Edit this page
Modify this page
Edit this string
         
Articol legistativ pentru uzul practicanţilor de yoga şi nu numai...

Am remarcat cu toţii, în urma evenimentelor dramatice atât pentru practicanţii de yoga din România cât şi pentru democraţia din România, începute cu abuzurile Jandarmeriei, Poliţiei şi Parchetului la data de 18 martie 2004, că cei ce conduc în mod “democratic” astăzi ţara nu au nici un interes ca starea de fapt a lucrurilor să se modifice în bine pentru români. Acţiunile lor de zi cu zi o demonstrează.

La 14 ani de la căderea regimului comunist, oamenii suferă de aceeaşi psihologie a sclavului obedient, speriat să nu supere pe nimeni. România de astăzi este guvernată prin forţă, fără a se lua în seamă nevoile cetăţeanului obişnuit.

Este evident ca în mare parte suntem încă, un popor amorţit, confuz, fără conştiinţa valorilor morale, cu un discernământ emotiv ce ne permite să reacţionăm doar cand ne doare ceva din motive personale, uşor de dus de nas de către autorităţi, înghiţind pe nemestecate tot ce ni se pune în farfurie sau “pe televizor”.

Pentru a-i putea învinge pe cei ce se ascund în spatele sistemului aşa-zis democratic, pentru a trezi conştiinţa morală şi spirituală a românilor, pentru ca românii să nu se mai lase jefuiţi şi să nu mai jefuiască la rîndul lor, trebuie să devenim cetăţeni români conştienţi de drepturile şi obligaţiile lor faţă de ţară. Trebuie să cunoaştem legea, să o respectăm, să ne exercităm drepturile pe care aceasta ni le oferă.

Faţă de organele statului este necesar să avem o atitudine sobră, respect pentru lege, verticalitate şi demnitate. Nu trebuie să ne lăsăm călcaţi în picioare de nimeni, nici să fim umili şi moi în faţa celor ce reprezintă puterea în stat. Atitudinea “capul ce se pleacă, sabia nu-l taie”, nu mai este de acum înainte valabiă. Pentru că proverbul românesc ce într-adevăr afirmă: “Capul ce se pleacă, sabia nu-l taie !”, are însă şi o continuare “…dar NICI SOARELE NU-L VEDE !

Ca cele cuprinse în această broşură să ne fie cu adevărat de folos, este necesar să sădim în inimile noastre curaj, discernământ, simţul responsabilităţii şi al dreptăţii, hotărâre. Libertatea de care ne bucurăm în adâncul fiinţei noastre datorită practicii yoga trebuie să-şi găsească o reflexie şi în lumea exterioară, pentru ca valoarea ei să fie deplină, pentru a putea să trăim cu adevărat liberi şi această libertate să ne fie respectată.

Textele ce urmează sunt extrase din mai multe legi aflate în vigoare. Este foarte important de reţinut că: necunoşterea legilor statului în care trăim nu ne înlătură responsabilitatea civilă, penală sau contravenţională în cazul nerespectării acestora.

Nu avem pretenţia că această broşură, pentru uzul cursanţilor yoga, este completă. Mai mult ca oricând, în România, legislaţia se schimbă şi se diversifică într-un ritm tot mai alert.
Rugăm colegii ce observă eventuale lipsuri să ni le aducă la cunoştinţă pentru a completa  broşura pentru o eventuală ediţie nouă.

Legea nr. 26/12 mai 1994: privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei române
     Care sunt drepturile şi obligaţiile poliţiei:
     Poliţistul nu are voie:
     Ce NU trebuie facut:
     Percheziţia:

Legea 51 din 29 iulie 1991: privind siguranţa naţională a României

ORDONANTA nr. 137 din 31 august 2000: privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare.
     CAP. 1: Principii şi definiţii
     CAP. 2: Dispoziţii speciale
          Sectiunea I: Egalitatea în activitatea economică şi în materie de angajare şi profesie
          Sectiunea a II-a: Accesul la serviciile publice administrative şi juridice, de sănătate, la alte servicii, bunuri şi facilităţi
          Sectiunea a III-a: Accesul la educaţie
          Sectiunea a IV-a: Libertatea de circulaţie, dreptul la libera alegere a domiciliului şi accesul în locurile publice
          Sectiunea a V-a: Dreptul la demnitatea personală
     CAP. 3: Sancţiuni
     CAP. 4: Dispoziţii finale

EXTRASE DIN CONSTITUŢIA ROMÂNIEI
     Libertatea de exprimare
     Libertatea întrunirilor
     Dreptul de asociere

Legea 60 din 23 septembrie 1991: privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice
     CAP. 1: Dispoziţii generale
     CAP. 2: Declararea prealabilă a adunărilor publice
     CAP. 3: Obligaţii privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice
          SECŢIUNEA 1: Obligaţiile organizatorilor şi participanţilor la adunările publice
          SECŢIUNEA 2: Obligaţiile primăriilor
     CAP. 4: Asigurarea ordinii pe timpul desfăşurării adunărilor publice
     CAP. 5: Sancţiuni

ANEXA: Model de declarare prealabilă

Legea 61 din 27 septembrie 1991: pentru sancţionarea faptelor de incalcare a unor norme de convietuire sociala, a ordinii si linistii publice

Ordonanţa de Guvern nr.2/2001: privind regimul juridic al contravenţiilor
     CAP. I: Dispoziţii generale
     CAP. II: Constatarea contravenţiei
     CAP. III: Aplicarea sancţiunilor contravenţionale
     CAP. IV: Căile de atac
     CAP. V: Executarea sancţiunilor contravenţionale


Legea nr. 26/12 mai 1994
privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei române
 

Art. 1.
Poliţia este instituţia specializată a statului care exercită pe teritoriul ţării atribuţiile privind apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor, a avutului privat şi public, prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, respectarea ordinii şi liniştii publice în condiţiile legii.

Art. 15. Atribuţii: 
a) apăra drepturile  şi libertăţile fundamentale ale persoanelor, avutul privat şi public.
b) păstrează ordinea şi liniştea publică.
c) acţionează pentru culegerea de informaţii în vederea cunoaşterii, prevenirii şi combaterii infracţiunilor, precum şi  în situaţiile în care există date sau indicii că se pregăteşte săvârşirea de fapte ilicite.
d) desfăşoară, potrivit competenţei stabilite prin lege, activităţi pentru constatarea săvârşirii faptelor prevăzute de legea penală şi efectuarea cercetărilor în legătură cu aceste fapte.

Care sunt drepturile şi obligaţiile poliţiei:

Art. 16
În realizarea atribuţiilor ce-i revin potrivit legii, poliţistul este investit cu exerciţiul autorităţii publice şi are următoarele drepturi şi obligaţii:

a) să legitimeze şi să stabilească identitatea persoanelor care încalcă dispoziţiile legale ori sunt suspecte şi să ia măsurile legale ce se impun;
 
 Observaţii: La întâlnirea cu poliţia trebuie să avem o atitudine respectoasă dar fermă. Vom reţine şi chiar vom nota numele poliţistului care ne chestionează (legitimează). Vom răspunde corect la întrebările acestuia, fără a induce în eroare asupra datelor personale în cazul legitimării. La întrebările cu caracter personal (de unde vii, unde te duci, cu cine, etc.) nu suntem obligaţi să răspundem. 

 Poliţistul nu are voie:
- să ne buzunărească (percheziţioneze), să ne cotrobăie în lucruri, bagaje. În cazul în care ne întreabă ce avem în buzunare sau în bagaje, putem răspunde “lucruri personale, care nu fac obiectul curiozităţii dumneavoastră. În cazul în care nu sunteţi mulţumit de răspunsul meu, putem merge pentru percheziţie la sediul poliţiei, dar în acest caz va trebui să îmi aduceţi la cunoştinţă motivul invitaţiei şi ce căutaţi să găsiţi asupra mea ! ”
- să ne bruscheze, chiar să ne atingă fizic, în cazul în care nu ne împotrivim “invitaţiei” la sediul poliţiei.

b) să conducă la sediul poliţiei în vederea luării  măsurilor legale, persoanele care prin acţiunile lor periclitează ordinea publică, viaţa persoanelor sau alte valori sociale, precum şi persoanele suspecte a căror identitate nu a putut fi stabilită.
Persoanele suspecte de acţiuni prin care se periclitează ordinea publică, viaţa persoanelor sau alte valori sociale, care refuză să-şi decline identitatea ori aceasta nu poate fi stabilită, sunt conduse la sediul poliţiei, pentru clarificarea situaţiei şi, după caz, prezentarea acestora de îndată, în faţa organului de urmărire penală competent, activităţi ce nu pot dura mai mult de 24 de ore.
Atenţie !!! Cele 24 de ore încep să curgă din momentul în care se încheie, de către organul de poliţie sau organul de Cercetare Penală, un proces verbal de reţinere, în care se menţionează ora la care a început reţinerea. Altfel, se consideră că vă aflaţi acolo de bună voie.

c) să invite la sediul poliţiei  persoanele a căror prezenţă este necesară pentru îndeplinirea atribuţiilor legale ale poliţiei, prin aducerea la cunoştinţă în scris, a scopului şi motivului invitaţiei. Aceste invitaţii sunt adresate în scris, pe adresa persoanei în cauză.
 
d) să ia măsura reţinerii, să pună în executare mandatele de aducere, mandatele de arestare şi pe cele de executare a pedepselor în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege.
Organele de cercetare ale poliţiei au obligaţia să aducă la cunoştinţa celui reţinut sau arestat, în limba pe care o înţelege, motivul reţinerii sau arestării, iar învinuirea, în cel mai scurt termen. Învinuirea se aduce la cunoştinţă numai în prezenţa unui avocat ales sau numit din oficiu.
 
e) să intre, pentru îndeplinirea atribuţiilor legale, în orice incintă a unităţilor economice, a instituţiilor publice ori particulare, a organizaţiilor social-politice, indiferent de deţinător, de proprietar sau de destinaţia acesteia, cu respectarea dispoziţiilor legale.
Orice percheziţie sau act de urmărire penală trebuie să se facă numai cu consimţământul conducerii acestor unităţi, instituţii sau organizaţii, ori cu autorizaţia magistratului, în condiţiile prevăzute de lege. În caz de infracţiune flagrantă, consimţământul sau autorizaţia nu este necesară.
 
g) să intre în locuinţa persoanelor fizice, la solicitarea sau consimţământul scris al acestora ori cu autorizaţia magistratului, în condiţiile prevăzute de lege. În caz de infracţiune flagrantă consimţământul sau autorizaţia nu este necesară.

i) să efectueze controale şi razii când există indicii cu privire la săvârşirea de infracţiuni ori ascunderea unor infractori sau bunuri provenite din infracţiuni.
 
m) să solicite sprijinul cetăţenilor pentru îndeplinirea atribuţiilor legale referitoare la urmărirea, prinderea, imobilizarea şi conducerea la unităţile de poliţie a infractorilor.

Observaţie: În exercitarea atribuţiilor, poliţistul este obligat să îşi facă, în prealabil, cunoscută calitatea şi să prezinte legitimaţia de serviciu. El este obligat să acţioneze cu imparţialitate şi demnitate, să aibă o conduită politicoasă şi civilizată faţă de cetăţeni, fermă şi intransigentă faţă de cei care încalcă legile ţării.

Art. 17
Pentru combaterea crimei organizate şi a infracţiunilor grave, în interesul urmăririi penale, poliţia poate solicita Parchetului competent interceptarea convorbirilor telefonice şi deschiderea corespondenţei de către organele abilitate (potrivit Legii 51 / 91).

Art. 30
Personalul poliţiei este obligat să aibă o conduită corectă, să fie integru şi incoruptibil şi să acţioneze cu hotărâre pentru prevenirea şi combaterea oricăror acte de natură să ştirbească autoritatea şi prestigiul instituţii.

Art. 31
Personalul poliţiei  este obligat să respecte legea şi să acţioneze pentru împiedicarea oricărei încălcări  a acesteia. Personalul poliţiei care ia cunoştinţă de încălcarea normelor cu privire la conduita poliţistului este obligat să o semnalizeze superiorilor ierarhici şi la nevoie altor autorităţi competent

Art. 27
Poliţistului îi este interzis să provoace unei persoane vătămări fizice sau psihice, cu scopul de a obţine, de la această persoană, sau de la o terţă persoană informaţii sau mărturisiri, de a o pedepsi pentru un act  pe care aceasta sau o terţă persoană l-a comis ori este bănuită că l-a comis, de a o intimida sau de a face presiuni asupra ei ori asupra unei terţe persoane.
De asemenea poliţistului îi este interzis să comită acte de tortură, în orice împrejurare, oricare ar fi ea.
Poliţistul nu poate invoca ordinul superiorului sau al altei autorităţi publice, pentru a justifica încălcarea legii, în vreuna dintre situaţiile prevăzute în alin. 1 şi 2.

Art.  28
Poliţistul răspunde pentru faptele sale săvârşite prin îndeplinirea abuzivă a atribuţiilor de serviciu sau neîndeplinirea lor şi poate fi tras la răspundere în condiţiile prevăzute de lege.

LEGITIMARE - acţiune prin care persoana îşi dovedeşte identitatea sau o anumită calitate pe baza unui document legal. În anumite condiţii prevăzute de lege (de pildă la cererea organelor de poliţie) legitimarea este obligatorie.
Constituie contravenţie – dacă fapta nu este săvârşită în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, este considerată infracţiune – refuzul unei persoane de a da relaţii pentru stabilirea identităţii sale sau de a prezenta actul de identitate, la cererea organelor de urmărire ori de menţinere a ordinii publice, aflate în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, LA ORICE ORĂ.

ORDINE PUBLICĂ – organizare şi desfăşurare a vieţii politice,  economice şi sociale într-un stat potrivit unui ansamblu de norme şi măsuri  general obligatorii, prin care se asigură funcţionarea normală a aparatului de stat, menţinerea liniştii cetăţenilor, apărarea proprietăţii obşteşti şi personale, precum şi a celorlalte interese legitime ale fiecărui cetăţean.

INFRACŢIUNE FLAGRANTĂ – infracţiune descoperită în momentul săvârşirii sau imediat după săvârşire. Este de asemenea considerată flagrantă şi infracţiunea al cărei făptuitor, imediat după săvârşire, este urmărit de persoana vătămată ori este surprins aproape de locul comiterii infracţiunii cu obiecte de natură a-l presupune participant la infracţiune.

REŢINERE -  măsură preventivă privativă de libertate care poate fi   dispusă de organul de cercetare penală faţă de învinuit, dacă sunt probe sau indicii temeinice că a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală; sunt indicii temeinice când din datele existente în cauză rezultă presupunerea că persoana faţă de care se  efectuează urmărirea penală a săvârşit fapta.

