Edit this page
Modify this page
Edit this string
         
Ce se va petrece cu mine peste 777 de miliarde de miliarde de ani? Oare voi mai exista atunci? Mărturii (1-7)
 
Aşa cum am promis, începem să publicăm relatările primite de la cititorii care au realizat exemplificarea specială cu tema Ce se va petrece cu mine peste 777 de miliarde de miliarde de ani? Oare voi mai exista atunci? susţinută de profesorul YOGA Gregorian Bivolaru pe 12 martie. Relatările sunt publicate în ordinea în care au fost primite, fără nicio excepţie. Mulţumim zecilor de cititori care ne-au scris cu promptitudine şi aşteptăm în continuare relatările voastre pe adresa redactie@yogaesoteric.net.
 
1. La exemplificarea spirituală excepţională am simţit o pace profundă. O linişte care cuprindea totul. Eram numai cu Dumnezeu.
Ioana
 
2. Iubire, pace şi căldură
Am participat şi eu la exemplificarea spirituală excepţională din data de 12 martie. În prima fază a meditaţiei, imediat după ce am primit răspunsul afirmativ la consacrarea fructelor acţiunii, am început să simt cum valuri de căldură îmi inundă corpul şi am transpirat aproape instantaneu. După aceasta am început să percep dinamizarea centrilor subtili de forţă SAHASRARA (situat deasupra creştetul capului, n.n.) şi ANAHATA (situat în zona din mijlocul pieptului, n.n.), activarea lor crescând în intensitate şi resimţindu-se pe întreg parcursul meditaţiei. În a doua fază a exemplificării mi-am simţit palmele foarte energizate.
Ca şi sentimente aş descrie această meditaţie în trei cuvinte: iubire, pace, căldură.
Aş dori pe această cale să-i mulţumesc lui Grieg pentru această ocazie minunată!
Feghiu Irina-Daniela, anul 1

3. Creatorul şi creaţia
În cadrul meditaţiei extraordinare am început prin a mă raporta la nivelul creştetului capului, cu o stare de aspiraţie către Dumnezeu, din ipostaza de martor atent al universului meu interior. În scurt timp, la nivelul lui ANAHATA CHAKRA, în zona pieptului, a apărut o presiune foarte intensă şi plăcută în acelaşi timp, chiar armonioasă. Ulterior am început să percep câteva imagini pe care însă nu le-am putut distinge foarte clar, iar apoi a apărut o imagine foarte rafinată care conţinea fiinţe şi obiecte. La un moment dat am văzut un melc, iar această apariţie m-a surprins oarecum, realizând atunci că eu eram în acelaşi timp şi acele fiinţe şi obiecte, chiar şi melcul. Am realizat în acel moment că eram într-un univers pe care eu îl creasem, eu fiind toate obiectele şi fiinţele din el, care în mod surprinzător aveau o totală libertate şi independenţă în raport cu mine. Am trăit atunci un sentiment profund de creator şi creaţie, care însă a durat un timp foarte scurt. În restul meditaţiei au revenit succesiv acea stare şi imaginea, în funcţie de intensitatea focalizării mele şi de starea mea de prezenţă.
Mihai, anul 17

4. Sunt acasă
În prima etapă a exemplificării excepţionale cu tema Ce se va petrece cu mine peste 777 de miliarde, de miliarde de ani? Oare voi mai exista eu atunci?, fiind focalizată în SAHASRARA, am simţit cum în inimă îmi picură de sus o energie vie, care îmi face sufletul să tresalte de uimire şi noutate. După ce am perceput aceasta de câteva ori succesiv, de fiecare dată apărând aceeaşi inconfundabilă stare în inimă, am simţit cum parcă aerul a început să se condenseze şi am avut senzaţia că respir Timp. Apoi am avut senzaţia că în faţa ochilor mi se derulează rapid mai multe existenţe ale mele, cam 3-4, fiecare cu trăiri distincte.

