționez, unii dintre ei fiind încă în activitate», ne-a declarat o sursă care a participat la această anchetă.

Și pentru că lucrurile nu puteau să aibă un final fericit, o nouă mențiune din raportul întocmit de către ministrul Cătălin Predoiu aruncă în aer întregul demers de inventariere: hard-diskurile aflate în incinta Direcției Generale de Protecție și Anticorupție au fost rescrise! Adică copiate, fără ca membrii comisiei Predoiu să identifice vreun ordin al ministrului Monica Macovei care să autorizeze acest lucru.

Cine le-a copiat? Unde sunt copiile cu zecile de mii de documente care făceau parte din dosarele SIPA? Nimeni nu s-a sinchisit să sesizeze vreun organ al Statului, ceea ce ne poate conduce cu gândul la anumite instituții cu atribuții în zona siguranței naționale.

Camerele instalate de SRI nu au funcționat timp de trei luni

Un element vine să dea multă greutate acestei presupuneri: în 2007, camerele de supraveghere instalate în incinta spațiului alocat Arhivei SIPA nu au funcționat timp de trei luni!

Cine le instalase? Celebra firmă RASIROIM, societate autonomă a SRI, care se ocupă cu instalarea sistemelor de supraveghere. Trei luni nu au funcționat, iar RASIROM nu a intervenit să le repare, deși prin contract avea obligația să intervină în 24 de ore de la semnalarea defecțiunii. N-au făcut-o...

Finalul raportului, ignorat de Predoiu

La finalizarea lucrărilor, Comisia Chiuariu-Predoiu a cerut sesizarea CSAT și a SRI – Oficiul pentru Supravegherea Secretelor de Stat, pentru a continua ancheta și a găsi documentele lipsă. Numai că, Predoiu nu a luat nicio măsură. De ce? Sunt curios să aflu răspunsul lui.

De ce a explodat bomba SIPA acum?

O explicaţie a unei realităţi tabu în România ultimilor 27 de ani

Deranjul pe care Dan Andronic l-a provocat cu materialul de primă pagină despre fostul serviciu secret de la Justiţie, SIPA, nu ar fi fost posibil dacă una dintre cele mai sensibile realităţi ale României din ultimii 27 de ani ar fi fost lămurită până acum: influenţa pe care serviciile secrete, prin mijloace specifice, o au în justiţie.

Suspiciunea este întemeiată atâta vreme cât acest subiect rămâne unul tabu, fie că este vorba de politicieni, magistraţi sau presă. Or, aici ar fi de menţionat trei situaţii clare care nu ar fi trebuit să rămână fără consecinţe având în vedere posibilele abuzuri grave, străine unui sistem democratic funcţional: 1) Dezvăluirea senină a fostului general SRI Dumitru Dumbravă potrivit căruia justiţia este câmpul tactic al Serviciului; 2) Problema acoperiţilor din rândul magistraţilor, reclamată de vocile din sistem ‒ şi aici este de amintit şefa UNJR, Dana Gârbovan; 3) Problema protocoalelor dintre SRI şi justiţie.

Nu era de aşteptat ca însuşi SRI să vină să facă lumină în cazurile menţionate, specificul nu-i permite până la urmă. Un răspuns era aşteptat de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, o instituţie opacă total însă, care a clasificat la cel mai înalt nivel informaţiile referitoare la subiect. Un alt răspuns ar fi trebuit să vină de la Parlament, cel care exercită, în teorie, controlul civil al serviciilor secrete. În practică însă acesta este unul inexistent, fapt reclamat cu insistenţă în ultima perioadă, de foşti decidenţi ai statului român, fostul preşedinte Traian Băsescu şi fostul premier Călin Popescu Tăriceanu. Ambii au motive subiective, însă realitatea există, cei doi cunoscând sistemul, fiind printre beneficiarii de prim rang ai informaţiilor.

Serviciu secret cu foşti colaboratori ai Securităţii

Povestea SIPA începe în anii ʼ90 când în subordinea Direcţiei Generale a Penitenciarelor a fost înfiinţat Serviciul Independent Operativ (SIO) a cărui activitate viza obţinerea de informaţii din mediul penitenciar, cu legătură la siguranţa naţională. În 1997, SIO se transformă în Serviciul Independent de Protecţie şi Anticorupţie, unitate subordonată Ministerului Justiţiei.