Cu ce ocazie se poate aplica:
Măsura reţinerii se poate lua numai dacă există vreunul din următoarele cazuri: identitatea sau domiciliul învinuitului nu pot fi stabilite din lipsa datelor necesare; infracţiunea este flagrantă; învinuitul a fugit în scopul de a se sustrage de la urmărire ori a făcut pregătiri pentru asemenea acte; sunt date suficiente că învinuitul a încercat să zădărnicească aflarea adevărului, prin influenţarea vreunui martor sau expert, pentru distrugerea ori alterarea mijloacelor materiale de probă sau prin alte asemenea fapte.

Măsura reţinerii este facultativă, în afară de cazul infracţiunilor flagrante.
Durata măsurii reţinerii este de 24 de ore;  în ordonanţa de luare a măsurii trebuie să se menţioneze ziua şi ora la care a început reţinerea, iar în ordonanţa de punere în libertate, ziua şi oricând reţinerea a încetat. Dacă organul de cercetare  penală (poliţia) consideră că privarea de libertate a învinuitului trebuie menţinută, înaintează procurorului, înăuntrul termenului de 24 de ore, un referat motivat în care propune să se ia măsura arestării preventive. Măsura arestării se poate dispune numai de către magistrat (judecător), de la instanţa competentă să soluţioneze cauza ce are ca obiect presupusa infracţiune.

În cazul unei reţineri, deşi nu este prevăzut prin lege, persoana “invitată” la secţie va da o declaraţie cu privire la identitatea şi motivul pentru care se afla în acel loc la momentul întâlnirii cu organul de poliţie.
Deşi persoana reţinută are dreptul la prezenţa unui avocat cînd i se iau declaraţii, chiar la o reţinere de scurtă durată , practic persoana în cauză poate fi (şi chiar este) reţinută de a lua contact cu avocatul până când aceasta va da o declaraţie în faţa unuia dintre poliţiştii desemnaţi. De asemenea i se iau de obicei amprentele şi este fotografiată.
Putem, şi trebuie să rămînem fermi pe poziţie în privinţa solicitării prezenţei avocatului propriu sau desemnat din oficiu (cînd este cazul – cînd ni se aduc învinuiri grave, cînd declaraţia cerută priveşte fapte sau împrejurări de natură să incrimineze sub aspect penal persoana noastră sau a altora), iar dacă ni se refuză în mod repetat prezenţa acestuiaputem refuza efectiv să dăm vre-o declaraţie, în lipsa avocatului ales de noi.

Ce NU trebuie facut:

- NU vom accepta să ni se dicteze declaraţia pe care o scriem cu propria noastră mînă şi pe care apoi o mai şi semnăm (fără ca eventual să facem menţiune de acest lucru în cuprinsul ei).
- NU vom accepta înregistrarea discuţiei pe bandă video sau audio (avem dreptul la imagine publică şi intimitate prevăzut de lege). Banda audio sau video înregistrată constituie probă în justiţie !!! Puteţi discuta liber cu poliţistul, puteţi glumi pentru a destinde atmosfera, dar fără a jigni, dar nu uitaţi că ceea ce contează pentru toată lumea este mărturia scrisă sau înregistrată în vreun fel.
- NU vom accepta să ne scrie altcineva declaraţia pe care apoi să o semnăm (sau bineînţeles, doar specificînd în cuprinsul ei faptul că a fost scrisă şi redactată de poliţistul cutare, ca ni s-a refuzat prezenţa avocatului personal, etc. ).
- NU ne vom lăsa intimidaţi, bătuţi, bruscaţi, înjuraţi; în astfel de cazuri extreme, vom întreba pe respectivul poliţist cum se numeşte, îi vom nota numele, îl vom avertiza că săvîrşeşte infracţiunea de abuz în serviciu, că prevederile privitoare la infracţiunea de ultraj nu sunt valabile în astfel de cazuri şi că ne putem afla oricînd în stare de legitimă apărare (este bine să aveţi martori cînd faceţi astfel de afirmaţii, de preferinţă colegi sau alte persoane decît angajaţi ai poliţiei). Dacă sunteţi forţaţi totuşi să daţi declaraţia, faceţi menţiune că aţi fost agresaţi, insultaţi, etc.

De asemenea, cereţi imediat să fiţi dus la comandantul secţiei de poliţie sau la procurorul sef (dacă sunteţi la parchet). Dacă totuşi sunteţi bătuţi, este bine să nu ripostaţi, decît dacă aveţi martori obiectivi, pe care puteţi conta într-un eventual proces penal, şi care au văzut cînd aţi fost lovit, sau vă puteţi pur şi simplu apăra.
Cereţi IMEDIAT, în cazul în care aţi fost loviţi, prezenţa avocatului, expertizarea vătămărilor produse de către medicul legist, dacă este cazul, faceţi scandal, indignaţi-vă sau refuzaţi orice colaborare, după caz, pînă la soluţionarea cerinţelor voastre. NU CEDAŢI !!! Asemenea situaţii apar doar în situaţii extreme, de mare importanţă, şi este necesară tăria şi fermitatea voastră.
Contează foarte mult calmul, stăpînirea de sine, o voce fermă, autoritară, siguranţa de sine, faptul că puteţi conta pe ajutorul (moral, material şi juridic) al familiei, prietenilor şi colegilor aflaţi afară. Nu daţi semne de nelinişte, nu vă frămîntaţi mîinile, nu vă muşcaţi buzele, fiţi naturali, politicoşi, atenţi, (cînd este cazul). Impresionaţi organele de anchetă cu corectitudinea voastră, cu spiritul de justiţie, prin adevărul afirmaţiilor de bun simţ, faceţi ca în forul lor interior să vă dea dreptate şi să vă fie favorabili.

Percheziţia

PERCHEZIŢIE – Art. 27 din Constituţie prevede că domiciliul şi reşedinţa oricărei persoane sunt inviolabile şi pe baza prevederii enunţate nimeni nu poate pătrunde sau rămâne în locuinţa cuiva fără învoirea acestuia. Constituţia înscrie situaţiile legale în care poate deroga de la aceste prevederi.

Percheziţia este o cercetare dispusă de instanţa de judecată la solicitarea procurorului, în cazul în care persoana căreia i s-a cerut să predea vreun obiect sau vreun înscris tăgăduieşte existenţa sau deţinerea acestora, precum şi ori de câte ori este necesară pentru descoperirea şi strângerea probelor.

Percheziţia, de regulă, urmăreşte scoaterea la iveală a unor obiecte sau înscrisuri care se află ascunse şi care fiind descoperite sunt de natură să constituie elemente de informare în vederea aflării adevărului şi justei soluţionări a cauzei penale.

Garantarea inviolabilităţii domiciliului are şi implicaţii judiciare. Astfel, art. 27 alin. 2 lit. a din Constituţie permite pătrunderea într-un domiciliu sau reşedinţă în vederea executării unui mandat de arestare sau a unei hotărâri judecătoreşti.

În art. 27 alin 3 şi alin 4 din Constituţie sunt prevăzute cu privire la percheziţia judiciară următoarele forme fundamentale : percheziţia poate fi ordonată exclusiv de judecător şi se efectuează numai în formele prevăzute de lege.

 Percheziţiile în timpul nopţii sunt interzise, afară de cazul delictului flagrant.
Deşi legea nu prevede expres această condiţie, apare evident că percheziţia se efectuează numai dacă există presupuneri serioase că pe acestă cale se vor descoperi probe.

Percheziţia este de doua feluri: domiciliară sau corporală .

PERCHEZIŢIA DOMICILIARĂ

Organul de cercetare penală (poliţia, procurorii) poate face percheziţii domiciliare cu autorizaţia procuraturii. Art.101 alin 2 prevede că percheziţia domiciliară se face fără autorizaţia judecătorului numai dacă persoana la domiciliul căreia urmează a se face percheziţia consimte în scris la aceasta sau, fără consimţământul său, doar în caz de infracţiune flagrantă. Această dispoziţie trebuie considerată înlăturată de norma constituţională care permite percheziţia exclusiv în baza ordinului dat de judecător.

Noţiunea de percheziţie domiciliară nu acoperă exclusiv activitatea desfăşurată la domiciliul unei persoane. Astfel se pot face percheziţii domiciliare la locul de muncă ori în camera pe care cineva o ocupă la hotel. De asemenea percheziţia se poate efectua şi în locuri deschise (curte, grădină). De asemenea, percheziţia desfăşurată asupra maşinii unei persoane, este asimilată percheziţiei domiciliare, în cazul în care maşina se află în incinta imobilului.

***Observatie: Doar în caz de infracţiune flagrantă, percheziţia  domiciliară se efectuează fără autorizaţia judecătorului.

Ridicarea de obiecte şi înscrisuri precum şi percheziţia domiciliară se poate face de organul de cercetare penală (poliţia) între orele 6-20, iar în celelalte ore numai în caz de infracţiune flagrantă, sau când percheziţia urmează a se efectua într-un organ public. Activitatea începută legal între orele 6-20 poate continua şi în timpul nopţii, neadmiţându-se în acest caz întreruperea şi reluarea ei a doua zi.

Organul judiciar care urmează a efectua percheziţia este obligat ca în prealabil să se legitimizeze şi, în cazurile prevăzute de lege, să prezinte autorizaţia dată de judecător. Obligaţia revine chiar când percheziţionatul nu pretinde aceasta, în scopul prevenirii abuzurilor.
Percheziţia domiciliară precum şi ridicarea de obiecte şi înscrisuri  se fac în prezenţa persoanei de la care se ridică obiecte ori înscrisuri, sau la care se efectuează percheziţia, iar în lipsa acesteia, în prezenţa unui reprezentant, a unui membru al familiei, sau a unui vecin, având capacitate de exerciţiu.

Aceste operaţiuni se efectuează de organul de cercetare penală în prezenţa unor martori asistenţi (art. 104 Cod Procedură Penală).
Organul judiciar care efectuează  percheziţia are dreptul să deschidă încăperile sau alte mijloace de păstrare în care s-ar putea găsi obiectele sau înscrisurile căutate, dacă cel în măsură să le deschidă refuză aceasta.

Organul judiciar este obligat să se limiteze la ridicarea numai a obiectelor şi înscrisurilor care au legătură cu fapta săvârşită; obiectele sau înscrisurile a căror circulaţie sau deţinere este interzisă se ridică totdeauna.

Obiectele sau înscrisurile se prezintă persoanei  de la care sunt ridicate şi celor care asistă.
Despre efectuarea percheziţiei şi ridicarea de obiecte şi înscrisuri se întocmeşte proces verbal. (Procesul verbal conţine şi rubrica de Obiecţiuni, unde puteţi specifica anumite obiecţii pe care le aveţi faţă de percheziţie, chestiuni care nu au decurs legal, etc.)

Organul judiciar trebuie să ia măsuri ca faptele şi împrejurările din viaţa personală acelui la care se efectuează percheziţia şi care nu au legătură cu cauza să nu devină publice (art. 105 Cod Procedură Penală).

PERCHEZIŢIA CORPORALĂ

Aceasta se efectuează de către organul judiciar care a dispus-o, sau de către persoana desemnată de acest organ. Percheziţia corporală se face numai de o persoană de acelaşi sex cu cea percheziţionată.
Cu privire la percheziţia corporală este de semnalat că nu de puţine ori aceasta se poate continua cu o verificare asupra lucrurilor pe care făptuitorul le are cu sine. Ea constă în inspectarea îmbrăcămintei şi ridicarea acelor lucruri aflate asupra celui percheziţionat care conţin indicii privitoare la fapta săvârşită sau dezvăluie existenţa vinovăţiei. Înainte de începerea percheziţiei organul se legitimează şi în cazurile prevăzute de lege prezintă autorizaţia dată de procuror, iar după efectuare întocmeşte proces verbal.

Legea 51 din 29 iulie 1991
privind siguranţa naţională a României

***OBSERVATIE: ATENŢIE!!! Această lege este importantă. Citiţi cu atenţie, iar în cazul în care sunteţi incriminaţi în temeiul ei de către organele statului, daţi declaraţii numai în prezenţa avocatului. O declaraţie incorectă poate angrena incriminarea altor persoane şi poate atrage după sine consecinţe foarte grave.

Art 1- Prin siguranţa nationala a Romaniei se intelege starea de legalitate, de echilibru si de stabilitate sociala, economica si politica necesara existentei si dezvoltarii statului national roman, ca stat suveran, unitar, independent si indivizibil, mentinerii ordinii de drept, precum si climatului de exercitare neingradita a drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale ale cetatenilor, potrivit principiilor si normelor democratice statornicite prin Constitutie.

Art 2- Siguranta nationala se realizeaza prin cunoasterea, prevenirea si inlaturarea amenintarilor interne sau externe ce pot aduce atingere valorilor prevazute in art. 1. Cetatenii romani, ca expresie a fidelitatii lor fata de tara, au indatorirea morala de a contribui la realizarea sigurantei nationale.

Art 3 - Constituie amenintari la adresa sigurantei nationale a Romaniei urmatoarele:
 h) initierea, organizarea, savirsirea sau sprijinirea in orice mod a actiunilor totalitariste sau extremiste de sorginte comunista, fascista, legionara sau de orice alta natura, rasiste, antisemite, revizioniste, separatiste care pot pune in pericol sub orice forma unitatea si integritatea teritoriala a Romaniei* (deci nu cele care sunt realizate pentru împiedicarea dezmembrării statului de drept şi a unităţii naţionale !!!), precum si incitarea la fapte* (nu este deci incriminată teoretizarea pericolului ce îl reprezintă anumite grupuri sau persoane pentru poporul român – cum ar fi spre exemplu Lojele Masonice) ce pot periclita ordinea statului de drept  (prin mijloace ilegale, în afara sistemului democratic românesc, nu şi prin mijloace democratice);
l) initierea sau constituirea de organizaţii sau grupări ori aderarea sau sprijinirea sub orice forma a acestora, in scopul desfasurarii vreunei a din activitatile enumerate la . a) - k), precum si desfasurarea in secret de asemenea activitati de catre organizatii sau grupari constituite potrivit legii.
Art 13 - Situatiile prevazute la art. 3 constituie temei legal pentru a se solicita judecătorului, in cazuri justificate, cu respectarea prevederilor Codului de procedura penala, autorizarea efectuarii unor acte, in scopul culegerii de informatii, constind in : interceptarea comunicatiilor, cautarea unor informatii, documente sau inscrisuri pentru a caror obtinere este necesar accesul intr-un loc, la un obiect sau deschiderea unui obiect; ridicarea si repunerea la loc a unui obiect sau document, examinarea lui, extragerea informatiilor pe care acestea le contin, cit si inregistrarea, copierea sau obtinerea de extrse prin orice procedee ; instalarea de obiecte, intretinerea si ridicarea acestora din locurile in care au fost depuse.
Cererea de autorizare se formuleaza in scris si trebuie sa cuprinda : date sau indicii din care sa rezulte existenta uneia din amenintarile la adresa sigurantei nationale prevazute de art. 3 pentru a carei prevenire, descoperire sau contracarare este necesara emiterea mandatului ; categoriile de activitati pentru a caror desfasurare trebuie emis mandatul; identitatea persoanei ale carei comunicatii trebuie interceptate, daca este cunoscuta, sau a persoanei care detine informatiile, documentele ori obiectele ce trebuie obtinute ; descrierea generala, daca si cind este posibil, a locului unde urmeaza a fi executate activitatile autorizate; durata de valabilitate a mandatului solicitat.