În etapa a doua a exemplificării excepţionale, continuând focalizarea în SAHASRARA, am avut deodată o stare de mare confort interior şi sentimentul de a fi acasă, precum şi sentimentul de Eu Sunt. Pentru câteva momente, fluxul de energie care cobora de sus în inimă a creat un curent ascendent de energie, din inimă către creştet, aceste două mişcări realizându-se simultan. Aceasta a trezit în mine o stare de completitudine. Apoi am avut din nou senzaţia unei alte existenţe, percepând câteva imagini dintr-un ţinut cald, nisipos.
Dana G-H, anul 14

5. Grieg mi-a oferit răspunsul pe care îl aşteptam de mult  - Relatare premiată, în urma unei trageri la sorţi
Totul a început aşa. Dintr-un obicei pe care mi l-am dezvoltat, urmăresc noile ştiri, postări de pe site-ul www.yogaesoteric.net şi citesc la câteva zile articolele de acolo. Astăzi (pe 12 martie), din curiozitate şi dorind să îmi folosesc timpul în mod util, mi-am propus să intru pe site chiar cu o oră înainte de începerea meditaţiei. Evident, primul articol pe care l-am citit a fost cel cu titlul:Un mesaj foarte important din partea lui Grieg. Mi-am descărcat muzica aferentă meditaţiei şi am reuşit să citesc de două ori textul, pentru a mă pregăti. Deşi nu sunt practicantă yoga, iar acum sunt departe de ţara noastră, am avut câteva încercări de a lua parte la cursuri, care s-au soldat cu eşecuri, însa am dobândit anumite cunoştinţe destul de aproximative şi diluate despre meditaţia yoghină din cărţi şi de pe site-ul yogaesoteric. Vă spun acestea ca să vă fac să înţelegeţi plăcerea şi entuziasmul meu, dar mai ales recunoştinţa cu care am întâmpinat propunerea lui Grieg de a susţine telepatic, printr-un câmp energetic de forţă şi pe cei din afara Mişcării de Integrare Spirituală în Absolut, pe toţi oamenii cu adevărat interesaţi de propria dezvoltare spirituală, dar care încă mai rătăcesc. Vă mulţumesc înmiit pentru aceasta! Este răspunsul pe care îl aşteptam de mult! Iată că aţi simţit şi chemarea mea!
 
Misterul consacrării
Am început meditaţia cu 5 minute mai devreme şi am sfârşit-o cu 10 minute mai târziu. Probabil pentru că am nevoie de mai mult timp, în lipsa abilităţii de a mă concentra. Am recunoscut primele semne ale susţinerii deosebite încă din etapa consacrării fructelor acestei exemplificări spirituale, când rosteam mai întâi cu voce tare formula iniţială propusă. Starea mea de interiorizare avea să cunoască într-adevăr o ascensiune gradată, pe care am presimţit-o şi aşteptat-o. Pot spune că această etapă a fost una dintre cele mai misterioase. Mă simţeam acceptată şi atrasă, în timp ce din interior se făcea simţită dorinţa de a nu mai rosti cuvintele cu voce tare; vorbele se răreau din ce în ce mai mult, iar după fiecare rând, afirmaţie, simţeam cu adevărat cele spuse. Retragerea în mine însămi mi-a arătat că voi simţi cu adevărat ceva deosebit.

Te iubesc, Doamne!
Apoi am ascultat muzica specială pentru meditaţie. Pe parcursul celor 15 minute m-am concentrat asupra comuniunii spirituale cu Divinitatea supremă. Însă curând aveam să aflu din interior că starea mea de întrebare permanentă nu avea să îmi aducă rezultate. Era ca şi cum l-aş fi supus la un interogatoriu pe cel care ne iubeşte cel mai mult. Am luat decizia ca în a doua etapă să schimb tactica şi să urmăresc iubirea de Dumnezeu, zicând în sinea mea: Te iubesc, Doamne!, Te iubesc, Tată! Ştiam din experienţa anterioară că El îmi răspunde mai degrabă când îi transmit gânduri luminoase.
Acum urmează să povestesc ceva ce sper să nu vexeze pe nimeni dar, la un moment dat, mi-am oferit sufletul Lui, ca o iubită ce se dăruieşte iubitului ei cu abnegaţie, chiar m-am închipuit luată în Mâna Sa gigantică. De atunci au început să răsară trăiri pe care nu le-am mai avut vreodată, drept confirmare a avertismentului lui Grieg, că vom avea parte de trăiri deosebite, greu de reprodus ulterior.

