Edit this page
Modify this page
Edit this string
         
Pe fondul unui sistem financiar bolnav, China ar putea antrena întreaga lume într-o criză fără precedent


de Adina Teodorescu şi Magdalena Darie

Preocupată în primul rând de situația din Grecia, Europa nu a acordat la început prea multă atenție la ceea ce se petrece în China încă din luna iunie. Însă după căderea dramatică a bursei de la Shanghai din 24 august, unda de șoc resimțită pe piețele de capital din întreaga lume i-a determinat pe analiști să vorbească despre amenințarea unei noi crize economice mondiale.

Căderea bursei din China afectează întreaga lume

După un an în care a înregistrat o creștere fulminantă, de aproape 150%, piața de capital din China s-a prăbușit cu 30%, echivalentul producției economice din 2014 a Marii Britanii. Apogeul a fost atins luni, 24 august, când bursa de la Shanghai a înregistrat o scădere abruptă de 8,5% (cea mai mare din ultimii opt ani), stârnind un val uriaș de panică în rândurile investitorilor.

Restul burselor au reacţionat cu putere la declinul pieței de capital din China, la care s-au adăugat rezultate economice mai proaste decât cele prognozate venite din Statele Unite şi zona euro şi scăderea preţurilor la materiile prime. Indicele Dow Jones al Bursei din New York, de pildă, a coborât de la 17.450 pe 21 august la 16.285 pe 26 august. Bursa de la Bucureşti nu a rămas nici ea imună la mişcările de pe pieţele internaţionale. Indicele BET a închis în scădere cu 6,3% pe 24 august, evoluția sa ulterioară fiind în ton cu pieţele internaţionale.

Guvernul de la Beijing intervenise drastic pe bursa de valori în luna iunie – inclusiv prin deschiderea unei linii de credit de 42 miliarde dolari pentru brokeri – după ce mai mult de jumătate dintre companii şi-au suspendat operaţiunile bursiere. A urmat o redresare pentru scurt timp, însă devalorizările din luna august, echivalente cu o depreciere de 3% a yuanului, au readus incertitudinile. Lovitura de graţie a fost dată de publicarea datelor privind indicele industrial, care, pentru a şasea lună consecutiv, a fost sub pragul de 50 de puncte, nivel corespunzător unei contracţii a industriei. 

La nivel global, piețele au pierdut peste 5.000 de miliarde de dolari de când autoritățile chineze au devalorizat yuanul pe 11 august, investitorii fiind îngrijorați de încetinirea peste așteptări a creșterii economiei Chinei.

China deține a doua economie a lumii, cu una dintre cele mai mari creşteri la nivel mondial, astfel încât atât producţia sa industrială, care se reflectă pe piaţa de materii prime, precum şi creşterea economică, fundamentală pentru ţări precum Germania, sunt elemente cheie ale peisajului global. 

Indicele industrial a înregistrat cea mai slabă evoluţie din martie 2009, în plină recesiune mondială, după boom-ul financiar din anul anterior. Combinat cu devalorizarea şi volatilitatea bursieră, a creat un cocktail exploziv, după cum a declarat pentru BBC Mundo Kamel Mellahi, specialist în pieţele emergente la Warwick Business School, din Marea Britanie. 

Aşteptarea generală era ca economia Chinei să aibă o primă jumătate de an dificilă şi să îşi revină în a doua parte. Datele nu au reflectat aceste aşteptări, ci contrariul. Pulsul economic al activităţii manufacturiere a scăzut mult mai rapid decât se estimase”, a explicat Mellahi. 

America 1929 – China 2015

În unele grupuri restrânse, analiştii au botezat deja prăbuşirea burselor chineze China 1929, o trimitere la prăbuşirea burselor care a precedat marea criză economică din Statele Unite de la începutul secolului trecut. Paralela între situația de acum din China și criza din 1929 a scos la iveală similitudini stranii și neliniștitoare: ambele boom-uri financiare au survenit după o perioadă de creștere economică accelerată; ambele par să fi fost rezultatul sistemelor de împrumuturi rapide, care au stimulat excesul speculativ; atât în SUA cât și în China, „balonul de săpun” creat pe bursă a evoluat în paralel cu unul dezvoltat în sectorul imobiliar; atunci, ca și acum în China, populația rurală părăsea satele pentru a se stabili în orașe în cautarea unei vieți mai prospere.

Cutremurul de la burse afectează companiile și băncile, iar în final populaţia suportă consecinţele crizei

După prăbuşirea burselor din 24 august 2015, Damien McBride, consilier special al fostului prim ministru al Marii Britanii, Gordon Brown, a postat pe Twitter mesaje prin care îi avertiza pe cetăţeni că, în opinia sa, un colaps economic de proporții este iminent: „Am fost destul de aproape în 2008, iar ceea ce urmează este de 20 de ori mai grav”.