Actul de autorizare se emite la cererea organelor cu atributii in domeniul sigurantei nationale, de catre procurori anume desemnati de Procurorul General al Romaniei.
In cazul in care procurorul constata ca cererea este justificata, emite un mandat care trebuie sa contina: aprobarea pentru categoriile de comunicatii care pot fi interceptate, categoriile de informatii, documente sau obiecte care pot fi obtinute; identitatea persoanei, daca este cunoscuta, ale carei comunicatii trebuie interceptate ori care se afla in posesia datelor informatiilor, documentelor sau obiectelor ce trebuie obtinute; organul imputernicit cu executarea; descrierea generala a locului in care urmeaza a fi executat mandatul; durata de valabilitate a mandatului.
Durata de valabilitate a mandatului nu poate depasi 6 luni. In cazurile
intemeiate, procurorul general poate prelungi, la cerere, durata mandatului, fara a se putea depasi, de fiecare data, 3 luni.
Orice cetatean care se considera vatamat in mod nejustificat prin activitatile care fac obiectul mandatului prevazut in alin. 1 - 4 se poate adresa cu plingere procurorului anume desemnat, ierarhic superior procurorului care a emis mandatul.

Art 14 - Mandatul emis in baza art. 13 confera titularilor sau categoriilor de persoane imputernicite dreptul de a detine si folosi, fara a uza de mijloace de constringere fizica sau morala, mijloacele adecvate pentru executarea actelor autorizate si de a fi asistate de persoanele a caror prezenta este considerata necesara.

Art 15 - In situatiile care impun inlaturarea unor pericole iminente pentru siguranta nationala, se pot intreprinde activitatile mentionate in art. 13, chiar fara autorizarea prevazuta de lege, aceasta urmind a fi solicitata de indata ce exista posibilitatea, dar nu mai tirziu de 48 de ore.

Art 16 - Mijloacele de obtinere a informatiilor necesare sigurantei nationale nu trebuie sa lezeze, in nici un fel, drepturile sau libertatile fundamentale ale cetatenilor, viata particulara, onoarea sau reputatia lor, ori sa ii supuna la ingradiri ilegale.
Orice persoana este protejata prin lege impotriva unor astfel de imixtiuni sau atingeri. Cei vinovati de initierea, transmiterea ori executarea unor asemenea masuri, fara temei legal, precum si de aplicarea abuziva a masurilor de prevenire, descoperire sau contracarare a amenintarilor la adresa sigurantei nationale raspund civil, administrativ sau penal, dupa caz.
Cetateanul care se considera lezat in drepturile sau libertatile sale prin folosirea mijloacelor prevazute la alin. 1 poate sesiza oricare din comisiile permanente pentru aparare si asigurarea ordinii publice ale celor doua camere ale Parlamentului.

ORDONANŢA nr. 137 din 31 august 2000
privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare.

 ***OBSERVATIE: Putem invoca prevederile acestei ordonanţe cînd ni se interzice un marş, o formă de protest, cînd sîntem incriminaţi pentru articolele din reviste, pentru afişaj, conţinutul afişelor, etc.

Emitent      : GUVERNUL
Publicata in : MONITORUL OFICIAL nr. 431 din 2 septembrie 2000

     In temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) si (3) din Constitutia Romaniei si ale art. 1 lit. S pct. 2 din Legea nr. 125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,
 Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta.

CAP. 1
Principii si definitii

Art 1
(1) In Romania, ca stat de drept, democratic si social, demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane reprezinta valori supreme si sunt garantate.
(2) Principiul egalitatii intre cetateni, excluderea privilegiilor si discriminarii sunt garantate in special in exercitarea urmatoarelor drepturi:
    a) dreptul la un tratament egal in fata instantelor judecatoresti si a oricarui alt organ jurisdictional;
   b) dreptul la securitatea persoanei si la obtinerea protectiei statului impotriva violentelor sau maltratarilor din partea oricarui individ, grup sau institutie;
   c) drepturile politice, si anume drepturile electorale, dreptul de a participa la viata publica si de a avea acces la functii publice;
    d) alte drepturi civile, in special:
    (i) dreptul la libera circulatie si la alegerea resedintei;
    (ii) dreptul de a parasi tara si de a se intoarce in tara;
    (iii) dreptul de a obtine cetatenia romana;
    (iv) dreptul de a se casatori si de a-si alege partenerul;
    (v) dreptul de proprietate;
    (vi) dreptul de mostenire;
    (vii) dreptul la libertatea de gandire, constiinta si religie;
    (viii) dreptul la libertatea de opinie si de exprimare;
    (ix) dreptul la libertatea de intrunire si de asociere pasnica;
    e) drepturile economice, sociale si culturale, in special:
   (i) dreptul la munca, la libera alegere a ocupatiei, la conditii de munca echitabile si satisfacatoare, la protectia impotriva somajului, la un salariu egal pentru munca egala, la o remuneratie echitabila si satisfacatoare.
    (ii) dreptul de a infiinta sindicate si de a se afilia unor sindicate;
    (iii) dreptul la locuinta;
    (iv) dreptul la sanatate, la ingrijire medicala, la securitate sociala si la servicii sociale;
    (v) dreptul la educatie si la pregatire profesionala;
    (vi) dreptul de a lua parte, in conditii de egalitate, la activitati culturale;
    f) dreptul de acces la toate locurile si serviciile destinate folosintei publice.
(3) Orice persoana juridica sau fizica are obligatia sa respecte principiile egalitatii si nediscriminarii.

Art 2
(1) In prezenta ordonanta, prin discriminare se intelege orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta, pe baza de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, sex sau orientare sexuala, apartenenta la o categorie defavorizata sau orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrangerea sau inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii, in conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, in domeniul politic, economic, social si cultural sau in orice alte domenii ale vietii publice.
(2) Orice comportament activ sau pasiv care, prin efectele pe care le genereaza, favorizeaza sau defavorizeaza nejustificat ori supune unui tratament injust sau degradant o persoana, un grup de persoane sau o comunitate, fata de alte persoane, grupuri de persoane sau comunitati, atrage raspunderea contraventionala conform prezentei ordonante, daca nu intra sub incidenta legii penale.
(3) Dispozitiile sau, dupa caz, reglementarile unei persoane fizice sau juridice, care genereaza efectele enuntate in alin. (2), antreneaza raspunderea contraventionala a persoanei fizice sau juridice, daca nu intra sub incidenta legii penale.
(4) Masurile luate de autoritatile publice sau de persoanele juridice de drept privat in favoarea unei persoane, unui grup de persoane sau a unei comunitati, vizand asigurarea dezvoltarii lor firesti si realizarea efectiva a egalitatii de sanse a acestora in raport cu celelalte persoane, grupuri de persoane sau comunitati, precum si masurile pozitive ce vizeaza protectia grupurilor defavorizate nu constituie discriminare in sensul prezentei ordonante.
(5) In intelesul prezentei ordonante eliminarea tuturor formelor de discriminare se realizeaza prin:
    a) instituirea unor actiuni afirmative sau a unor masuri speciale pentru persoanele si grupurile de persoane apartinand minoritatilor nationale, pentru comunitatile minoritatilor nationale, respectiv in vederea protectiei grupurilor defavorizate, atunci cand acestea nu se bucura de egalitatea sanselor;
    b) sanctionarea comportamentului discriminatoriu prevazut in dispozitiile alin. (2) si (3).
   
ART. 4
 In intelesul prezentei ordonante, categorie defavorizata este acea categorie de persoane care fie se afla pe o pozitie de inegalitate in raport cu majoritatea cetatenilor datorita originii sociale ori unui handicap, fie se confrunta cu un comportament de respingere si marginalizare datorita unor cauze specifice cum ar fi o boala cronica necontagioasa ori infectarea HIV, statutul de refugiat sau azilant.

CAP. 2
Dispozitii speciale

Sectiunea I
Egalitatea in activitatea economica si in materie de angajare si profesie

ART. 5
 Constituie contraventie, conform prezentei ordonante, conditionarea participarii la o activitate economica a unei persoane ori a alegerii sau exercitarii libere a unei profesii de apartenenta acesteia la o rasa, nationalitate, etnie, religie, categorie sociala, respectiv de convingerile, sexul sau orientarea sexuala, de varsta sau de apartenenta acesteia la o categorie defavorizata.

ART. 6
 Constituie contraventie, conform prezentei ordonante, discriminarea unei persoane pe motiv ca apartine unei rase, nationalitati, etnii, religii, categorii sociale sau unei categorii defavorizate, respectiv datorita convingerilor, varstei, sexului sau orientarii sexuale a acesteia, intr-un raport de munca si protectie sociala, manifestata in urmatoarele domenii:
    a) incheierea, suspendarea, modificarea sau incetarea raportului de munca;
    b) stabilirea si modificarea atributiilor de serviciu, locului de munca sau a salariului;
    c) acordarea drepturilor sociale, altele decat cele ce reprezinta salariul;
    d) formarea, perfectionarea, reconversia si promovarea profesionala;
    e) aplicarea masurilor disciplinare;
    f) dreptul de aderare la sindicat si accesul la facilitatile acordate de acesta;
    g) orice alte conditii de prestare a muncii, potrivit legislatiei in vigoare.

ART. 7
(1) Constituie contraventie, conform prezentei ordonante, refuzul unei persoane fizice sau juridice de a angaja in munca o persoana pe motiv ca aceasta apartine unei rase, nationalitati, etnii, religii, categorii sociale sau categorii defavorizate ori datorita convingerilor, varstei, sexului sau orientarii sexuale a acesteia.
(2) Constituie contraventie, conform prezentei ordonante, conditionarea ocuparii unui post, prin anunt sau concurs lansat de angajator sau de reprezentantul acestuia, de apartenenta la o rasa, nationalitate, etnie, religie, categorie sociala sau categorie defavorizata, de varsta, de sexul sau orientarea sexuala, respectiv de convingerile candidatilor, cu exceptia situatiei prevazute la art. 2 alin. (4).
(3) Persoanele fizice si juridice cu atributii in medierea si repartizarea in munca vor aplica un tratament egal tuturor celor aflati in cautarea unui loc de munca, vor asigura tuturor persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca accesul liber si egal la consultarea cererii si ofertei de pe piata muncii, la consultanta cu privire la posibilitatile de ocupare a unui loc de munca si de obtinere a unei calificari, si vor refuza sprijinirea cererilor discriminatorii ale angajatorilor. Angajatorii vor asigura confidentialitatea datelor privitoare la rasa, nationalitatea, etnia, religia, sexul, orientarea sexuala sau a altor date cu caracter privat care privesc persoanele aflate in cautarea unui loc de munca.

ART. 8
Constituie contraventie, conform prezentei ordonante, discriminarea angajatilor de catre angajatori in raport cu prestatiile sociale pe care le acorda acestora, datorita apartenentei angajatilor la o rasa, nationalitate, comunitati lingvistice, origine etnica, religie, categorie sociala sau categorie defavorizata ori datorata varstei, sexului, orientarii sexuale sau convingerilor acestora.

ART. 9
Prevederile art. 5-8 nu pot fi interpretate in sensul restrangerii dreptului angajatorului de a refuza angajarea unei persoane care nu corespunde cerintelor si standardelor uzuale in domeniul respectiv, atata timp cat refuzul nu constituie un act de discriminare in sensul prezentei ordonante.

Sectiunea a II-a
Accesul la serviciile publice administrative si juridice, de sanatate, la alte servicii, bunuri si facilitati

ART. 10
Constituie contraventie, conform prezentei ordonante, refuzarea asigurarii serviciilor publice administrative si juridice, pentru o persoana fizica, un grup de persoane sau o persoana juridica, datorita apartenentei acesteia/acestuia ori a persoanelor care administreaza persoana juridica la o rasa, nationalitate, etnie, religie, categorie sociala sau o categorie defavorizata, respectiv datorita convingerilor, varstei, sexului sau orientarii sexuale a persoanelor in cauza, daca fapta nu intra sub incidenta legii penale.

ART. 11
Constituie contraventie, conform prezentei ordonante, refuzarea accesului unei persoane sau al unui grup de persoane la serviciile de sanatate publica - alegerea medicului de familie, asistenta medicala, asigurarile de sanatate, serviciile de urgenta sau alte servicii de sanatate -, datorita apartenentei acesteia/acestuia la o rasa, nationalitate, etnie, religie, categorie sociala sau la o categorie defavorizata, respectiv datorita convingerilor, varstei, sexului sau orientarii sexuale a persoanelor in cauza.

ART. 12
Constituie contraventie, conform prezentei ordonante, refuzul de a vinde sau de a inchiria un teren sau un imobil cu destinatie de locuinta, de a acorda un credit bancar sau de a incheia orice alt tip de contract cu o persoana sau un grup de persoane, datorita apartenentei acesteia/acestuia la o rasa, nationalitate, etnie, religie, categorie sociala sau la o categorie defavorizata, respectiv datorita convingerilor, varstei, sexului sau orientarii sexuale a persoanelor in cauza.

ART. 13
Constituie contraventie, conform prezentei ordonante, refuzarea accesului unei persoane sau al unui grup de persoane la serviciile oferite de hoteluri, teatre, cinematografe, biblioteci, magazine, restaurante, baruri, discoteci sau orice alti prestatori de servicii, indiferent daca sunt in proprietate privata sau publica, ori de companiile de transport in comun - prin avion, vapor, tren, metrou, autobuz, troleibuz, tramvai, taxi sau prin alte mijloace -, datorita apartenentei acesteia/acestuia la o rasa, nationalitate, etnie, religie, categorie sociala sau la o categorie defavorizata, respectiv datorita convingerilor, varstei, sexului sau orientarii sexuale a persoanelor in cauza.

 

ART. 14
Constituie contraventie, conform prezentei ordonante, refuzarea acordarii pentru o persoana sau pentru un grup de persoane a unor drepturi sau facilitati, datorita apartenentei acesteia/acestuia la o rasa, nationalitate, etnie, religie, categorie sociala sau la o categorie defavorizata, respectiv datorita convingerilor, varstei, sexului sau orientarii sexuale a persoanelor in cauza.