Chemarea şi răspunsul Lui
Da, nu am mai simţit aşa ceva până acum, deşi am reuşit să meditez în alte rânduri şi timp de o ora cu gândul la El, neîntrerupt. Totul se transpune în cazul meu în termenii practici ai energiei: am simţit o energizare, un curent subtil ce curgea prin SAHASRARA, însoţit de apariţia unei lumini în partea superioară a capului. La început acest curent energetic era mai slab, dar a  devenit în scurt timp foarte puternic, astfel încât nu mă mai puteam concentra pe ceea ce auzeam sau simţeam în cadrul corpului ci percepeam un fel de undă ce se ridica către Domnul cu fiecare gând trimis spre El. Gândurile mele erau mai degrabă ca o chemare, căci de fiecare dată când mă uitam pe mine însămi şi făceam saltul către El, simţeam cum îmi răspundea. Prima dată a fost copleşitor. Mi-am dat seama că El este prezent. Apoi au apărut din păcate dureri, chiar puternice, în dreptul lui VISHUDDHA CHAKRA, în spate, la nivelul coloanei vertebrale şi cu cât avansam pe calea iubirii, durerile din acel punct sporeau. Am observat că dacă întrerupeam concentrarea, dispăreau imediat şi durerile. Mi-am spus că totuşi aşa nu se poate şi că ştiu cât de decişi sunt alţi oameni, care simt că o oră trece ca un minut, puterea voinţei fiind mai mare decât forţa obstacolelor.

Respiraţia în afara corpului
Un curent puternic de energie mă inunda, simţeam cum SAHASRARA PADMA era deschisă la maxim în opinia mea, iar prin ea se desfătau, curgând silenţios, luminile şi arta cea mai pură, care îmi umpleau acum întregul cap. Mă vedeam intuitiv cu ochii din afara mea, în poziţia şezând, percepând un fel de fluid subtil ce se extinsese în zona capului şi care se prelingea subţire în jos. Mi-am dat seama că e prima dată când sunt cu adevărat energizată şi că nu sunt pe deplin pregătită ci am nevoie să mă purific. Pentru prima dată am avut intuiţia a ceea ce înseamnă respiraţia în afara corpului, iar în timpul unui gest de a înghiţi am fost surprinsă să-mi dau seama că sunt mai presus de corpul meu fizic, fiind aici şi totodată altundeva.

Lumina aceasta m-a umplut de fericire, mulţumire sufletească, linişte, agilitate mentală.

Sincronicităţi
Această exemplificare spirituală m-a condus spre o înţelegere şi mai clară a existenţei lui Dumnezeu în fiinţa mea, cu condiţia ca eu să recunosc că sunt în fiinţa Lui. Cu atât mai mult ea are semnificaţie pentru mine cu cât vine într-o serie de sincronicităţi, primite cadou în ultima săptămână, când am trăit, poate, lucrul cel mai minunat cu putinţă din viata mea. Ca urmare a rugăciunilor nestinse către El şi a unei speranţe ca voia Sa să se împlinească, mi s-a petrecut o întâlnire cu cineva drag, şi este mai mult decât am sperat, poate. De aceea, am sentimentul că El îmi răspunde rugăciunilor şi săvârşeşte minuni, cu condiţia ca noi să nu disperăm şi să aşteptăm smeriţi. Aşa aştept şi acum rezultatele pe calea mea spirituală. Accept atât cât îmi dăruieşte în momentul respectiv. Şi sper să pot progresa.
Îţi mulţumesc Grieg, înmiit!
 