Damien McBride a transmis în continuare populației să îşi scoată banii din bănci şi să îşi facă stocuri de hrană şi apă:
Primul sfat legat de colaps: puneți-vă acum bani lichizi într-un loc sigur – nu presupuneți că băncile vor fi deschise sau că vor funcționa cardurile bancare.”
Al doilea sfat legat de colaps: aveţi suficientă apă îmbuteliată, conserve şi alte bunuri esenţiale ca să puteţi trăi o lună fără să ieşiţi din casă? Dacă nu, mergeţi la cumpărături.”
Al treilea sfat legat de colaps: stabiliţi un punct de întâlnire cu cei dragi în cazul în care mijloacele de transport şi de comunicaţii nu vor mai funcţiona: undeva unde să vă puteţi îndrepta cu toţii.”

Multe dintre publicaţiile britanice i-au ridiculizat sfaturile, iar altele le-au ignorat. Totuşi, mulţi analişti economici par să confirme prezicerile lui McBride.

La o săptămână după Lunea Neagră – cum a fost supranumită de presă căderea burselor – autorul unui articol intitulat Va continua prăbuşirea bursei din China?, apărut în publicaţia economică de prestigiu Forbes, notează: „După cum am atras atenţia de ani de zile, economia Chinei susţinută de bulele creditelor şi activelor nu va sfârşi cu bine. Evenimentele din această vară confirmă afirmaţiile mele. Din nefericire, cred că prăbuşirea bursei din China este doar o mică avanpremieră a crizei care urmează să se declanşeze în această ţară – o fază mult mai gravă a crizei se va declanşa atunci când se vor sparge bulele creditelor şi proprietăţii.”

Directorul de investiţii al companiei financiare americane Raymond James, Jeffrey Saut, a declarat: „Sincer, nu am mai văzut atât de multă panică din primăvara lui 2009, când pieţele au ajuns la minime ca urmare a crizei financiare”.

Astăzi toată lumea pare să vândă şi este panică, nu putem să mai vorbim de alegeri raţionale, de reacţii raţionale”. Astfel a fost descris evenimentul de luni, 24 august, de Michael Woischneck, analist în cadrul administratorului german de investiţii Lampe Asset Management.

Pe burse sunt accente de panică, iar acest lucru permite orice scenariu în zilele următoare. Într-o perioadă ca aceasta, în care nu ştii ce se întâmplă de pe o zi pe alta, aş sta cu o treime - până la jumătate din bani pe cash”, a declarat Alin Brendea, directorul general adjunct al casei de brokeraj Prime Transaction.
 
Într-un articol din publicaţia Time sunt explicate consecinţele acestei crize asupra populaţiei astfel:
         * China are un rol esenţial în economia globală. Peste 40% din vânzările companiilor americane sunt către consumatori din China.
         * De la prăbuşirea bursei, dolarul a început să crească. Acesta nu este neapărat un lucru bun, pentru că astfel au crescut preţurile bunurilor exportate de companiile americane, ceea ce le-a redus vânzările şi câştigurile.

New York Times explică pe larg situaţia într-un articol publicat în luna iulie. În China, micii investitori preferau domeniul imobiliar, însă, cum de un an de zile piaţa imobiliară este într-o vertiginoasă scădere, în multe cazuri investiţiile au fost redirecţionate către bursă. Încurajate de guvern, multe familii au împrumutat chiar bani de la bănci şi de la companii financiare pentru a cumpăra acţiuni la bursă.

Publicația americană dă exemplul lui He Wuhong, o profesoară din Beijing. Ea a investit economiile familiei, de 65.000 de dolari, la bursă la începutul lunii mai. În iulie, acțiunile achiziționate valorau mai puțin de jumătate din suma inițială. Profesoara a ezitat să vândă pentru că nu și-ar mai fi recuperat banii investiți inițial, și a sperat că bursa își va reveni.

Problema pe care o au milioane de investitori este că valorile acțiunilor ar putea să nu își mai revină ani de zile, dacă își vor reveni vreodată, în cazul investițiilor speculative. Numai o treime din bursa din Shanghai, și chiar mai puțin de atât la bursa din Shenzhen, constă în acțiuni în companii solide” se arată în articol.

Shirley Lin, profesoară de economie politică la Universitatea din Hong Kong, fostă parteneră în cadrul companiei Goldman Sachs, a afirmat că prăbușirea bursei din China ar putea avea un efect profund asupra întregii economii a acestei țări pentru ani de zile.

Creșterea economică a Chinei se datorează în mare măsură micilor companii. Acestea s-au luptat din greu, cu puțin succes, să obțină împrumuturi de la băncile controlate de stat și au sperat să obțină fonduri prin vânzarea de acțiuni. Acum, aceste speranțe le-au fost năruite. Companiile mici și mijlocii vor fi primele care vor da faliment, explică Lin.
   
Și The Economist găsește „motive serioase de îngrijorare, dacă nu chiar de panică” în urma evenimentelor de la burse. „Se ridică întrebări fundamentale despre China, o economie care totalizează 15% din produsul intern brut global și jumătate din creșterea economică globală.
 