Sectiunea a III-a
Accesul la educatie

ART. 15
(1) Constituie contraventie, conform prezentei ordonante, refuzarea accesului unei persoane sau al unui grup de persoane la sistemul de educatie de stat sau privat, la orice forma, grad si nivel, datorita apartenentei acesteia/acestuia la o rasa, nationalitate, etnie, religie, categorie sociala sau la o categorie defavorizata, respectiv datorita convingerilor, varstei, sexului sau orientarii sexuale a persoanelor in cauza.
(4) Prevederile alin. (1), (2) si (3) nu pot fi interpretate in sensul restrangerii dreptului unitatii ori institutiei de invatamant de a refuza inscrierea sau admiterea unei persoane ale carei cunostinte si/sau rezultate anterioare nu corespund standardelor sau conditiilor de inscriere cerute pentru accesul in institutia respectiva, atat timp cat refuzul nu este determinat de apartenenta persoanei in cauza la o rasa, nationalitate, etnie, religie, categorie sociala sau la o categorie defavorizata, respectiv datorita convingerilor, varstei, sexului sau orientarii sexuale a acesteia.

Sectiunea a IV-a
Libertatea de circulatie, dreptul la libera alegere a domiciliului si accesul in locurile publice

ART. 16
(1) Constituie contraventie, conform prezentei ordonante, orice actiuni constand in amenintari, constrangeri, folosirea fortei sau orice alte mijloace de asimilare, stramutare sau colonizare de persoane, in scopul modificarii compozitiei etnice, rasiale sau sociale a unei zone a tarii sau a unei localitati.
(2) Constituie contraventie, conform prezentei ordonante, orice comportament constand in determinarea parasirii domiciliului, in deportare sau in ingreunarea conditiilor de viata si de trai cu scopul de a se ajunge la renuntarea la domiciliul traditional al unei persoane sau al unui grup de persoane apartinand unei rase, nationalitati, etnii sau religii, respectiv al unei comunitati, fara acordul acestora.
(3) Constituie o incalcare a prevederilor prezentei ordonante atat obligarea unui grup de persoane apartinand unei minoritati nationale de a parasi localitatea, aria sau zonele in care locuieste, cat si obligarea unui grup de persoane apartinand majoritatii de a se stabili in localitati, arii sau zone locuite de o populatie apartinand minoritatilor nationale.

ART. 17
(1) Constituie contraventie, conform prezentei ordonante, orice comportament care are ca scop mutarea sau alungarea unei persoane sau a unui grup de persoane dintr-un cartier sau dintr-un imobil, datorita apartenentei acesteia/acestuia la o rasa, nationalitate, etnie, religie, categorie sociala sau la o categorie defavorizata, respectiv datorita convingerilor, varstei, sexului sau orientarii sexuale a persoanelor in cauza.

ART. 18
Constituie contraventie, conform prezentei ordonante, interzicerea accesului unei persoane sau al unui grup de persoane in locurile publice, datorita apartenentei acesteia/acestuia la o rasa, nationalitate, etnie, religie, categorie sociala sau la o alta categorie defavorizata, respectiv datorita convingerilor, varstei, sexului sau orientarii sexuale a persoanelor in cauza.

Sectiunea a V-a
Dreptul la demnitatea personala

ART. 19
Constituie contraventie, conform prezentei ordonante, daca fapta nu intra sub incindenta legii penale, orice comportament manifestat in public, avand caracter de propaganda nationalist-sovina, de instigare la ura rasiala sau nationala, ori acel comportament care are ca scop sau vizeaza atingerea demnitatii sau crearea unei atmosfere intimidante, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, indreptat impotriva unei persoane, unui grup de persoane sau unei comunitati si legat de apartenenta acesteia/acestuia la o rasa, nationalitate, etnie, religie, categorie sociala sau categorie defavorizata, ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuala a acestuia/acesteia.
 
 ***observatie: Aici trebuie avut grijă cu manifestările împotriva ţiganilor, homosexualilor, etc., pentru a nu cădea sub incidenţa acestui articol. Deci, fără intimidare, ostilitate, ofense. Cu alte cuvinte, vom sorcovi de acum respectivele grupuri doar cu zîmbetul pe buze, paşnici, cu simpatie.

CAP. 3
Sanctiuni

ART. 20
(1) Contraventiile prevazute la art. 5-8, 10-14, art. 15 alin. (1), (2), (3), (6), art. 16, art. 17 alin. (1), art. 18 si 19 din prezenta ordonanta se sanctioneaza cu amenda intre 500.000 lei si 10.000.000 lei, daca discriminarea vizeaza o persoana fizica, respectiv cu amenda intre 1.000.000 lei si 20.000.000 lei, daca discriminarea vizeaza un grup de persoane sau o comunitate.
(2) Sanctiunile se aplica si persoanelor juridice.
(3) Constatarea si sanctionarea contraventiilor prevazute la cap. II din prezenta ordonanta se fac de catre membrii Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii.
    Dispozitiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, cu modificarile si completarile ulterioare, se aplica in mod corespunzator.
(4) Actualizarea cuantumului amenzilor prevazute in prezenta ordonanta se va face in conformitate cu prevederile art. 7 1 din Legea nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, cu modificarile si completarile ulterioare.
   
ART. 21
(1) In toate cazurile de discriminare prevazute in prezenta ordonanta persoanele discriminate au dreptul sa pretinda despagubiri proportional cu prejudiciul suferit, precum si restabilirea situatiei anterioare discriminarii sau anularea situatiei create prin discriminare, potrivit dreptului comun.
(2) Cererea de despagubire este scutita de taxa judiciara de timbru.
(3) La cerere, instanta poate dispune retragerea, de catre autoritatile emitente, a autorizatiei de functionare a persoanelor juridice care, printr-o actiune discriminatorie, cauzeaza un prejudiciu semnificativ sau care, desi cauzeaza un prejudiciu redus, incalca in mod repetat prevederile prezentei ordonante.

ART. 22
(1) Organizatiile neguvernamentale care au ca scop protectia drepturilor omului au calitate procesuala activa in cazul in care discriminarea se manifesta in domeniul lor de activitate si aduce atingere unei comunitati sau unui grup de persoane.


CAP. 4
Dispozitii finale

ART. 23
(1) In termen de 60 de zile de la data publicarii prezentei ordonante in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, se constituie Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, organ de specialitate al administratiei publice centrale, in subordinea Guvernului.

EXTRASE DIN CONSTITUŢIA ROMÂNIEI

Libertatea de exprimare

Art. 30
(1) Libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prinscris, prin imagini, prin sunete sau  prin alte mijloace de comunicare in public, sunt inviolabile. 

(2) Cenzura de orice fel este interzisa.

(3) Libertatea presei implica si libertatea de a infiinta publicatii.

(4) Nici o publicatie nu poate fi suprimata.

(5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare in masa obligatia de a face publica sursa finantarii.

(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine.

(7) Sunt interzise de lege defaimarea tarii si a natiunii, indemnul la razboi de agresiune, la ura nationala, rasiala, de clasa sau religioasa, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenta publica, precum si manifestarile obscene, contrare bunelor moravuri.

(8) Raspunderea civila pentru informatia sau pentru creatia adusa la cunostinta publica revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestarii artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, in conditiile legii. Delictele de presa se stabilesc prin lege.

Libertatea intrunirilor

Art. 36
Mitingurile, demonstratiile, procesiunile sau orice alte intruniri sunt libere si se pot organiza si desfasura numai in mod pasnic, fara nici un fel de arme.

Dreptul de asociere

Art. 37 -(1) Cetatenii se pot asocia liber in partide politice, in sindicate si in alte forme de asociere.

(2) Partidele sau organizatiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militeaza impotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranitatii, a integritatii sau a independentei Romaniei sunt neconstitutionale.
(4) Asociatiile cu caracter secret sunt interzise.


Legea 60 din 23 septembrie 1991
privind organizarea si desfasurarea adunarilor publice

 

 ***OBSERVATIE: LEGE FOARTE IMPORTANTA !!!

Publicat in Monitorul Oficial nr. 192 din 25 septembrie 1991
Emitent: Parlamentul

CAPITOLUL 1

Dispozitii generale

Art. 1. - Libertarea cetatenilor de a-si exprima opiniile politice, sociale sau de alta natura, de a organiza mitinguri, demonstratii, manifestatii, procesiuni si orice alte intruniri si de a participa la acestea este garantata prin lege. Asemenea activitati se pot realiza numai pasnic si fara nici un fel de arme.

Adunarile publice - mitinguri, demonstratii, manifestatii, procesiuni si altele asemenea - ce urmeaza sa se desfasoare in piete, pe caile publice ori in alte locuri in aer liber se pot organiza numai dupa declararea prealabila prevazuta de prezenta lege.

Art. 2. - Adunarile publice trebuie sa se desfasoare in mod pasnic si civilizat, cu protectia participantilor si a mediului ambiant, fara sa stinjeneasca folosirea normala a drumurilor publice, a transportului in comun, cu exceptia celor autorizate, functionarea institutiilor publice sau private, a celor de invatamint, cultura si sanatate, a unitatilor economice ori sa degenereze in actiuni turbulente de natura a pune in primejdie ordinea si linistea publica, siguranta persoanelor, integritatea corporala, viata sau bunurile acestora ori ale domeniului public.

Art. 3. - Nu trebuie declarate, in prealabil, adunarile publice al caror scop il constituie manifestarile cultural-artistice, sportive, religioase, comemorative, cele ocazionate de vizite oficiale ori care se desfasoara in incinta sediilor ori imobilelor persoanelor juridice de interes public sau privat. In cazul in care organizatorii unor astfel de adunari publice detin indicii sau date ca desfasurarea lor s-ar putea solda cu acte de dezordine ori ar putea sa duca la manifestari violente, au obligatia sa solicite, din timp, primariilor si organelor locale ale politiei, sprijin de specialitate.

Art. 4. - Primariile municipale, orasenesti sau comunale si organele locale ale politiei sunt obligate sa asigure conditiile necesare in vederea desfasurarii normale a adunarilor publice, iar organizatorii au obligatia sa intreprinda actiunile ce se impun pentru ca acestea sa se desfasoare in conformitate cu prevederile art. 2.

Art. 5. - Organizarea si desfasurarea adunarilor publice sunt interzise in imediata apropiere a garilor, porturilor, aeroporturilor, statiilor de metrou, spitalelor, obiectivelor militare, a unitatilor economice cu instalatii, utilaje sau masini cu grad ridicat de pericol in exploatare.

De asemenea, este interzisa desfasurarea simultana a doua sau mai multe adunari publice distincte, in acelasi lor sau pe aceleasi trasee, indiferent de caracterul acestora.

CAPITOLUL 2

Declararea prealabila a adunarilor publice

Art. 6. - Organizarea adunarilor publice se declara la primariile municipale, orasenesti sau comunale, pe teritoriul carora acestea urmeaza sa se desfasoare.

Art. 7. - Organizatorii adunarilor publice vor depune declaratie scrisa la primarie, cu cel putin 3 zile inainte de data desfasurarii acestora, in care trebuie sa mentioneze denumirea sub care este cunoscut grupul organizator, scopul, locul, data, ora inceperii si durata actiunii, traseele de acces si de dispersare, numarul aproximativ al participantilor, persoanelor imputernicite sa asigure si sa raspunda de masurile de organizare, serviciile pe care le solicita din partea primariei si a organelor locale ale politiei, potrivit modelului din anexa.

Art. 8. - Primariile, in cazuri justificate, cu acordul organizatorilor, pot sa modifice unele elemente cuprinse in declaratia prealabila a acestora.
 
 ***Observatie: De reţinut este faptul că nu se cere aprobarea pentru o manifestaţie, miting etc. ci se declară aceste activităţi. De asemenea, primăria nu autorizeaza sau interzice aceste manifestări ci ia la cunoştinţă despre acestea. Declaraţia are un caracter informativ, iar nu consultativ, iar dacă răspunsul primăriei, motivat, cu privire la modificarea elementelor cuprinse în declaraţia prealabilă este primit cu mai puţin de 48 de ore înaintea începerii manifestarii respective, el nu are nici o valoare.

Art. 9. - Sunt interzise adunarile publice prin care se urmareste:

a) propagarea ideilor totalitare de natura fascista, comunista, rasista, sovina sau ale oricaror organizatii terorist-diversioniste;

b) organizarea unei lovituri de stat sau altei actiuni contrare sigurantei nationale;

c) incalcarea ordinii, sigurantei sau moralitatii publice, a drepturilor si libertatilor cetatenilor ori punerea in pericol a sanatatii acestora.

Art. 10. - Primariile pot, cu consultarea organului local al politiei, sa interzica organizarea adunarii publice, daca detin date din care rezulta ca desfasurarea acesteia ar duce la incalcarea prevederilor art. 2 sau daca, in perioada, locul si pe traseele unde aceasta ar urma sa aiba loc, se executa lucrari edilitar-gospodaresti de amploare.

Art. 11. - Decizia prin care se interzice desfasurarea adunarii publice se comunica in scris organizatorului, cu aratarea motivelor care au determinat-o, in termen de 48 de ore de la primirea declaratiei scrise.

CAPITOLUL 3

Obligatii privind organizarea si desfasurarea adunarilor publice

SECTIUNEA 1

Obligatiile organizatorilor si participantilor la adunarile publice

Art. 12. - Organizatorii adunarilor publice sunt obligati:

a) sa inregistreze declaratiile de desfasurare a adunarilor publice la organele de politie din localitatea unde urmeaza a avea loc acestea cu cel putin 48 de ore inainte;

b) sa stabileasca persoanele responsabile pentru conducerea adunarilor publice;

c) sa asigure un dispozitiv propriu de ordine, format din personal purtind insemne distinctive, stabilite impreuna cu organele de politie;

d) sa delimiteze spatiul de desfasurare a adunarilor publice, prin semne distincte si vizibile, iar cind acestea se desfasoara in deplasare sa ia masuri pentru limitarea spatiului de circulatie ocupat;

e) sa achite anticipat, pe baza de deviz, contravaloarea serviciilor siamenajarilor solicitate primariilor, pentru desfasurarea normala a adunarilor publice;

f) sa stabileasca traseele de afluire si defluire a participantilor si sa ia masuri ca ocuparea spatiilor destinate desfasurarii adunarii publice sa se faca cu putin timp inainte de ora inceperii activitatilor, iar parasirea lor sa aiba loc imediat dupa ora limita stabilita;

g) sa interzica participarea la adunarile publice a persoanelor care au asupra lor, la vedere sau ascunse, bauturi alcoolice, arme de orice fel, materiale explozive sau incendiare, substante iritant-lacrimogene sau cu efect paralizant, ori alte obiecte ce pot fi folosite pentru actiuni violente sau de tulburare a desfasurarii normale a acestora;

h) sa ia masuri pentru indepartarea participantilor care, prin modul de manifestare, tulbura ordinea si linistea publica, iar cind acestia nu se supun, sa-i semnaleze organelor de politie;

i) sa intrerupa imediat adunarea publica atunci cind constata ca au intervenit fapte de natura celor mentionate in art. 2.