 6. Atunci când am fost cu adevărat deschis şi am reuşit să las la o parte gândurile secundare, am simţit o forţă care mă ridica în plan subtil. Am perceput cum imagini ale corpului meu urcau din mine şi simţeam un fel de tensiune, ca şi cum cineva dorea să mă ridice din mine. Dar simţeam că nu eram pregătit să mă las în această ascensiune, chiar dacă mental îmi doream.
Alex Tiţă, anul I
 
7. Am trăit un fenomen catalizat de altcineva în afară de mine
În prima parte a meditaţiei, cea însoţită de muzica specială, am simţit aproape imediat de la momentul începerii dinamizarea centrului de forţă VISHUDDHA CHAKRA, într-un mod foarte rafinat, dar intens. Această energizare simţeam că tinde să disloce punctul de vedere temporal folosit, ca raportare, de fiinţa mea în viaţa cotidiană. Secvenţialitatea liniară a evenimentelor, aşa cum apare ea în mod curent, era tulburată în sensul expansiunii şi dobândirii de noi orizonturi perceptive. Acesta a fost mai degrabă un fenomen de nuanţare, de foarte mare fineţe decât ceva foarte spectaculos şi emoţionant.

Conexiune instantanee
Această dinamizare specifică s-a amplificat din ce în ce mai mult, iar eu, pornit cu ideea raportării la cei 777 de miliarde de miliarde de ani, simţeam că nu am încă priză pe acel moment, fapt care m-a făcut să mă întreb unde vrea Grieg să ajungă şi ce anume face de încă nu ridică, să spunem, cortina. În acest moment mi-am adus aminte că undeva în textul de prezentare, text pe care nu îl citisem integral, se specifica faptul că prima parte are doar rol de catalizator şi de dinamizare. Exact aşa a şi fost. În momentul în care s-a trecut la partea a doua a meditaţiei, am perceput o stare de acces la acel ceva localizat peste intervalul de timp menţionat. Am perceput această conexiune că fiind instantanee, ca o priză intuitivă spontană ce pleca de la nivelul lui VISHUDDHA CHAKRA. Aici vreau să menţionez că încă de la bun început, de când am văzut tema meditaţiei, m-am gândit că acel moment de timp a fost ales nu pentru a ne lămuri în mod obiectiv ce va fi cu noi atunci, ci pentru a surprinde relativitatea având ca pivot propria noastră subiectivitate, însă cu o calitate net transformată.

Enigmatică tăcere şi mister etern
Odată ce accesul la acel moment de timp s-a realizat, aşa cum îndemna tema, am căutat să mă regăsesc pe mine şi să văd în ce stare sunt. Un prim aspect oarecum nostim este că în acea stare am găsit răspunsul întrebării însă cu un alt sens, fapt care mi-a provocat un zâmbet. Acolo am perceput clar că voi fi mort, dar nu neapărat fizic ci în sensul că nimic din personalitatea mea de acum nu va mai fi. Ceea ce am găsit ţinea indubitabil de mine, însă acea realitate era lipsită de orice fel de agregare personală.
Continuând investigaţia, am perceput în primul rând o stare de pace eternă alături de care s-au dezvăluit o extraordinară detaşare, o expansiune relaxată, aş spune, care nu se agăţa de absolut nimic. Ca substrat al acestor nuanţe, de câte ori vroiam să mă simt pe mine, răspunsul era o stare pregnantă de enigmatică tăcere şi mister etern. Cred că aceste două ultime aspecte au fost cele mai importante.