Regulamentul de organizare, funcţionare şi atribuţiile SIPA au fost stabilite prin două ordine de ministru care nu apar a fi publicate, însă în 2001 într-o hotărâre de Guvern s-au specificat clar categoriile de informaţii pe care Serviciul le putea obţine: acte de corupţie din sistemul penitenciar şi, important, orice alte informaţii obţinute accidental şi care se referă la acte de corupţie ale persoanelor din administraţie, justiţie sau parchete. În 2004, SIPA se reorganizează devenind Direcţia Generală de Pază şi Anticorupţie (DGPA). Atribuţiile rămân aceleaşi fiind, în fapt, o structură paralelă cu PNA la vremea respectivă, fapt remarcat în Rapoartele de ţară ale Comisiei Europene care punea în discuţie necesitatea unui serviciu militarizat în subordinea Ministerului Justiţiei. Tot rapoartele oficiale consemnau că, în 2005, 15% dintre angajaţii SIPA erau foşti colaboratori ai Securităţii, procentul acestora fiind mult mai mare în trecut, respectiv 40% în 1997.

În urma presiunii publice, în 2006, DGPA se desfiinţează la propunerea ministrului Justiţiei de la acea vreme, Monica Macovei. Potrivit hotărârii de guvern, documentele din arhivă trebuiau prelucrate şi inventariate de o comisie specială şi predate cu avizul conform al CSAT către Arhivele Naţionale sau instituţiile din sistemul de apărare şi siguranţă naţională, printre care şi SRI.

Peste doi ani, în 2008, CSM la propunerea UNJR cere Ministerului Justiţiei prelucrarea în regim de urgenţă a arhivei SIPA, iar informaţiile care nu au fost valorificate administrativ sau penal, referitoare la magistraţi, să fie distruse. Distrugerea nu a fost însă confirmată oficial niciodată. Ce conţineau acestea? Judecătorul Cristi Danileţ, care a făcut parte din prima comisie de inventariere, declara la vremea respectivă că ar fi vorba de note informative nesemnate din registrul bârfei, care ar distruge însă reputaţia oricărui magistrat din România dacă ar fi publicate.

Telegrama Wikileaks: Detalii despre viaţa sexuală şi avorturi, folosite pentru şantaj

Mai concret, despre informaţiile compromiţătoare se vorbeşte într-o telegramă trimisă în 2009 la Washington de Ambasada SUA din România şi publicată de WikiLeaks.

Fondatorul SoJust Danileţ (care a făcut parte din echipa lui Macovei) a spus consilierilor politici că SIPA era în esenţă serviciul propriu de informaţii al Ministerului de Justiţie, care avea scopul de a spiona vieţile private ale judecătorilor, procurorilor, oficialilor din instante şi chiar a cetăţenilor de rând. El a văzut dosarele care conţineau detalii despre relaţii sexuale ilicite ale unor judecători şi procurori, chiar dosare medicale potrivit cărora unele judecătoare au făcut avorturi. Era, a notat Danileţ, o reîntoarcere la epoca Ceauşescu şi era greşit să crezi că poţi forţa prin șantaj judecătorii să se reformeze. Danileţ a divulgat că, deşi dosarele de dinainte de 2001 au fost distruse, Ministerul de Justiţie a păstrat dosarele din 2001-2005, în două încăperi mici accesibile Ministrului de Justiţie”, se arată în telegramă.

E îngrijorător dacă se putea întâmpla ca arhiva SIPA să fie folosită în scop de şantaj. O să dispunem un control să vedem care e situaţia cu această arhivă şi vom vedea la fața locului cum putem determina dacă acuzaţiile scrise în presă sunt valide sau nu. Dacă vom depista fapte de natură penală, atunci vom sesiza parchetul competent şi vom lua toate măsurile administrative necesare”, invoca, ulterior, oficial posibilitatea şantajului fostul ministru al Justiţiei, Tudor Chiuariu.

La vremea respectivă, tabloul a fost completat de fosta preşedintă a AMR, Viorica Costiniu, care a declarat că fişetele cu arhiva SIPA ar fi fost „sparte, într-o noapte, pe vremea ministrului Macovei, fiind nevoie de intervenţia Parchetului pentru constatarea unor posibile sustrageri de dosare”.

Anul trecut, ministrul Justiţiei Raluca Prună a pregătit o hotărâre de guvern pentru reinventarierea arhivei SIPA şi transferul informaţiilor către instituţii, asociaţiile magistraţilor opunându-se vehement deciziei: „Intenţia Guvernului de a transfera legal, inclusiv către actualele servicii de informaţii, aceste informaţii «de interes operativ», culese de agenţii SIPA prin metode securistice de poliţie politică şi violare a drepturilor omului, este un atac la independenţa justiţiei şi încalcă angajamentele luate de România înainte de integrarea în Uniunea Europeană”.