Art. 13. - Participantii la adunarile publice sunt obligati:

a) sa respecte recomandarile facute de organizatorii adunarilor publice, imputernicitii acestora sau organele de ordine;

b) sa se abtina de la actiuni de natura a impiedica desfasurarea normala a adunarilor publice si sa nu incite la asemenea actiuni prin viu grai, manifeste sau alte mijloace audiovizuale;

c) sa nu introduca sau sa posede, in timpul adunarilor publice, la vedere sau ascunse, obiecte de natura celor prevazute in art. 12 lit. g);

d) sa paraseasca imediat adunarile publice sau locul unde acestea se desfasoara, cind au fost somati de catre organizatori, imputernicitii acestora sau organele de politie;

e) sa nu participe la adunari publice in stare de ebrietate, sa nu consume si sa nu distribuie bauturi alcoolice sau droguri.

Art. 14. - Este interzis ca persoane sau grupuri de persoane care nu au legatura cu adunarile publice organizate sa se infiltreze in rindul demonstrantilor, cu scopul de a tulbura normala desfasurare a acestora.

SECTIUNEA 2

Obligatiile primariilor

Art. 15. - Primariile municipale, orasenesti sau comunale sunt obligate:

a) sa stabileasca prin decizie si sa aduca la cunostinta publica, in termen de 5 zile de la publicarea prezentei legi, locurile ce cad sub incindenta dispozitiilor art. 5;

b) sa asigure, contra cost, serviciile si amenajarile tehnice solicitate in vederea desfasurarii normale a adunarilor publice;

c) sa interzica desfacerea bauturilor alcoolice destinate desfasurarii adunarilor publice, in imediata apropriere sau, cind considera necesar, chiar in intreaga localitate, pe toata durata acestora.

d) sa intreprinda orice alte masuri legale de natura a asigura caracterul pasnic si civilizat al adunarilor publice;

e) sa restituie sumele avansate potrivit art. 12 lit. e), daca adunarea publica a fost interzisa din alte motive decit cele prevazute in art. 9 sau care nu sunt imputabile organizatorilor.

CAPITOLUL 4

Asigurarea ordinii pe timpul desfasurarii adunarilor publice

Art. 16. - Comandantii organelor locale de politie si jandarmerie sau persoanele desemnate de acestia au obligatia de a asigura protectia participantilor si de a stabili impreuna cu organizatorii masurile ce trebuie luate pentru desfasurarea adunarilor publice declarate, in conditiile de deplina ordine.

Art. 17. - In cazul care adunarile publice isi pierd caracterul pasnic si civilizat, politia si trupele de jandarmi vor interveni pentru impiedicarea sau neutralizarea manifestarilor ce tulbura grav ordinea si linistea publica, pun in pericol viata, integritatea corporala a cetatenilor, a trupelor de ordine sau ameninta cu devastari ori distrugeri de cladiri si alte bunuri de interes public sau privat.

Art. 18.  - In cazurile prevazute de art. 17, organele de ordine vor interveni folosind, in conditiile legii si in raport cu situatiile create, mijloacele tehnice din dotare.

Art. 19. - Interventia in forta a organelor de ordine va fi decisa de prefect, primar sau inlocuitorii acestora, din localitatea in care se desfasoara adunarea publica, la solicitarea sefului organului local de politie sau imputernicitului acestuia desemnat sa asigure masurile de ordine la locul manifestatiei.

Art. 20. - Folosirea mijloacelor tehnice din dotare se va face numai dupa avertizarea si somarea participantilor de a se dispersa, de catre ofiterul de politie desemnat ca sef al dispozitivului de ordine sau sefii sai ierarhici. Pentru executarea dispersarii, se lasa la dispozitia participantilor un timp corespunzator, determinat in raport cu numarul acestora si caile de defluire.
Avertizarea si somarea nu sunt necesare in cazul in care asupra organelor de ordine se exercita violente ori acestea se afla intr-un pericol iminent.

Art. 21. - Avertizarea consta in folosirea de semnale sonore sau luminoase si atragerea atentiei participantilor, prin mijloace de amplificare sonora, asupra necesitatii dispersarii lor si respectarii legii.

Art. 22. - Daca, dupa avertizare, participantii nu s-au imprastiat, se spun prin mijloace de amplificare sonora cuvintele "Prima somatie: Atentiune, va rugam sa parasiti..., vom folosi forta", urmate de semnale sonore si luminoase.
Daca, dupa trecerea perioadei de timp necesara pentru imprastiere, se constata ca prima somatie a ramas fara rezultat, se trece la folosirea ultimei somatii, prin rostirea cuvintelor "Ultima somatie: Parasiti..., se va folosi forta", urmate de semnale sonore si luminoase.
Pentru perceperea somatiilor de catre toti participantii, inainte de folosirea mijloacelor de impiedicare sau constringere, se emite un semnal luminos prin racheta de culoare rosie.

Art. 23. - In caz de absoluta necesitate, cind se impune folosirea armelor de foc de catre organele de ordine, in conditiile legii, se repeta, in prealabil, ultima somatie si semnalul luminos prin racheta de culoare rosie.

Art. 24. - Folosirea mijloacelor de impiedicare sau constringere va inceta de indata ce s-a realizat degajarea spatiilor, imprastierea participantilor si s-a restabilit ordinea publica.

CAPITOLUL 5

Sanctiuni

Art. 25. - Incalcarea dispozitiilor prezentei legi atrage, dupa caz, raspunderea disciplinara, contraventionala, civila sau penala.

Art. 26. - Constituie contraventii urmatoarele fapte, daca nu sunt savirsite in astfel de conditii incit, potrivit legii penale, sa intruneasca elementele constitutive ale unor infractiuni:

a) organizarea si desfasurarea de adunari publice nedeclarate, neinregistrate sau interzise;

b) nerespectarea orelor de desfasurare, traseelor de deplasare sau locului si perimetrului destinat adunarii publice;

c) neluarea de catre organizatori a masurilor de intrerupere a adunarii publice, cind constata ca au intervenit fapte de natura celor prevazute in art. 2;

d) participarea la adunari publice nedeclarate sau interzise si urmate de refuzul parasirii locurilor de desfasurare a acestora, la avertizarile si somatiile organelor de ordine facute potrivit legii;

e) introducerea sau portul de catre persoanele participante, in locurile destinate desfasurarii adunarilor publice, a armelor de orice fel, materialelor explozive sau incendiare, a substantelor iritant-lacrimogene sau cu efect paralizant, ori a altor obiecte ce se pot utiliza in actiuni de violenta;

f) instigarea prin orice mijloace, initierea sau recurgerea la actiuni violente sau alte manifestari, cu intentia de zadarnicire ori tulburare, in orice mod, a adunarilor publice;

g) opunerea cu violenta organizatorilor sau imputernicitilor acestora ori impiedicarea lor de a-si exercita atributiile legale privind asigurarea ordinii in desfasurarea adunarilor publice;

h) refuzul de a parasi imediat adunarea, daca masura a fost dispusa de conducatorii actiunilor;

i) organizarea sau participarea la contramanifestatii desfasurate in acelasi timp si in acelasi loc cu adunarile publice declarate, indiferent de modul lor de exprimare;

j) introducerea sau desfacerea bauturilor alcoolice in locurile destinate desfasurarii adunarilor publice, pe toata durata acestora;

k) refuzul de a parasi imediat adunarea la solicitarea organelor de ordine, potrivit legii.

Contraventiile prevazute la lit. a) - c) se sanctioneaza cu inchisoare contraventionala de la una la 6 luni sau cu amenda de la 50.000 la 200.000 lei, iar cele prevazute la lit. d) - k) cu inchisoare contraventionala de la una la 3 luni sau cu amenda de la 10.000 la 50.000 lei.

Pentru contraventiile de la lit. a) - c) se sanctioneaza dupa caz, organizatorii sau persoanele fizice responsabile pentru conducerea adunarilor publice.

Art. 27. - Contraventiile prevazute la art. 26 se constata de catre primari sau imputernicitii acestora anume desemnati, ofiterii si subofiterii de politie si jandarmerie.

Art. 28. - Dispozitiile prezentei legi, referitoare la constatarea si sanctionarea contraventiilor, se completeaza cu cele ale Legii privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor si ale Legii pentru sanctionarea faptelor de incalcare a unor norme de convietuire sociala, a ordinii si linistii publice, in ce priveste inchisoarea contraventionala.


ANEXA

Model de declarare prealabila


DENUMIREA ORGANIZATORULUI

Nr.....din................


Catre,
(primarie)
Domnule primar,

 Va facem cunoscut ca in ziua de..............luna.............anul.........intre orele.................si...................in localitatea................., judetul..................se va desfasura o adunare publica organizata de catre noi.
 La adunare vor participa circa.................................persoane.
 Traseele de acces spre locul adunarii, precum si cele de dispersare vor fi...........................................................................
 Scopul adunarii publice il constituie manifestarea (aprobarii, adeziunii sau protestului) in legatura cu..............................................
 Va asiguram ca adunarea se va desfasura in mod pasnic si civilizat.
 Din partea noastra sunt imputerniciti sa asigure si sa raspunda de masurile privind buna organizare a adunarii, astfel incit aceasta sa se desfasoare in conditii pasnice, civilizate si sa nu degenereze in acte de violenta, domnii:
- ....................................................*)

- ....................................................

 Personalul desemnat de noi sa execute masuri de ordine pe parcursul desfasurarii adunarii si pe trasee va purta urmatorul insemn destinctiv: ...................................................................
 In sprijinul bunei desfasurari a adunarii, solicitam din partea primariei si a organelor de politie luarea urmatoarelor masuri:.........................


    Semnatura si stampila organizatorului.

 

*) Se vor indica numele, prenumele, alte date de identificare ale
persoanelor imputernicite sa raspunda de organizare.

Legea 61 din 27 septembrie 1991

pentru sanctionarea faptelor de incalcare a unor norme de convietuire sociala, a ordinii si linistii publice

 ***OBSERVATIE: De asemenea, trebuie cunoscută PERFECT !!

Publicat in Monitorul Oficial nr. 9 din 24 ianuarie 1997
Emitent: Parlamentul

Art. 1. - Pentru sanctionarea climatului de ordine si liniste publica necesar desfasurarii normale a activitatii economice si social-culturale si promovarea unor relatii civilizate in viata cotidiana, cetatenii sunt obligati sa aiba un comportament civic, moral si responsabil, in spiritul legilor tarii si al normelor de convietuire sociala.

Art. 2. - Constituie contraventie savarsirea oricareia dintre urmatoarele fapte, daca nu sunt comise in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sa fie considerate infractiuni:

1) savarsirea in public de fapte, acte sau gesturi, obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenintari cu acte de violenta impotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natura sa tulbure ordine si linistea publica sau sa provoace indignarea cetatenilor ori sa lezeze demnitatea si onoarea acestora sau a institutiilor publice;

2) constituie unui grup format din trei sau mai multe persoane, in scopul de a savarsi actiuni ilicite, contrare ordinii si linistii publice si normelor de convietuire sociala, precum si actele de incurajare sau sprijinire, sub orice forma, a unor astfel de grupuri de persoane, care incita la dezordinea sociala;

3) apelarea, in mod, repetat, la mila publicului, de catre o persoana apta de munca, precum si determinarea unei persoane la savarsirea unor astfel de fapte;

4) aruncarea asupra unei persoane, constructii sau asupra unui mijloc de transport cu obiecte de orice fel, cu substante inflamante, iritant-lacrimogene sau cu efect paralizant, corosive sau care murdaresc, daca nu s-au produs vatamari ale integritatii corporale sau sanatatii, ori pagube materiale;

5) organizarea, ingaduirea sau participarea la jocuri de noroc - altele de cat cele autorizate potrivit legii - de natura sa lezeze bunele moravuri;

6) atragerea de persoane, sub orice forma, savarsita in localuri, parcuri, pe strazi sau in alte locuri publice in vederea practicarii de raporturi sexuale cu acestea spre a obtine foloase materiale, precum si indemnul sau determinarea, in acelasi scop, a unei persoane la savarsirea unor astfel de fapte;

7) accelerarea sau tolerarea practicarii faptelor prevazute la pct. 6) in hoteluri, campinguri, baruri, restaurante, cluburi, pensiuni, discoteci sau in anexele acestora de catre patronii sau administratorii, ori conducatorii localurilor respective;

8) portul, fara drept, al cutitului, pumnalului, sisului, boxului, castetului ori al altor asemenea obiecte fabricate sau confectionate anume pentru taiere, impungere sau lovire, precum si folosirea armelor de tir cu aer comprimat, in locuri si imprejurari in care s-ar putea primejdui viata sau integritatea corporala a persoanelor;

9) alarmarea publicului, a organelor specializate pentru a interveni in caz de pericol ori a organelor de mentinere a ordinii publice, prin darea semnalelor de pericol sau, dupa caz, prin solicitarea interventiei la fata locului, fara motiv intemeiat;

10) intreruperea curentului electric sau stingerea, fara drept, a lampilor ce servesc la iluminatul public pe strazi, in parcuri, sali de spectacol sau in alte localuri publice;

11) patrunderea, cu incalcarea normelor legale de acces, in sediile autoritatilor publice centrale si locale, institutiilor publice, institutiilor de invatamant si spatiilor apartinand acestora, indiferent de
destinatia lor, regiilor autonome, societatilor comerciale, partidelor sau altor formatiuni politice, organizatiilor guvernamentale si neguvernamentale, ambasadelor si reprezentantelor altor state, ori ale organizatiilor internationale de pe teritoriul Romaniei, precum si ocuparea fara drept a terenurilor apartinand ambasadelor si reprezentantelor sau a terenurilor situate in perimetrul acestora, ori refuzul de a le parasi la cererea organelor de ordine;

12) scrierea sau desenarea, fara drept, pe peretii cladirilor, pe garduri sau pe obiecte de folosinta comuna aflate in locuri publice, deteriorarea prin orice mijloc a acestora, precum si dezlipirea sau distrugerea, fara drept, a reclamelor, anunturilor si afiselor legal expuse in locuri anume destinate;

13) nerespectarea masurilor de ordine sau a regulilor stabilite pentru buna desfasurare a manifestarilor cultural-sportive;

14) deteriorarea , ridicarea sau mutarea, fara drept, a semnelor sau indicatoarelor de orientare turistica si rutiera ori a celor care semnaleaza existenta unui pericol pentru viata persoanelor;

15) lasarea in libertate ori fara supraveghere a animalelor care pot prezenta pericol pentru persoane sau bunuri;