Evoluţia spirituală
Apoi am urmărit să văd în ce mod se raportează acel eu la mine cel de acum prin această legătură creată cu ocazia exemplificării. În mod surprinzător singurul lucru pe care am fost capabil să-l simt a fost ceva foarte suav, ca un zâmbet enigmatic. Atât. Mă aşteptam mai degrabă la compasiune pentru condiţia mea de acum, sau ceva de genul acesta, însă în firescul absolut al acelei stări am putut distinge doar atât.
Urmărind să aprofundez ceea ce simţeam, am sesizat două puncte de tangenţă: unul prin faptul că era vorba de mine aici şi tot de mine acolo şi al doilea prin proiecţia şi legătura în timp catalizată de exemplificare. Această dublă atingere a dus la o conştientizare oarecum paradoxală, generată de întrebarea pe care mi-am formulat-o în timpul meditaţiei: ce mă desparte de acea stare, dincolo de elementul declarativ de 777 de miliarde de miliarde de ani? Ce face diferenţa? Răspunsul era timpul ca evoluţie spirituală. Îmi este dificil să descriu în cuvinte deja banalizate această intuiţie, însă exact aşa este.

Iluzia timpului
Am mers mai departe şi m-am întrebat, urmărind să percep şi răspunsul: dacă la modul real de acea stare mă desparte timpul, cum de eu pot să o tatonez aici şi acum? Cum de eu pot fi acum un crâmpei din atunci? Răspunsul a fost că la modul real nu mă desparte nimic. Şi aici, din nou într-un mod intuitiv, mi-a ieşit în evidenţă caracterul iluzoriu al energiei timpului, care poate fi şi ea transcensă. Şi, în funcţie de atitudinea mea, ca element central, poate fi un atunci sau un acum, poate fi un proces secvenţial (susţinut de Marea Putere Cosmică KALI) sau ceva instantaneu (prin graţia Marii Puteri Cosmice CHINNAMASTA). Starea interesantă, generată de această apropiere prin câmpul special al exemplificării era că, pe de o parte, acea acumulare evolutivă de foarte mulţi ani are o mare consistenţă iar pe de altă parte, că aceeaşi acumulare de timp nu are consistenţă. Depinde cum priveşti lucrurile. Iată din nou relativitatea. Cu alte cuvinte, atunci sigur voi fi aşa, însă se poate şi acum, în orice moment pot beneficia de Graţie, care este spontană.

Cu toţii vom fi deja ACASĂ
În concluzie, ce se va petrece cu mine peste 777 de miliarde de miliarde de ani? Îmi voi fi transcens de mult condiţia actuală!
Voi mai exista atunci? Da, însă în alt fel.
Părerea mea personala este că Grieg nu a ales această dată sau durată pentru o relevanţă anume, ci că ea are o natură mai mult simbolică, reprezentând un moment mult prea îndepărtat pentru ca noi toţi să nu ne fi întors deja ACASĂ.

Mi-a fost permanent limpede că ceea ce am simţit în meditaţie a fost un fenomen catalizat de altcineva în afară de mine şi că această suită de percepţii are un caracter deosebit.
Am abordat meditaţia fără să-mi fac iluzii, fără mari aşteptări şi fără idei preconcepute. Pur şi simplu am fost deschis, curios şi entuziast.

Vreau să mai spun că nu am citit integral textul de prezentare înainte, ci doar structura meditaţiei şi tema ei, precum şi primele rânduri ale prezentării. Şi fac această mărturisire din doua motive:
1. Abia după meditaţie, când am lecturat cu atenţie textul acelei prezentări, mi-am dat seama că în el sunt date, într-un mod voalat, o mulţime de indicii, chei şi nuanţe care într-adevăr au apărut în meditaţie.
2. Faptul de a nu fi citit integral textul exclude orice fenomen de autosugestie.
Sebastian Matei, anul 10

(va urma)

yogaesoteric
14 martie 2008

 

 



Recomandări articole
Actualitate
Astrologie
Civilizaţiile extraterestre
Demascarea Masoneriei
Paranormal
Revelaţii
Sănătate
Şivaism
Spiritualitate universală
Tantra
Tradiţia yoghină
Yoga