Debandada de pe piața globală poate reprezenta un sfârșit definitiv al perioadei de creștere economică furtunoasă care a început în jurul anului 2000. Indexurile şi valutele în cădere de pe pieţele din Brazilia până în Turcia şi Kazahstan sunt o dovadă în plus, dacă mai era nevoie de aşa ceva, că cocktailul de creştere economică din China, dobânzi scăzute şi preţuri piperate care au susţinut creşterea economică au fost spulberate, lăsând ţările în curs de dezvoltare să facă faţă mahmurelii. E posibil ca această mahmureală să nu ia forma unei crize financiare totale. Chiar şi aşa, o încetinire prelungită a economiei ar fi foarte dureroasă, mai ales dacă ar duce la instabilitate politică
.”

Creșterea economică record înregistrată în China în ultimele decenii a fost alimentată de împrumuturile masive făcute de Beijing și de investitorii chinezi. Datoria țării a ajuns uriașă (aproximativ 250% din PIB) și conduce la o acumulare la fel de vastă de bani în exces, fenomen cunoscut și ca acumulare a stocului de capital. Spargerea acestei bule din economia chineză constituie o amenințare cu mult mai mare la adresa economiei globale decât creditele neperformante ale Chinei (situate la 10-20% din totalul activelor financiare) sau decât o eventuală criză a monedei după evaporarea capitalului speriat de devalorizare, scrie Zero Hedge.

Potrivit reprezentanților unui cunoscut grup financiar japonez, șansele pe care le mai are China de a scăpa de un colaps economic sunt reduse. Într-un raport publicat la începutul lunii septembrie, intitulat Ce se va petrece dacă bula economică din China va exploda, Institutul de Cercetare Daiwa menționează și studiază această relație dintre datoriile care au produs creștere și stocul de capital din China. Institutul Daiwa este un think tank deținut de Daiwa Securities Group, al doilea cel mai mare grup de brokeraj din Japonia, după Nomura.

Semnificația excedentului de stoc de capital al Chinei a fost indicată în trecut. Aceasta presupune riscul unei ajustări pe scară largă a stocului de capital, în viitor”, spun autorii studiului citat. Potrivit acestora, „politicile Chinei pentru gestionarea urmărilor crizei financiare din 2008 au condus la efectuarea unor investiții de capital uriașe și vedem că, în ultimii ani, coeficientul de capital a fost în creștere. Recent, coeficientul a crescut și mai mult, fiind semnificativ diferit față de de tendința din ultimii 20 de ani. Se pare că sentimentul de supracapacitate este în creștere”. Calculele specialiștilor japonezi indică, astfel, că, începând cu anul 2013, China a avut un surplus de stoc de capital de 19,4 miliarde de yuani (aproximativ 12% din stocul de capital real).

Deoarece China este o economie socialistă, rezolvarea problemei ar putea fi amânată pentru încă unul-doi ani, cu ajutorul politicilor fiscale și financiare. Totuși, riscuri serioase vizând o ajustare pe scară largă a stocului de capital apar pe termen mediu și lung, în jur de trei-cinci ani, mai spun bancherii japonezi. Aceștia prognozează că, în cel mai optimist scenariu, creșterea economică a Chinei se va prăbuși în jur de zero.

Totuși, scenariul cel mai probabil după părerea analiștilor niponi este următorul. Creșterea economică scade și ajustarea stocului de capital face ca problemele cu creditele neperformante să se agraveze. Atunci economia ar scăpa de sub control ajungând în colaps. „Iar impactul acestei crize ar putea fi cel mai rău lucru pe care l-a văzut vreodată omenirea”, avertizează finanțiștii japonezi.

Această perspectivă este de-a dreptul înfricoşătoare, cu atât mai mult cu cât exact asta aşteaptă şi doreşte cu nesaţ elita malefică ce conduce din umbră omenirea, care urmăreşte crearea unui stat totalitar global. Şi această clică urmăreşte de multă vreme să convingă omenirea că din ce în ce mai multe legi care restrâng libertăţile fundamentale sunt necesare pentru bunul mers al societăţii.

Un exemplu evident este un raport din 2013, intitulat The Euro Area Adjustment: About Halfway There, în care puternica bancă JP Morgan sugerează nici mai mult nici mai puţin decât instituirea de regimuri autoritare – mai ales în zonele periferice ale Uniunii Europene – pentru depăşirea dificultăţilor crizei din zona euro. Bancherii susţin că e necesară implemnetarea „reformelor politice” care să suprime opoziţia populaţiei faţă de măsurile de austeritate ce sunt aplicate pentru protejarea operaţiunilor bancare.

Citiți și:
Atenţie mare! De ce se grăbeşte Uniunea Europeană să implementeze mecanismul de «bail in»?
Ce se ascunde în spatele crizei planetare
Dictatura financiară, soluţia dictată de grupul Bilderberg pentru rezolvarea crizei actuale


yogaesoteric
16 septembrie 2015



Recomandări articole
Actualitate
Astrologie
Civilizaţiile extraterestre
Demascarea Masoneriei
Paranormal
Revelaţii
Sănătate
Şivaism
Spiritualitate universală
Tantra
Tradiţia yoghină
Yoga