16) refuzul consumatorului sa a parasi un local public in care se consuma bauturi alcoolice, dupa ora de inchidere sau la cererea indreptatita a unui salariat al localului;

17) servirea consumatorilor cu bauturi alcoolice, in localuri publice si in afara acestora, in zilele si orele cand, potrivit dispozitiilor legale, localurile sunt inchise sau este interzisa desfacerea bauturilor alcoolice;

18) servirea cu bauturi alcoolice, in localurile publice, a consumatorilor aflati in vadita stare de ebrietate, precum si a minorilor;

19) consumul de bauturi alcoolice pe strazi, in parcuri, sali de spectacole, stadioane sau in alte locuri publice;

20) provocarea ori participarea efectuva la scandal, in locuri sau localuri publice;

21) refuzul responsabililor sau patronilor localurilor publice de a acorda sprijin organelor de politie in restabilirea ordinii publice tulburate sau luarii masurilor impotriva persoanelor care au incalcat legea, in unitatile pe care le conduc;

22) tulburaream fara drept, a linistii locuitorilor prin producerea de zgomote cu orice aparat sau obiect ori prin strigate sau larma;

23) alungarea din locuinta comuna a sotului sau sotiei, a copiilor, precum si a oricarei alte persoane aflate in intretinere;

24) nerespectarea masurilor de ordine luate de organele competente in caz de calamitati naturale sau alte pericole publice;

25) refuzul unei persoane de a da relatii pentru stabilirea identitatii sale, de a se legitima cu actul de identitate sau de a se prezenta la sediul politiei, la cererea ori la invitatia justificata a organelor de urmarire penala sau de mentinere a ordinii publice, aflate in exercitarea atributiilor de serviciu;

26) impiedicarea sub orice forma a organului de urmarire penala sau de mentinere a ordinii publice de a-si indeplini obligatiile de serviciu privind legitimarea sau conducerea unei persoane la sediul politiei ori al altui organ de stat de a lua masurile necesare pentru mentinerea ori restabilirea ordinii publice;

27) indemnul sub orice forma al minorilor la savarsirea de contraventii;

28) neluarea de catre parinti sau de catre persoanele carora li s-a incredintat spre crestere si educare un minor in varsta de pana la 16 ani sau care au in ingrijire un alineat ori debil mintal a masurilor necesare pentru a-l impiedica de la fapte de vagabondaj, cersetorie sau prostitutie;

29) lasarea fara supraveghere a unui bolnav mintal periculos, de catre persoanele care au indatorirea de a-l ingriji sau pazi, precum si neanuntarea organelor sanitare sau ale politiei in caz de scapare de sub paza sau supraveghere.

Art. 3. - Contraventiile prevazute la art. 2 se sanctioneaza dupa cum urmeaza:

a) cu amenda de la 40.000 lei la 200.000 lei, cele de la pct. 3), 4), 9), 12), 15), 16), 18), 19), 25), 28) si 29);

b) cu inchisoare contraventionala de la 15 zile la 3 luni sau cu amenda de la 80.000 lei la 400.000 lei, cele de la pct. 1), 10), 14), 17), 20), 22), 23) si 26);

c) cu inchisoare contraventionala de la o luna la 6 luni sau cu amenda de la 200.000 lei la 1.000.000 lei, cele de la pct. 2), 5), 6), 7), 8), 11), 13), 21), 24) si 27);

In cazul repretarii contraventiilor prevazute la art. 2 pct. 7), 18) si21), se va dispune si suspendarea activitatii localului public pe o perioada intre 10 si 30 de zile.

In cazul contraventiilor prevazute la art. 2 pct. 27), 28) si 29), sesizarea se poate face si de catre organele de ocrotire sociala.

NOTĂ: Valoarea sancţiunilor se modifică periodic…

Art. 4. - Sanctiunea inchisorii contraventionale poate fi aplicata miniroilor numai daca au implinit varsta de 16 ani, in acest caz, limitele sanctiunii prevazute in prezenta lege se reduc la jumatate.
In cazul minorilor care nu au implinit varsta de 16 ani se aplica prevederile Legii privind regimul ocrotirii unor categorii de minori.

Art. 5. - Daca persoana a savarsit mai multe contraventii, constatate prin acelasi proces-verbal, in cazul in care pentru toate faptele sau numai pentru unele dintre ele s-a stabilit sanctiunea inchisorii
contraventionale, se va aplica o singura sanctiune, care nu va putea depasi 6 luni, iar daca contravenientul este un minor care a implinit 16 ani, sanctiunea aplicata nu va depasi 3 luni.

Art. 6. - Sunt supuse confiscarii lucrurile care au servict la savarsirea contraventiilor prevazute la art. 2 pct. 4, 5 si 8, daca sunt ale contravenientului, precum si lucrurile dobandite prin savarsirea
contraventiilor, daca nu sunt restituite persoanei vatamate.
In cazul contraventiei prevazute la art. 2 pct. 23 este necesara plangerea partii vatamate. Retragerea plangerii ori impacaraea partilor inlatura raspunderea faptuitorului. Organele constatatoare sunt abilitate sa restabileasca situatia anterioara.

Art. 7. - Contraventiile se constata de primar sau de ofiterii ori subofiterii de politie. In orase, municipii si in sectoarele municipiului Bucuresti, contraventiile se constata si de catre imputerniciti ai prefectului sau ai primarului, dupa caz, anume desemnati prin decizie.
In cazul contraventiilor pentru care legea prevede sanctiunea amenzii, agentul constatator, o data cu constatarea, aplica si sanctiunea.

Art. 8. - Impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiilor prin care s-a aplicat sanctiunea amenzii se poate face plangere in termen de 15 zile de la comunicarea acestuia.

Art. 9. - Plangerea impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei se solutioneaza de judecatorie.

Art. 10. - In cazul contraventiilor pentru care legea prevede si sanctiunea inchisorii contraventionale, daca agentul constatator apreciaza ca sanctiunea amenzii este indestulatoare, aplica amenda, procedand potrivit dispozitiilor Legii privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor.
In caz contrar, procesul-verbal de constatare se trimite de indata judecatoriei in a carei raza teritoriala a fost savarsita contraventia.
Ministrul justitiei poate dispune ca in municipiul Bucuresti solutionarea unor asemenea cauze sa se faca la anumite judecatorii.
Daca identitatea sau domiciliul faptuitorului nu pot fi stabilite si exista temere de disparitie a acestuia, organul de politie va conduce de indata pe faptuitor inaintea instantei de judecata. In situatia in care trimiterea nu se va putea face de indata, organul de politie, pe baza unui proces-verbal motivat, va putea retine contravenientul, pe care il va inainta instantei de judecata in cel mult 24 de ore de la constatarea contraventiei.
Judecarea cauzei va avea loc si in zilele nelucratoare.

Art. 11. - In cazul proceselor-verbale de constatare a contraventiilor, intocmite de organele prefecturilor si ale primariilor, fata de care se apreciaza ca sanctiunea amenzii este neindestulatoare, procesu-verbal de constatare se trimite de indata celui mai apropiat organ de politie pentru ca acesta, daca este cazul, sa-l retina pe faptuitor si sa-l inainteze instantei de judecata.

Art. 12. - Presedintele judecatoriei fixeaza termen de urgenta, cu citarea contravenientului.
Agentul care a constatat contraventia sau organul din care acesta face parte nu se citeaza.
In situatia in care contravenientul este retinut, cauza se judeca in ziua sesizarii instantei, afara de cazul in care este necesara administrarea unor probe. In acest caz, judecarea se va face in cel mult 5 zile, contravenientul putand fi arestat preventiv pe baza mandatului emis de instanta.

Art. 13. - Completul de judecata este format dintr-un singur judecator.
In cazul in care contravenientul este retinut, este arestat sau este minor, participarea procurorului la judecata este obligatori. Totodata, se va asigura acestora asistenta juridica necesara, in conditiile legii. Instanta va dispune citarea parintilor sau a reprezentantului legal al minorului.

Instanta se pronunta asupra legalitatii si temeiniciei procesului-verbal si, dupa caz, aplica sanctiunea si ia masura confiscarii ori anuleaza procesul-verbal.

Art. 14. - Hotararea instantei de judecata este executorie.
Contravenientul poate cere reexaminarea cauzei in termen de 24 de ore de la pronuntare, daca a fost prezent la dezbateri, sau de la comunicare, daca a fost lipsa.
Procurorul poate cere reexaminarea cauzei in termen de 24 de ore de la pronuntare.
Cererea de reexaminare se solutioneaza in termen de 3 zile de aceeasi instanta, in complet format din 2 judecatori.
Presedintele judecatoriei poate suspenda, pana la solutionare, executarea sanctiunii aplicate.
Hotararea data in cererea de reexaminare este definitiva.

Art. 15. - Executarea hotararii judecatoresti, in ce priveste inchisoarea contraventionala, se face potrivit dispozitiilor Codului de procedura penala, care se aplicxa in mod corespunzator.
Sanctiunea inchisorii contraventionale se executa in arestul politiei sau in locuri anume destinate ale penitenciarelor, stabilite de ministerul justitiei.
In timpul executarii inchisorii contraventionale, cei sanctionati sunt obligati sa presteze activitati de interes public, pentru care sunt apti.
Regimul de executare a ainchisorii contraventionale se stabileste de lege.
Executarea sanctiunii inchisorii contraventionale se prescrie in termen de un an de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti.

Art. 16. - Contravenientul are obligatia sa achite amenda si sa depuna recipisa de achitare a acesteia la organul constatator, in termen de 30 de zile de la ramanerea definitiva a sanctiunii.

Daca amenda nu a fost achitata in acest termen, organul din care face parte agentul constatator va sesiza instanta de judecata pe raza careia s-a savarsit contraventia, in vederea transformarii amenzii in inchisoare contraventionala.
Instanta fixeaza termen de urgenta, cu citarea contravenientului, procedand la transformarea amenzii in inchisoare contraventionala.
Pentru motive temeinice, in mod exceptional, instanta poate acorda un nou termen de plata de cel mult 30 de zile sau poate dispune esalonarea platii intr-un termen de cel mult 3 luni.
Daca amenda nu a fost achitata pana la expirarea termenului fixat, instanta va dispune transformarea acesteia in inchisoare contraventionala, tinand seama de partea din amenda ramasa neachitata.
Transformarea amenzii in inchisoare contraventionala se va face socotind o zi de inchisoare pentru 10.000 lei, fara a putea depasi maximumul special al inchisorii contraventionale prevazute ca sanctiune alternativa la contraventia savarsita.
Pentru contraventiile savarsite de minorii care au implinit 16 ani, maximumul inchisorii contraventionale, rezultata prin transformarea amenzii, nu poate depasi 3 luni.
Instanta va inceta actiunea de transformare a amenzii in inchisoare contraventionala in situatia in care contravenientul achita amenda pana la pronuntarea hotararii.

Art. 17. - In cazul in care contraventiile prevazute in prezenta lege sunt savarsite de un militar, procesul-verbal de constatare se trimite comandantului unitatii din care face parte contravenientul, spre a I se aplica, daca procesul-verbal este intemeiat, sanctiuni potrivit Regulamentului disciplinei militare.

In situatia in care contravenientul este incorporat pentru indeplinirea serviciului militar, inainte de pronuntarea hotararii judecatoresti ori inanite de inceperea executarii sanctiunii inchisorii contraventionale, procesul-verbal sau, dupa caz, hotararea se trimite, de asemenea, comandantului unitatii din care face parte contravenientul, spre a I se aplica o sanctiune potrivit Regulamentului disciplinei militare.

Art. 18. - Dispozitiile prezentei lesi se intregesc cu prevederile Legii privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, cu exceptia dispozitiilor privind plata a jumatate din minimumul amenzii.


Ordonanţa de Guvern nr.2/2001

privind regimul juridic al contravenţiilor

Emitent:Guvernul
Monitorul Oficial nr. 410 din 07/25/2001

In temeiul prevederilor art. 107 din ConstitutiaRomaniei si ale art. 1 pct. IV.9 din Legea 324/2001
privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante, Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta

CAPITOLUL I - Dispozitii generale

Art. 1.
Constituie contraventie fapta savarsita cu vinovatie,stabilita si sanctionata ca atare prin lege, prin hotarare a Guvernului ori prin hotarare a consiliuluilocal al comunei, orasului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucuresti, a consiliului judetean ori a Consiliului General al Municipiului Bucuresti.

Art. 2.
(1)Prin legi sau prin hotarari ale Guvernului se pot stabili si sanctiona contraventii in toate domeniile de activitate.
(2) Prin hotarari ale autoritatilor administratieipublice locale sau judetene prevazute la art. 1 se stabilesc si se sanctioneaza contraventii in toate domeniile de activitate in care acestora li s-au stabilit atributii prin lege, in masura in care in domeniile respective nu sunt stabilite contraventii prin legi sau prin hotarari ale Guvernului.
(3) Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti pot stabili si sanctiona contraventii in urmatoarele domenii: salubritate; activitatea din piete, curatenia si igienizarea acestora; intretinerea parcurilor si spatiilor verzi, a spatiilor si locurilor de joaca pentru copii; amenajarea si curatenia spatiilor din jurul blocurilor de locuinte; intretinerea bazelor si obiectivelor sportive aflate in administrarea lor; intretinerea strazilor si trotuarelor, a scolilor si a altor institutii de educatie si cultura; intretinerea cladirilor, imprejmuirilor si a altor constructii; depozitarea si colectarea gunoaielor si a resturilor menajere.
(4) Consiliul General al Municipiului Bucuresti poate stabili si alte domenii de activitate din competenta consiliilor locale ale sectoarelor, in care acestea pot stabili si sanctiona contraventii.

Art. 3.  
Actele normative prin care se stabilesc contraventii vor cuprinde descrierea faptelor ce constituie contraventii si sanctiunea ce urmeaza sa se aplice pentru fiecare dintre acestea; in cazul sanctiunii cu amenda se vor stabili limita minima si maxima a acesteia sau, dupa caz, cote procentuale din anumite valori; se pot stabili si tarife de determinare a despagubirilor pentru pagubele pricinuite prin savarsirea contraventiilor.
(2) Persoana juridica raspunde contraventional in cazurile si in conditiile prevazute de actele normative prin care se stabilesc si se sanctioneaza contraventii.

Art. 4.
(1) Actele normative prin care se stabilesc si se sanctioneaza contraventii intra in vigoare in termen de 30 de zile de la data publicarii sau, dupa caz, de la data aducerii lor la cunostinta publica, potrivit legii, in afara de cazul in care in cuprinsul acestora se prevede un termen mai lung.
(2) In cazuri urgente se poate prevedea intrarea in vigoare intr-un termen mai scurt, dar nu mai putin de 10 zile.
(3) Hotararile autoritatilor administratiei publice locale sau judetene prevazute la art. 1, prin care se stabilesc si se sanctioneaza contraventii, pot fi aduse la cunostinta publica prin afisare sau prin orice alta forma de publicitate prevazuta de lege, numai pe baza avizului de legalitate emis de prefect.