Povestea continuă

Până acum, niciunul dintre aceste aspecte nu a fost lămurit oficial. În acest context, informaţiile prezentate de Dan Andronic , potrivit cărora din arhiva SIPA au fost copiate documente şi au fost sustrase „12-14 dosare” ale unor magistraţi care ulterior au avansat pe scară ierarhică până la cel mai înalt nivel, capătă valenţă în puzzle-ul informaţional care livrează imaginea toxică a unei cârdăşii revanşarde dintre SRI şi justiţie, mai exact o parte dintre magistraţi ‒ judecători şi procurori.

Va avea curaj cineva să tranşeze această situaţie? Iată cum s-a reacţionat în cursul zilei, după textul publicat de Dan Andronic în EVZ.:

Monica Macovei, fost ministru al Justiţie:Nu am primit niciun dosar din arhiva SIPA. Nu am fotocopiat niciun dosar din arhiva SIPA. Nu am sustras şi distrus niciun dosar SIPA. Nu am avut nicio informaţie despre judecători sau procurori din dosarele SIPA. Eu am decis desfiinţarea acestui serviciu secret, întrucât existau informaţii în spaţiul public că făcea abuzuri. Justiţia nu avea nevoie de un serviciu secret. Am decis să desfiinţez SIPA, iar arhiva să fie inventariată şi predată Administraţiei Penitenciarelor. Am fost singurul ministru care a decis desfiinţarea unui serviciu secret.”

Cătălin Predoiu, fost ministru al Justiţiei: Raportul (comisiei de anchetă privind arhiva SIPA ‒ n.r.) a fost trimis la CSAT. În timpul mandatului meu nu s-a intrat în arhiva SIPA, arhiva a rămas sigilată pe toată durata mandatului meu.

Cristi Danileţ, judecător:Nu am modificat, copiat sau divulgat vreo informaţie conţinută în documentele din Arhiva SIPA. Monica Macovei este cea care a desfiinţat SIPA şi nu a avut nicio informație despre magistrați. Imediat după preluarea mandatului în decembrie 2004, ministrul Macovei a numit un procuror la conducerea DGPA (fosta SIPA) şi a dispus stoparea activităţii de strângere a informaţiilor despre magistraţi. Activitatea s-a redus doar la colectarea de informaţii vizând sistemul penitenciar. Noul director general al DGPA a prezentat un raport în comisiile de specialitate ale Parlamentului cu privire la activitatea acestui serviciu.

Tudorel Toader, ministru al Justiţiei: Arhiva se află în păstrare. În prezent e securizată de ANP. Cine a făcut copii, va trebui să răspundă dacă informaţia se dovedeşte adevărată. Nu am cunoştinţă că s-ar fi copiat. După ce trec aceste zile voi vedea fizic această arhivă.

Călin Popescu Tăriceanu, fost premier, preşedinte al Senatului : „Cel mai potrivit lucru ar fi că la ministerul Justiţiei se poate hotărî înfiinţarea unei comisii de anchetă pe acest subiect şi să vedem ce conţin aceste arhive pentru că ar putea să conţină date compromiţătoare la adresa unor magistraţi cu care aceştia ar putea să fie şantajaţi. Dacă vorbim de o independenţă autentică a magistraţilor, nu putem să fim convinşi că acest lucru se realizează în practică atâta timp cât există un risc de genul celui pe care l-am enunţat ca ei să fie şantajaţi cu informaţii care au fost eventual sustrase din arhive.

Ovidiu Marincea, purtător de cuvânt al SRI:Serviciul Român de Informaţii nu a avut acces la arhiva SIPA niciodată.”

Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor, şef PSD:O să fiu foarte scurt şi o spun cu tot respectul cuvenit pentru cariera dumnealui şi pentru pregătirea dumnealui (a lui Tudorel Toader, n.r.): dacă şi în acest subiect legat de noul scandal, cel mai proaspăt scandal care a apărut acum cu arhivele SIPA, dacă nu face nici măcar gestul de a desecretiza Raportul, atunci încrederea mea în dumnealui va fi aproape de zero.


 



yogaesoteric
12 iunie 2016
 


Recomandări articole
Actualitate
Astrologie
Civilizaţiile extraterestre
Demascarea Masoneriei
Paranormal
Revelaţii
Sănătate
Şivaism
Spiritualitate universală
Tantra
Tradiţia yoghină
Yoga