Art. 5.
(1) Sanctiunile contraventionale sunt principale si complementare.
(2) Sanctiunile contraventionale principale sunt:
a) avertismentul;
b) amenda contraventionala;
c) obligarea contravenientului la prestarea unei activitati in folosul comunitatii; d) inchisoarea contraventionala, daca nu exista consimtamantul contravenientului pentru aplicarea sanctiunii prevazute la lit. c).
(3) Sanctiunile contraventionale complementare sunt:
confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contraventii;
b) suspendarea sau anularea, dupa caz, a avizului, acordului sau a autorizatiei de exercitare a unei activitati;
c) inchiderea unitatii;
d) blocarea contului bancar;
e) suspendarea activitatii agentului economic;
f) retragerea licentei sau a avizului pentru anumite operatiuni ori pentru activitati de comert exterior, temporar sau definitiv;
g) desfiintarea lucrarilor si aducerea terenului in starea initiala.
(4) Prin legi speciale se pot stabili si alte sanctiuni principale sau complementare.
(5)  Sanctiunile complementare se aplica in functie de natura si de gravitate faptei si pot fi cumulate.

Art. 6.
(1) Avertismentul, amenda contraventionala si obligarea la prestarea unei activitati in folosul comunitatii se pot aplica oricarui contravenient persoana fizica ori juridica.
(2) Sanctiunea inchisorii contraventionale se poate aplica numai persoanelor fizice.

Art. 7.
(1) Avertismentul consta in atentionarea verbala sau scrisa a contravenientului asupra pericolului social al faptei savarsite, insotita de recomandarea de a respecta dispozitiile legale.
(2) Avertismentul se aplica in cazul in care fapta este de gravitate redusa.
(3) Avertismentul se poate aplica si in cazul in care actul normativ de stabilire si sanctionare a contraventiei nu prevede aceasta sanctiune.

Art. 8.
(1) Amenda contraventionala are caracter administrativ.
(2) Pentru contraventiile stabilite prin hotarari ale Guvernului se pot prevedea amenzi intre 500.000 lei si 100.000.000 lei.
(3) Pentru contraventiile stabilite prin hotarari ale consiliilor locale ale comunelor, oraselor, municipiilor sau ale sectoarelor municipiului Bucuresti, ale consiliilor    udetene ori ale Consiliului General al Municipiului Bucuresti se pot prevedea amenzi intre 250.000 lei si 25.000.000 lei.

Art. 9.
(1) Inchisoarea contraventionala si obligarea la prestarea unei activitati in folosul comunitatii pot fi stabilite numai prin lege si numai pe o durata ce nu poate depasi 6 luni, respectiv 300 de ore.
(2) Sanctiunile prevazute la alin. (1) se stabilesc intotdeauna alternativ cu amenda.

Art. 10.
(1) Daca aceeasi persoana a savarsit mai multe contraventii sanctiunea se aplica pentru fiecare contraventie.
(2) Cand contraventiile au fost constatate prin acelasi proces-verbal sanctiunile contraventionale se cumuleaza fara a putea depasi dublul maximului amenzii prevazut pentru contraventia cea mai grava sau, dupa caz, maximul general stabilit in prezenta ordonanta pentru inchisoarea contraventionala ori obligarea la prestarea unei activitati in folosul comunitatii.
(3) In cazul in care la savarsirea unei contraventii au participat mai multe persoane, sanctiunea se va aplica fiecareia separat.

Art. 11.
(1) Caracterul contraventional al faptei este inlaturat in cazul legitimei aparari, starii de necesitate, constrangerii fizice sau morale, cazului fortuit, iresponsabilitatii, betiei involuntare complete, erorii de fapt, precum si infirmitatii, daca are legatura cu fapta savarsita.
(2) Minorul sub 14 ani nu raspunde contraventional.
(3) Pentru contraventiile savarsite de minorii care au implinit 14 ani minimul si maximul amenzii stabilite in actul normativ pentru fapta savarsita se reduc la jumatate.
(4) Minorul care nu a implinit varsta de 16 ani nu poate fi sanctionat cu inchisoare contraventionala sau cu obligarea la prestarea unei activitati in folosul comunitatii.
(5) Cauzele care inlatura caracterul contraventional al faptei se constata numai de instanta de judecata.

Art. 13.
(1) Aplicarea sanctiunii amenzii contraventionale se prescrie in termen de 6 luni de la data savarsirii faptei.
(2) In cazul contraventiilor continue termenul prevazut la alin. (1) curge de la data constatarii faptei. Contraventia este continua in situatia in care incalcarea obligatiei legale dureaza in timp.
(3) Cand fapta a fost urmarita ca infractiune si ulterior s-a stabilit ca ea constituie contraventie, prescriptia aplicarii sanctiunii nu curge pe tot timpul in care cauza s-a aflat in fata organelor de cercetare sau de urmarire penala ori in fata instantei de judecata, daca sesizarea s-a facut inauntrul termenului prevazut la alin. (1) sau (2). Prescriptia opereaza totusi daca sanctiunea nu a fost aplicata in termen de un an de la data savarsirii, respectiv constatarii faptei, daca prin lege nu se dispune altfel.
(4) Prin legi speciale pot fi prevazute si alte termene de prescriptie pentru aplicarea sanctiunilor contraventionale.

Art. 14.
(1) Executarea sanctiunii amenzii contraventionale se prescrie daca procesul-verbal de constatare a contraventiei nu a fost comunicat contravenientului in termen de o luna de la data aplicarii sanctiunii.
(2) Executarea sanctiunii amenzii contraventionale se prescrie in termen de 2 ani de la data aplicarii.
(3) Executarea sanctiunii inchisorii contraventionale se prescrie in termen de un an de la data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti, daca contravenientul nu a optat pentru prestarea unei activitati in folosul comunitatii.


CAPITOLUL II - Constatarea contraventiei

 ***OBSERVATIE: Toate procesele verbale de contravenţie trebuie să corespundă cerinţelor prezentei ordonanţe. Deci, ATENŢIE la amănunte.

Art. 15.
(1) Contraventia se constata printr-un proces-verbal incheiat de persoanele anume prevazute in actul normativ care stabileste si sanctioneaza contraventia, denumite in mod generic agenti constatatori.
(2) Pot fi agenti constatatori: primarii, ofiterii si subofiterii din cadrul Ministerului de Interne, special abilitati, persoanele imputernicite in acest scop de ministri si de alti conducatori ai autoritatilor administratiei publice centrale, de prefecti, presedinti ai consiliilor judetene, primari, de primarul general al municipiului Bucuresti, precum si de alte persoane prevazute in legi speciale.
(3) Ofiterii si subofiterii din cadrul Ministerului de Interne constata contraventii privind: apararea ordinii publice; circulatia pe drumurile publice; regulile generale de comert; vanzarea, circulatia si transportul produselor alimentare si nealimentare, tigarilor si bauturilor alcoolice; alte domenii de activitate stabilite prin lege sau prin hotarare a Guvernului.

Art. 16.
(1)Procesul-verbal de constatare a contraventiei va cuprinde in mod obligatoriu: data si locul unde este incheiat; numele, prenumele, calitatea si institutia din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupatia si locul de munca ale contravenientului; descrierea faptei contraventionale cu indicarea datei, orei si locului in care a fost savarsita, precum si aratarea tuturor imprejurarilor ce pot servi la aprecierea gravitatii faptei si la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabileste si se sanctioneaza contraventia; indicarea societatii de asigurari, in situatia in care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulatie; posibilitatea achitarii in termen de 48 de ore a jumatate din minimul amenzii prevazute de actul normativ, daca acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a caii de atac si organul la care se depune plangerea.
(5) In cazul in care contravenientul este minor procesul verbal va cuprinde si numele, prenumele si domiciliul parintilor sau ale altor reprezentanti ori ocrotitori legali ai acestuia.
(6) In situatia in care contravenientul este persoana juridica in procesul-verbal se vor face mentiuni cu privire la denumirea, sediul, numarul de inmatriculare in registrul comertului si codul fiscal ale acesteia, precum si datele de identificare a persoanei care o reprezinta. 
(7) In momentul incheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat sa aduca la cunostinta contravenientului dreptul de a face obiectiuni cu privire la continutul actului de constatare. Obiectiunile sunt consemnate distinct in procesul-verbal la rubrica "Alte mentiuni", sub sanctiunea nulitatii procesului-verbal.

Art. 17.
Lipsa mentiunilor privind numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, iar in cazul persoanei juridice lipsa denumirii si a sediului acesteia, a faptei savarsite si a datei comiterii acesteia sau a semnaturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constata si din oficiu.

Art. 18.
Contravenientul este obligat sa prezinte agentului constatator, la cerere, actul de identitate ori documentele in baza carora se fac mentiunile prevazute la art. 16 alin. (3). In caz de refuz, pentru legitimarea contravenientului agentul constatator poate apela la ofiteri si subofiteri de politie, jandarmi sau gardieni publici.

Art. 19. 
(1) Procesul-verbal se semneaza pe fiecare pagina de agentul constatator si de contravenient. In cazul in care contravenientul nu se afla de fata, refuza sau nu poate sa semneze, agentul constatator va face mentiune despre aceste imprejurari, care trebuie sa fie confirmate de cel putin un martor. In acest caz procesul-verbal va cuprinde si datele personale din actul de identitate al martorului si semnatura acestuia. 
(2) Nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator. 
(3) In lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la incheierea procesului-verbal in acest mod.

Art. 20.
(1) Daca o persoana savarseste mai multe contraventii constatate in acelasi timp de acelasi agent constatator, se incheie un singur proces-verbal.
(2) Pentru aceeasi fapta nu se pot aplica doua sau mai multe sanctiuni principale, repetate.

CAPITOLUL III - Aplicarea sanctiunilor contraventionale

Art. 21.
(1) In cazul in care prin actul normativ de stabilire si sanctionare a contraventiilor nu se prevede altfel, agentul constatator, prin procesul-verbal de constatare, aplica si sanctiunea.
(2) Daca, potrivit actului normativ de stabilire si sanctionare a contraventiei, agentul constatator nu are dreptul sa aplice si sanctiunea, procesul-verbal de constatare se trimite de indata organului sau persoanei competente sa aplice sanctiunea. In acest caz sanctiunea se aplica prin rezolutie scrisa pe procesul-verbal. 
(3) Sanctiunea se aplica in limitele prevazute de actul normativ si trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social al faptei savarsite, tinandu-se seama de imprejurarile in care a fost savarsita fapta, de modul si mijloacele de savarsire a acesteia, de scopul urmarit, de urmarea produsa, precum si de circumstantele personale ale contravenientului si de celelalte date inscrise in procesul-verbal.

Art. 22. 
(1) In cazul contraventiilor pentru care legea prevede sanctiunea inchisorii contraventionale alternativ cu amenda, daca agentul constatator apreciaza ca sanctiunea amenzii nu este indestulatoare, incheie procesul-verbal de constatare si il inainteaza in cel mult 48 de ore judecatoriei in a carei raza teritoriala a fost savarsita contraventia, pentru aplicarea sanctiunii corespunzatoare.
(2) In cazul in care se apreciaza ca se impune aplicarea inchisorii contraventionale, instanta va dispune inlocuirea inchisorii cu sanctiunea obligarii la prestarea unei activitati in folosul comunitatii, daca persoana care a savarsit contraventia este de acord. 
(3) Aplicarea sanctiunii inchisorii contraventionale sau, dupa caz, obligarea la prestarea unei activitati in folosul comunitatii, exercitarea cailor de atac, precum si locul si modalitatea de executare a sanctiunilor se fac potrivit dispozitiilor cuprinse in legile speciale.

Art. 23.
(1) In cazul in care prin savarsirea contraventiei s-a cauzat o paguba si exista tarife de evaluare a acesteia, persoana imputernicita sa aplice sanctiunea stabileste si despagubirea, cu acordul expres al persoanei vatamate, facand mentiunea corespunzatoare in procesul verbal.
(2) Daca nu exista tarif de evaluare a pagubei persoana vatamata isi va putea valorifica pretentiile potrivit dreptului comun.

Art. 24.
(1) Persoana imputernicita sa aplice sanctiunea dispune si confiscarea bunurilor destinate, folosite
sau rezultate din contraventii. In toate situatiile agentul constatator va descrie in procesul-verbal bunurile supuse confiscarii si va lua in privinta lor masurile de conservare sau de valorificare prevazute de lege, facand mentiunile corespunzatoare in procesul-verbal.
(2) In cazul in care bunurile nu se gasesc contravenientul este obligat la plata contravalorii lor in lei.
(3) Agentul constatator are obligatia sa stabileasca cine este proprietarul bunurilor confiscate si, daca acestea apartin unei alte persoane decat contravenientul, in procesul-verbal se vor mentiona, daca este posibil, datele de identificare a proprietarului sau se vor preciza motivele pentru care identificarea nu a fost posibila. 

Art. 25.
(1) Procesul-verbal se va inmana sau, dupa caz, se va comunica, in copie, contravenientului si, daca este cazul, partii vatamate si proprietarului bunurilor confiscate.
(2) Comunicarea se face de catre organul care a aplicat sanctiunea, in termen de cel mult o luna de la data aplicarii acesteia.
(3) In situatia in care contravenientul a fost sanctionat cu amenda, precum si daca a fost obligat la despagubiri, o data cu procesul-verbal acestuia i se va comunica si instiintarea de plata. Înştiintarea de plata se va face mentiunea cu privire la obligativitatea achitarii amenzii si, dupa caz, a despagubirii, in termen de 15 zile de la comunicare, in caz contrar urmand sa se procedeze la executarea silita. 

Art. 26.
(1) Daca agentul constatator aplica si sanctiunea, iar contravenientul este prezent la ncheierea procesului-verbal acestuia copia de pe acesta si instiintarea de plata se inmaneaza  contravenientului, facandu-se mentiune in acest sens in procesul-verbal. Contravenientul va semna de primire. 
(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica si fata de celelalte persoane carora trebuie sa li se comunice copia de pe procesul-verbal, daca sunt prezente la incheierea acestuia.
(3) In cazul in care contravenientul nu este prezent sau, desi prezent, refuza sa semneze procesul-verbal, comunicarea acestuia, precum si a instiintarii de plata se face de catre agentul constatator in termen de cel mult o luna de la data incheierii. 

Art. 27.
Comunicarea procesului-verbal si a instiintarii de plata de face prin posta, cu aviz de primire, sau prin afisare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operatiunea de afisare se consemneaza intr-un proces-verbal semnat de cel putin un martor. 

Art. 28. 
(1) Contravenientul poate achita pe loc sau in termen de cel mult 48 de ore de la data incheierii procesului-verbal jumatate din minimul amenzii prevazute in actul normativ, agentul constatator facand mentiune despre aceasta posibilitate in procesul-verbal. In actul normativ de stabilire a contraventiilor aceasta posibilitate trebuie mentionata in mod expres. 
(2) Plata amenzii se face la Casa de Economii si Consemnatiuni sau la trezoreria finantelor publice, iar o copie de pe chitanta se preda de catre contravenient agentului constatator sau se trimite prin posta organului din care acesta face parte, in termenul prevazut la alin. (1).
(3) In cazul in care contravenientul a achitat jumatate din minimul amenzii prevazute in actul normativ pentru fapta savarsita orice urmarire inceteaza.

Art. 29.
Dispozitiile art. 28 se aplica si in cazurile prevazute la art. 10 alin. (2), daca contravenientul achita jumatate din minimul amenzii prevazute de actul normativ pentru fiecare dintre contraventiile constatate, fara ca prin totalizare sa se depaseasca maximul prevazut pentru contraventia cea mai grava. 

Art. 30.
(1) Daca persoana imputernicita sa aplice sanctiunea apreciaza ca fapta a fost savarsita in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, constituie infractiune, sesizeaza organul de urmarire penala competent.
(2) In cazul in care fapta a fost urmarita ca infractiune si ulterior s-a stabilit de catre procuror sau de catre instanta ca ea ar putea constitui contraventie, actul de sesizare sau de constatare a faptei, impreuna cu o copie de pe rezolutia, ordonanta sau, dupa caz, de pe hotararea judecatoreasca, se trimite de indata organului in drept sa constate contraventia, pentru a lua masurile ce se impun conform legii. 
(3) Termenul de 6 luni pentru aplicarea sanctiunii in cazul prevazut la alin. (2) curge de la data sesizarii organului in drept sa aplice sanctiunea.

CAPITOLUL IV - Căile de atac 

Art. 31.
(1) Impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii se poate face plangere in termen de 15 zile de la data inmanarii sau comunicarii acestuia. (2) Partea vatamata poate face plangere numai in ceea ce priveste despagubirea, iar cel caruia ii apartin bunurile confiscate, altul decat contravenientul, numai in ceea ce priveste masura confiscarii.
 
Art. 32.
(1) Plangerea insotita de copia de pe procesul-verbal de constatare a contraventiei se depune la organul din care face parte agentul constatator, acesta fiind obligat sa o primeasca si sa inmaneze depunatorului o dovada in acest sens.
(2) Plangerea impreuna cu dosarul cauzei se trimit de indata judecatoriei in a carei circumscriptie a fost savarsita contraventia.
(3) Plangerea suspenda executarea. Plangerea persoanelor prevazute la art. 31 alin. (2) suspenda executarea numai in ceea ce priveste despagubirea sau, dupa caz, masura confiscarii.

Art. 33.
(1) Judecatoria va fixa termen de judecata, care nu va depasi 30 de zile, si va dispune citarea contravenientului sau, dupa caz, a persoanei care a facut plangerea, a organului care a aplicat sanctiunea, a martorilor indicati in procesul-verbal sau in plangere, precum si a oricaror alte persoane in masura sa contribuie la rezolvarea temeinica a cauzei.
(2) In cazul in care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulatie, judecatoria va cita si societatea de asigurari mentionata in procesul-verbal de constatare a contraventiei. 

Art. 34.
(1) Instanta competenta sa solutioneze plangerea, dupa ce verifica daca aceasta a fost introdusa in termen, asculta pe cel care a facut-o si pe celelalte persoane citate, daca acestia s-au prezentat, administreaza orice alte probe prevazute de lege, necesare in vederea verificarii legalitatii si temeiniciei procesului-verbal, si hotaraste asupra sanctiunii, despagubirii stabilite, precum si asupra masurii confiscarii.
(2) Hotararea judecatoreasca prin care s-a solutionat plangerea poate fi atacata cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare. Motivarea recursului nu este obligatorie. Motivele de recurs pot fi sustinute si oral in fata instantei. Recursul suspenda executarea hotararii.

Art. 35.
Plangerile impotriva proceselor-verbale de constatare si sanctionare a contraventiilor se  solutioneaza cu precadere.

Art. 36.
Plangerea impotriva procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, recursul formulat impotriva hotararii judecatoresti prin care s-a solutionat plangerea, precum si orice alte cereri incidente sunt scutite de taxa judiciara de timbru.

CAPITOLUL V - Executarea sanctiunilor contraventionale

Art. 37.
Procesul-verbal neatacat in termenul prevazut la art . 31, precum si hotararea judecatoreasca irevocabila prin care s-a solutionat plangerea constituie titlu executoriu, fara vreo alta formalitate.

Art. 38.
(1) Avertismentul se adreseaza oral atunci cand contravenientul este prezent la constatarea contraventiei si sanctiunea este aplicata de agentul constatator.
(2) In celelalte cazuri avertismentul se socoteste executat prin comunicarea procesului-verbal de constatare a contraventiei, cu rezolutia corespunzatoare.
(3) Daca sanctiunea a fost aplicata de instanta prin inlocuirea amenzii contraventionale cu avertisment, comunicarea acesteia se face prin incunostintare scrisa.

Art. 39.
(1) Punerea in executare a sanctiunii amenzii contraventionale se face astfel:
a) de catre organul din care face parte agentul constatator, ori de cate ori nu se exercita calea de atac impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei in termenul prevazut de lege; 
b) de catre instanta judecatoreasca, in celelalte cazuri.
(2) In vederea executarii amenzii organele prevazute la alin. (1) vor comunica din oficiu organelor de specialitate ale directiilor generale ale finantelor publice judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, si unitatilor subordonante acestora, in a caror raza teritoriala domiciliaza sau isi are sediul contravenientul, procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei sau, dupa caz, dispozitivul hotararii judecatoresti prin care s-a solutionat plangerea.
(3) Executarea se face in conditiile prevazute de dispozitiile legale privind executarea silita a creantelor bugetare.
(4) Impotriva actelor de executare se poate face contestatie la executare, in conditiile legii.

Art. 40.
Executarea sanctiunilor contraventionale complementare se face potrivit dispozitiilor legale.

Art. 41.
(1) Confiscarea se aduce la indeplinire de organul care a dispus aceasta masura, in conditiile legii.
(2) In caz de anulare sau de constatare a nulitatii procesului-verbal bunurile confiscate, cu exceptia celor a caror detinere sau circulatie este interzisa prin lege, se restituie de indata celui in drept.
(3) Daca bunurile prevazute la alin. (2) au fost valorificate, instanta va dispune sa se achite celui in drept o despagubire care se stabileste in raport cu valoarea de circulatie a bunurilor.

Art. 42.
In scopul executarii despagubirii stabilite pe baza de tarif actele prevazute la art. 39 alin. (2) se comunica si partii vatamate, care va proceda potrivit dispozitiilor legale referitoare la executarea silita a creantelor. 

Art. 43.
Executarea sanctiunii inchisorii contraventionale se face in locurile si in modalitatile prevazute de legea speciala.

CAPITOLUL VI - Dispozitii speciale si tranzitorii

Art. 44.
(1) Sanctiunile prevazute in prezenta ordonanta nu se aplica in cazul contraventiilor savarsite de militarii in termen. Procesul-verbal de constatare se trimite comandantului unitatii din care face parte contravenientul, pentru a i se aplica masuri disciplinare, daca se constata ca acesta este intemeiat. 
(2) Daca prin contraventia savarsita de un militar in termen s-a produs o paguba sau daca sunt bunuri supuse confiscarii, organul competent potrivit legii va stabili despagubirea pe baza de tarif si va dispune asupra confiscarii. Cate o copie de pe procesul-verbal se comunica contravenientului, partii vatamate si celui caruia ii apartin bunurile confiscate.

Art. 45.
In termen de 15 zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante Ministerul de Interne si Ministerul Finantelor Publice vor elabora si vor supune spre aprobare Guvernului norme metodologice privind regimul tichetelor de inscriere a contraventiilor, prevazute la art. 16 alin. (2) si (4).

Art. 46.
Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne, precum si celelalte autoritati ale administratiei publice care au structuri militare vor stabili prin regulamentele interne organele competente sa constate si sa aplice sanctiunile in cazul contraventiilor savarsite de cadrele militare si de angajatii civili in legatura cu serviciul.

Art. 47.
Dispozitiile prezentei ordonante se completeaza cu dispozitiile Codului de procedura civila.

Acest material poate fi îmbunătăţit cu ajutorul d-voastră. Pentru orice sugestii, vă rugăm să ne contactaţi la nr. De telefon 0214.24.23.69 (Biblioteca M.I.S.A.) sau E-Mail: MISA@yogaesoteric.net


Articole publicate recent

> 20 OctombrieBăiețel sau fetiță? Nici una, nici alta. În Canada, copiii pot fi și cu sex necunoscut! Părintele transsexual: Să decidă el când va fi mare!

> 20 OctombrieServiciul secret german recunoaşte: «Ne-am înşelat, ISIS s-a folosit de refugiaţi pentru a intra în ţară»

> 19 Octombrie40% din terenul românesc este exploatat de străini!

> 19 OctombrieSUA vor să ne ceară conturile de Facebook când solicităm viză

> 19 OctombrieÎn plin război în interiorul DNA, celebrul Traian Berbeceanu face dezvăluiri

> 19 OctombrieGogoriţa suprapopulării planetei: «Dacă ne înmulţim prea mult, murim de foame!»

> 18 OctombrieProiectul «Pandemic» – Virusul prin care CIA are capacitatea de a infesta computerele de la distanță

> 18 OctombrieOtrava din Justiţie – Gigi Becali face publice confesiunile verişoarei sale, fosta judecătoare ICCJ Sofica Dumitrașcu, despre Livia Stanciu

> 18 Octombrie(TU)DOREL A FOST LĂSAT CORIGENT – Bilanţ dezastruos pentru ministrul Justiţiei Tudorel Toader

> 17 OctombrieMobilizare fără precedent în apărarea unui martir al temnițelor comuniste

> 17 OctombrieProfesorul anului! Un indian a înfiinţat o şcoală în stradă, ca să-i educe pe copiii fără adăpost

> 17 OctombrieMark Zuckerberg crede aiurea că, într-o zi, Facebook ar putea înlocui bisericile. Replica unui pastor american

> 16 OctombrieGeorge Soros ar putea fi în sfârșit declarat TERORIST! Toate fondurile și organizațiile sale ar urma să fie SECHESTRATE

> 16 OctombrieMărturia sinceră și cutremurătoare a fiicei unui cuplu de lesbiene: «Am avut o copilărie nefericită…»

> 16 OctombrieMai dăm o lovitură de stat pentru corupţii din Justiţie?

> 15 OctombrieUn călugăr din România spune care este adevărata cauză a îmbolnăvirii de cancer

> 15 OctombrieLăsați in voia minții celei întunecate: Un puști travestit de numai 8 ani a ajuns răsfățatul presei homosexuale

> 14 OctombrieFinlanda construieşte un oraş subteran sub Helsinki, în cazul unei invazii ruse

> 14 OctombrieChina fără cash – Prima ţară din lume care testează introducerea unei monede digitale la nivel naţional

> 14 OctombrieNu e fake news! După atacul de la Manchester, iată ceea ce un ministru german le recomanda creștinilor: Ați putea învăța de la migranții musulmani

> 13 OctombrieUn nou război în Europa: politicienii Germaniei şi-au pierdut răbdarea cu derivele lui Erdogan şi ameninţă voalat Turcia cu sancţiuni economice

> 13 OctombrieGuvernul SUA alocă 65 mil. dolari pentru crearea unei interfeţe computer-creier cu dublu sens

> 12 OctombriePână unde a ajuns inteligenţa artificială: Programul AlphaGo al Google a câştigat în China întâlnirea cu campionul mondial la jocul de Go

> 12 OctombrieCe sunt «fake news»? Despre ce este vorba în scandalul «știrilor false»

> 12 OctombrieRăzboiul total cu lumea islamică este inevitabil. Iată de ce…

> 12 OctombrieCe vor de fapt americanii de la România? Să devină acum pionul nr. 1 în apărarea flancului de sud-est al NATO în locul Turciei

> 11 OctombrieFrânturile unei spovedanii mult prea târzii

> 11 OctombriePicătura otrăvită a lui Bogdan Rareș

> 11 OctombrieQatar-ul, cea mai bogată țară din lume, va fi distrusă? Ce ascunde blocajul celorlalte țări arabe?

> 10 OctombrieFlorin Constantiniu: «Politicienii postdecembrişti au făcut românilor mai mult rău decât mongolii, ungurii, turcii, nemţii şi ruşii»

> 10 OctombrieUn gigant mondial l-a concediat pe primul model transgender din istoria sa după ce acesta a transmis un mesaj dur la adresa rasei albe

> 10 OctombrieFacebook a ajuns la 2 miliarde de utilizatori, dublu faţă de 2012. Un sfert din populaţia lumii foloseşte acum celebra reţea de socializare

> 9 OctombrieScrisoare către Timmermans – Adrian Severin: Reacţia CE faţă de propunerile Ministerului român al Justiţiei este surprinzătoare, nedreaptă...

> 9 OctombrieCNN, redenumit FNN (Fake News Network) de Donald Trump, minte pentru rating

> 8 OctombrieEuropa şi uimitoarele ei recorduri de temperatură, ploaie şi zăpadă – De la «micile Siberii» din sud, la oraşele «fierbinţi» din nord

> 8 OctombrieCine exploatează de fapt resursele României şi câţi bani plătesc pentru ele cei care o fac

> 8 OctombrieÎnchiderea școlilor românești din Ucraina: Deputatul Matei Dobrovie îi cere Guvernului României să ia o atitudine fermă…

> 8 OctombriePolonia vrea reforma UE, astfel încât «să își sublinieze caracterul de adevărată comunitate în cadrul unor state suverane»

> 7 OctombrieSunete ciudate au fost înregistrate în apropiere de Saturn! Experţii NASA nu se aşteptau să audă aşa ceva

> 7 OctombrieRăzboiul pentru Justiție, printre beligeranți Klaus Iohannis cel șantajabil și Laura Kovesi, protectoarea corporațiilor din străinătate

> 7 OctombrieCel mai scabros pariu dement pe care Tommy Lee şi Nikki Sixx de la Mötley Crüe l-au făcut

Recomandări articole
Actualitate
Astrologie
Civilizaţiile extraterestre
Demascarea Masoneriei
Paranormal
Revelaţii
Sănătate
Şivaism
Spiritualitate universală
Tantra
Tradiţia yoghină
Yoga